Cerere de nedemolare a clădirii primăriei Urlați, arhitect Toma Socolescu

Cerere de nedemolare a clădirii primăriei Urlați, arhitect Toma Socolescu

PP19/ 24.05.2022

Către:

Primăria orașului Urlați

Domnului Marian Măchiţescu, Primar

str. 23 August nr. 9, cod 106300, jud. Prahova

Tel.: 0244. 271429, Email: primaria_urlati@yahoo.com

 

Consiliului Local al Orașului Urlați

str. 23 August nr. 9, cod 106300, jud. Prahova

Tel.: 0244. 271429, Email: primaria_urlati@yahoo.com

 

Spre știință

Direcției județeană de cultură Prahova

Domnului Prof. Constantin Stere, Director executiv

str. Nicolae Iorga nr. 18, Ploiești, cod 100537, jud. Prahova

Tel.: 0244. 578020, Email: djcprahova@gmail.com

  

Ref.: Proiect de hotărâre a Consiliului Local al Orașului Urlați pentru demolarea clădirii primăriei Urlați

Stimate domnule Primar,

Stimați Consilieri,

 

Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, București, vă solicită reanalizarea proiectului de hotărâre prin care urmează să decideți demolarea vechii clădiri a primării, construită de arh. Toma Socolescu în 1929 și construirea unei noi clădiri. Considerăm că soluția optimă este păstrarea clădirii vechi, consolidărea și reabilitărea acesteia la standardele moderne necesare unei bune funcționări și conservarea valorilor de patrimoniu și identitate locală și națională prin clasare acesteia ca monument istoric.

 

În sprijinul acestei solicitări vă prezentăm următoarele argumente:

  • Clădirea istorică are valoare identitară pentru oraș și demolarea ei va distruge o parte din memoria și specificul locului. Chiar instituția primăriei pierde un reper, un simbol care reprezintă chiar orașul;
  • Clădirea a fost realizată de un arhitect foarte valoros (Toma Socolescu) din perioada interbelică care a realizat clădiri importante în Ploiești și județul Prahova, fapt care conferă o valoare culturală și identitară deosebită clădirii primăriei;
  • Pentru problemele structurale, care sunt folosite ca argument pentru demolare, există soluții diverse de consolidare, fapt care nu justifică demolarea, precum și fonduri pentru realizarea acestor lucrări;
  • Politicile europene, concentrate în conceptul New European Bauhaus, pun accent pe reconversia și valorificarea clădirilor istorice și descurajează demolările. Sustenabilitatea însemnă a valorifica la maxim a ceea ce există și a adapta și aduce la standarde moderne o clădire, fără a recurge la soluția demolării (care reprezintă o acțiune cu impact mult mai mare asupra mediului – deșeuri, poluare, pierderea identității locului etc.).

 

A păstra și reabilita o astfel de clădire istorică, chiar dacă nu are statut de monument istoric înseamnă a înțelege valoarea și potențialul ei, a reda comunității un simbol identitar și a întări prestigiul instituției.

O astfel de decizie reprezintă un model de politică urbană europeană adaptată contextului actual și un bun exemplu pentru alte orașe.

 

În speranța că veți lua o decizie corectă,

Cu respect,

 

arh. Șerban Sturdza,

Președinte Pro Patrimonio

 

20220524_solicitare pastrare cladire veche primaria Urlati

Trei evenimente pentru categorii diverse de public

Trei evenimente pentru categorii diverse de public

București: de la patrimoniu construit la oraș al viitorului?

Peste 50% dintre români locuiesc în cele 320 de municipii și orașe din România care, dincolo de provocările actuale, au potențialul de a deveni orașe sustenabile. La nivel global, în următorii 30 de ani, populația urbană ar putea crește cu peste 2,5 miliarde de locuitori, tendință care se prefigurează deja și în țara noastră. În contextul urbanizării accelerate, este nevoie de soluții inovatoare pentru provocările din mediul urban – soluții sustenabile de locuire, de producere a energiei și de mobilitate.

Pe 15 aprilie în campusul facultăţii de Ingineria Instalaţiilor din Bucureşti a avut loc o discuție non-formală despre Vechi și Nou în București, aducând împreună două inițiative care pun în lumină potențialul de regenerare al orașului:

  • Aplicația desktop SalvaMonument www.salvamonument.ro este un instrument online care se adresează persoanelor, organizațiilor și comunităților din țară interesate de reabilitarea/ recondiționarea unor clădiri istorice sau monumente arhitecturale din zone urbane și rurale.
  • EFdeN Sustainable City este primul prototip de oraș sustenabil din România, un proiect pilot care are scopul de a inspira orașele din România în elaborarea de proiecte și inițiative pentru a face viața oamenilor mai bună și de a încuraja un comportament mai responsabil față de mediu.

Patrimoniul are un rol important în modelarea viitorului. Este ideea în jurul căreia au avut loc discuțiile dintre membrii Fundației Pro Patrimonio, Institutului Național al Patrimoniului, organizației EFdeN și invitații acestora – studenți, profesori și arhitecți – , participanți la eveniment.

 

Regenerarea fondului construit și a infrastructurii existente sunt două dintre problemele cu care se confruntă Bucureștiul în momentul de față și temele în jurul căreia echipa EFdeN pregătește proiectul Vatra, pe care-l va prezenta în Wuppertal, Germania, în cadrul competiției Solar Decathlon Europe 21/22. Crearea unui model de locuință sustenabilă care să faciliteze formarea unei comunități este soluția propusă de echipa EFdeN și concluzia discuțiilor de ieri, fiindcă schimbarea unui oraș are la bază mai întâi înțelegerea acestuia, dialogul între autorități și cetățeni și educația tinerei generații.

București – in/accesibil

Una dintre problemele majore cu care se confruntă în România persoanele cu deficiențe de vedere este izolarea. Iar aceasta este o consecință directă a lipsei accesibilizării – creării unui mediu adaptat nevoilor persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere. Fie că vorbim despre o plimbare prin oraș sau despre accesul la cultură, la servicii publice sau juridice, este esențial ca acestea să fie ușor de utilizat și de către persoanele cu dizabilități.

În România sunt peste 93.000 de nevăzători, dintre care peste 54% sunt încadrați în gradul grav (nevăzători total) și accentuat. Deși reglementat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dreptul fundamental la spațiu public al persoanelor nevăzătoare este adesea încălcat, produsele și serviciile accesibile fiind adesea inițiate de organizații neguvernamentale sau persoane fizice ori juridice pentru perioade determinate de timp.

Miercuri, 27 aprilie, ne-am întâlnit la Centrul de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural – Casa de Târgoveţ și am stat de vorbă cu Florin Georgescu, președinte al Asociației Tandem, care dezvoltă de peste 10 ani proiecte de integrare a persoanelor cu deficiențe de vedere.

Pornind de la aplicația SalvaMonument, care este un instrument de informare accesibil și persoanelor nevăzătoare, s-au conturat mai multe direcții ale unei posibile colaborări între Institutul Național al Patrimoniului și asociația Tandem – crearea unei baze de date în vederea co-interesării proprietarilor de clădiri-monument pentru elaborarea unei strategii de accesibilizare a persoanelor cu deficiențe de vedere sau cu alte dizabilități; crearea unui posibil parteneriat în vederea includerii unor instrumente de accesibilizare în faza de proiectare, elaborare a planurilor de intervenție asupra unui monument istoric sau a unei clădiri din zonă protejată.

Sperăm ca această întâlnire să fie doar prima din cadrul unei serii de discuții non-formale în vederea identificării soluțiilor la nevoile de accesabilizare a patrimoniului pentru categoriile de public vulnerabile.

 

Conferința de încheiere a proiectului In-Herit

Marți, 19 aprilie, la Muzeul Municipiului București, Casa Cesianu, am prezentat, alături de Institutul Național al Patrimoniului și de partenerii Asociația Da’DeCe și Institutul Norvegian al Meșteșugurilor, rezultatele proiectului ”In-Herit. Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural”, la finalul primului an de funcţionare.

În prima parte a evenimentului, Raluca Munteanu a prezentat etapele și rezultatele echipei Fundației Pro Patrimonio, respectiv elaborarea ghidului și aplicației desktop SalvaMonument. În cea de-a doua parte, participanții au avut ocazia să testeze aplicația și să ofere feedback, în vederea îmbunătățirii conținutului acesteia. A fost o discuție deosebit de constructivă, în cadrul căreia s-au lansat sugestii noi: existența în aplicație a unui centru de resurse, cu exemple de bune practici pe care Fundația Pro Patrimonio le-a realizat de-a lungul anilor în proiectele derulate de protejare a patrimoniului construit, dar și existența unui dicționar necesar publicului larg pentru înțelegerea unor termeni și sintagme, precum: ”zonă protejată”, ”conservare”,”fațadism”, ”vandalism” etc.

 

Proiectul „In-Herit” se încheie, dar activitatea Centrului continuă, pornind de la informațiile, produsele și ideile pentru viitor acumulate alături de parteneri și de comunitatea oamenilor pentru patrimoniu.

Vă invităm să consultaţi de fiecare dată când aveţi nevoie aplicaţia SalvaMonument www.salvamonument.ro. 

 


SalvaMonument este un instrument online dezvoltat în cadrul proiectului „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, alături de partenerii: Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da`DeCe și Norwegian Crafts Institute.

Proiectul este finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-202


Citeşte şi: 

Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.

Ghidul Salva-Monument. Un proiect în cadrul „In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”.

Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare

Caravana IN-HERIT

SOS Patrimoniul/ Fenomenul Matache

SOS Patrimoniul/ Fenomenul Matache

13 mai 2022

Astăzi ne gândim la soarta patrimoniului aflat în bătaia corupției și a intereselor imobiliare.

Astăzi ne gândim, din nou, la demolarea abuzivă a monumentului istoric Hala Matache, în  noaptea de 25 martie 2013, de către fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu*.

Astăzi ne gândim la mestastaza urbană Buzești-Berzei, care așteaptă de peste 10 ani o cicatrizare adecvată prin regenerare urbană.

Astăzi ne reamintim cum, la sfârşitul anului 2010, Primăria Bucureștiului a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). Premisele aflate la baza proiectului au fost fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu, ignorând realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier.

Fundația Pro Patrimonio s-a implicat în acțiunea de salvare a zonei și a Halei Matache, propunând soluții concrete de regenerare urbană și dialogând cu administrația. S-au concretizat două direcții-martor:

 

  • volumul Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care își imagina că oricine poate avea iniţiativă şi propune soluţii pentru cartier şi oraş;

 

  • filmul documentar Berzei-Buzești realizat de Dragoș Lumpan în 2016; Filmul include interviuri cu arhitecți, urbanisti, antropologi, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori și comercianți din zonă, fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, și imagini de arhivă.

* Pe 13 mai 2022  fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită.

 

Citeşte şi: Fenomenul Matache – Berzei – Buzești (2010-prezent)

 

Conferința de încheiere a proiectului In-Herit

Conferința de încheiere a proiectului In-Herit

𝗣𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹 𝗮𝗻 𝗹𝗮 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗼𝘃𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹

Vă invităm să ne fiți alături la Conferința finală a proiectului In-Herit: Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural.

Ne întâlnim marți, 19 aprilie, la Casa Filipescu-Cesianu (Muzeul Municipiului București), Calea Victoriei 151, începând cu ora 09:30, pentru a marca un an de activitate la Centru și finalul proiectului care a deschis comunitatea celor care privesc patrimoniul la viitor.

Proiectul „In-Herit” se încheie, dar activitatea Centrului continuă, pornind de la informațiile, produsele și ideile pentru viitor acumulate alături de parteneri și de comunitatea oamenilor pentru patrimoniu.

Agenda orientativă a întâlnirii

09:30 – 10:00
Începem ziua cu o cafea de bun venit

10:00 – 10:45
În prima parte, prezentăm pe scurt rezultatele și concluziile proiectului In-Herit și explorăm împreună principalele produse de informare ale Centrului. Participă partenerii proiectului Asociația Da’DeCe, Fundația Pro Patrimonio, Institutul Norvegian al Meșteșugurilor (Norwegian Crafts Institute).

11:00 – 12:00
În partea a doua, vă propunem să dezvoltăm împreună câteva dintre temele abordate în ultimul an de Centru, în cadrul celor trei ateliere specializate de mai jos.

12:00
Masa de prânz

Ateliere specializate 

  •  Educație prin și pentru patrimoniu – coordonat de Iulia Iordan (Asociația DadeCe) – adresat cadrelor didactice din învăţământul gimnazial
  •  Testare ghid și aplicație desktop SalvaMonument – coordonat de Raluca Munteanu (Fundația Pro Patrimonio) – adresat proprietarilor de monumente istorice, specialiștilor și publicului interesat
  •  Bune practici aplicabile în domeniul patrimoniului cultural imaterial (Norvegia-România) – coordonat de Eivind Falk (Norwegian Crafts Institute) – adresat organizațiilor active în domeniul patrimoniului cultural imaterial, mobil si imobil, atelier în limba engleză

Numărul locurilor disponibile pentru fiecare atelier este limitat.

Vă rugăm să vă înscrieți cât mai curând la atelierul de care sunteți interesat/ă accesând formularul de mai jos, până cel târziu la data de 15 aprilie, ora 15:00.

Revenim către cei înscriși cu agenda finală și cu detaliile organizatorice.

Haideți să vorbim despre patrimoniu la viitor și să continuăm împreună proiectele pornite în ultimul an!

Formular de înscriere ateliere : https://forms.gle/fDRN4CvQAEtYSqhs7


Evenimentul este organizat de Institutul Național al Patrimoniului sub egida proiectului In-Herit – Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA

Proiectul In-Herit beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 948.211 lei și va fi implementat pe o durată de 22 luni (iulie 2020 – aprilie 2022).


Citeşte şi: 

Trei evenimente pentru categorii diverse de public

Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.

Ghidul Salva-Monument. Un proiect în cadrul „In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”.

Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare

Caravana IN-HERIT

Réinventer les villes. Pledoarii pentru Viitorul Bucureștiului

Réinventer les villes. Pledoarii pentru Viitorul Bucureștiului

07.04.2022

Discuţia de la Institutul Francez din România organizată de ARCEN din cadrul proiectul „Réinventer les villes. Pledoarii pentru Viitorul Bucureștiului” ne-a adus aminte de cât de mare actualitate rămâne studiul de caz făcut de Pro Patrimonio pentru Bulevardul Magheru în 2016.

Îl numim „paradoxul Magheru” întrucât are parte de toate problemele actuale ale Bucureștiului și, în același timp, este punctul de referință pentru memoria, cultura și identitatea capitalei.

În 2016, Bucureștiul a fost inclus de prestigioasa organizație independentă World Monuments Fund pe lista locurilor aflate în pericol de distrugere.

Capitala României deţine un patrimoniu cultural cu valoare arhitecturală recunoscută internaţional. Nominalizarea este un semnal de alarmă pentru noi toți, cetățeni și administrație.

Şerban Sturdza, prezent la discuţia de la Institutul Francez, a punctat problemele Bucureştiului – situaţii pe care le-a raportat constant, profesionist, de-a lungul anilor – soluţii şi dorinţă de colaborare.

  • Raportul pentru Bucureşti 2016 și 2018 şi scrisorile trimise către Primarul Gabriela Firea – în perioada mandatului său de preşedinte al Ordinului Arhitecţilor Bucureşti;
  • problemele legate de patrimoniu şi în special înscrierea la Watch Day 2017 a Bucureştiului – cu studiul de caz Bulevardul Magheru;
  • propunerile pentru zone de patrimoniu protejate;
  • fragmentarea administraţiei locale – administrarea centrală şi administraţiile de sectoare care lucrează aproape independent (ca orașe diferite) și nu acoperă judicios şi eficient problemele Bucureştiului, în special a zonei centrale;
  • realizarea unei viziuni centralizate și asumate de adminstrația publică în interes public deoarece „urbanismul nu se poate face cu SRL-uri” și pe parcele;
  • nu în ultimul rând a reiterat oferta deschisă de a oferi alternative pentru o viaţa urbană mai bună către primarul actual al Bucureştiului, domnul Nicușor Dan, dacă acesta va fi dispus să asculte.

Vă invităm să revedeţi acest film realizat de Fundaţia Pro Patrimonio cu ocazia Watch Day 2017

Ne exprimăm totodată deschiderea de a sprijini iniţiativa ARCEN aceea de a construi o platformă de soluții pentru reinventarea Bucureștiului pe parcursul următorului an.

 

Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.

Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.

Anul trecut, Pro Patrimonio, în calitate de partener în proiectul „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, a dezvoltat aplicația Salva-Monument, un instrument online conceput pentru a oferi un sprijin în demersurile de reabilitare a unui imobil și de conservare a clădirilor-monument sau a celor din ariile protejate.

Vă invităm să accesați platforma www.salvamonument.ro și să ne ajutați să o îmbunătățim prin feedback-ul oferit.

Ne-am propus să vă venim în întâmpinarea prin simularea unor categorii de întrebări posibile.

Ce înseamnă o intervenție de urgență?

Din păcate, în România, multe clădiri-monument se află în stare avansată de degradare. Este stadiul în care dacă nu se intervine urgent, casa nu mai poate fi salvată. Indiferent că ești proprietarul acelei clădiri, chiriaș  sau doar un cetățean preocupat de soarta acelei clădiri, trebuie să știi că este obligația ta să încerci să o salvezi. Află de pe platformă când se impune și ce presupune o intervenție de urgență. Tot aici vei găsi și o listă de arhitecți și ingineri specializați.

Am primit somație de la autoritatea publică și nu știu ce să fac

În calitate de proprietar al unei clădiri clasate drept monument, se poate întâmpla să primești o somație din partea autorităților române pentru a remedia anumite probleme (reparație fațadă, consolidare…). Primul lucru pe care trebuie să-l știi este că aceste lucruri trebuie autorizate. Află cum, ce documentație tehnică și unde găsești o echipă potrivită de specialiști accesând aplicația www.salvamonument.ro.

Cum pot clasa o clădire?

Pentru a clasa o clădire ca monument istoric este necesară o evaluare valorii culturale a acesteia. Evaluarea se face în baza unui studiu istoric realizat de specialiști și trebuie să evalueze următoarele criterii: a) criteriul vechimii; b) criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică; c) criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate); d) criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică. Află cine poate iniția o cerere de clasare, ce ar trebui să conțină și unde se înaintează aceasta accesând www.salvamonument.ro

Ce fac dacă vecinii doresc să construiască ceva îmi afectează proprietatea?

(prea înalt, prea mare, nepotrivit în context etc.)?

Situație frecventă în București – lângă clădirea monument-istoric, o construcție nouă, la un alt nivel de înălțime și cu o arhitectură total diferită de cea a clădirii vechi. Ce nu știu mulți proprietari ai acestor clădiri monument, în situația în care vecinii se hotărăsc să construiască un imobil care le poate afecta proprietatea, este că pot lua măsuri chiar dacă există o autorizație de construcție. Accesând platforma www.salvamonument.ro, aflați ce pași legali aveți, ce ar trebui să cuprindă o sesizare și cui ar trebui trimisă dacă vă aflați în această situație.

Cum aflu ce tip de lucrare ar trebui făcută?

Când o clădire-monument prezintă semne de degradare, ideal este să se intervină imediat, pentru a evita punerea în pericol a valorii monumentului, dar și costurile foarte mari ale reparațiilor ulterioare. Indiferent că sunt lucrări de întreținere, reparații sau de urgență, ai nevoie de un specialist care să te ghideze pentru efectuarea corectă a unor lucrări. Află cu cine poți face proiectarea și ce tip de lucrare se impune în cazul imobilului pe care îl deții accesând platforma.

Pentru toate acestea, cum accesezi platforma?

Pasul 1: accesează  www.salvamonument.ro

Pasul 2: Selectează din meniul Date utilizator în ce categorie te regăsești. Vei fi automat mutat în meniul Date clădire și selectează tipul care te interesează

Pasul 3: Alege din bara de sus (dacă navighezi de pe desktop sau din meniul de jos dacă accesezi aplicația de pe telefon) o categorie din cele patru  (Tehnic, Juridic, Financiar,  Diverse) și alege o singură întrebare la care ai nevoie de răspuns

Pasul 4: Dacă răspunsul a fost complet îl poți salva în format pdf sau ne poți trimite un mesaj prin formular cu situația ta dacă aceasta nu s-a regăsit  în întrebările și răspunsurile din aplicație.

 


Salva-Monument este un instrument online dezvoltat în cadrul proiectului „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, alături de partenerii: Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da`DeCe și Norwegian Crafts Institute.

Proiectul este finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-2021.

#salvamonument #propatrimonio #sospatrimoniul #community #romanianheritage #patrimoniulaviitor


Citeşte şi: 

Ghidul Salva-Monument. Un proiect în cadrul „In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”.

Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare

Caravana IN-HERIT

Conferința de încheiere a proiectului In-Herit

Trei evenimente pentru categorii diverse de public

Revenim. Solicităm organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP

Revenim. Solicităm organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP

La o lună distanţă de la depunerea scrisorii de susținere pentru domnul Ștefan Bâlici, fost director al Institutul Național al Patrimoniului, facem o revenire către Ministerul Culturii printr-o scrisoare nouă.  Solicităm, prin aceasta,  organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP.

Reamintim că pe 21 februarie 2022 fundaţiile Mihai Eminescu Trust şi Pro Patrimonio au acţionat împreună pentru acest scop comun: solicitarea ca Ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, să revoce decizia de a-l înlocui pe Ștefan Bâlici la conducerea INP şi ca raportul de activitate al domnului Bâlici să fie reevaluat de o comisie independentă de profesioniști în domeniul conservării patrimoniului. Toate acestea au fost rezultatul unei mişcări puternice a societăţii civile şi a numeroşilor specialiști atestați, arhitecți, istorici, restauratori, manageri culturali, organizații, instituții, cadre universitare care au semnat o scrisoare deschisă intitulată generic #301pentrupatrimoniu.

Nu am primit nici un răspuns la această cerere.

 

Scrisoare PP11/ 22 martie 2022

 22.03.2022,

Bucureşti

Domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii

Subiect: Organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al Institutului Național al Patrimoniului

 

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere actuala conducere interimară a Institutului Național al Patrimoniului, revenim cu solicitarea de a organiza cu celeritate concurs transparent pentru postul de manager al Institutului Național al Patrimoniului și vă solicităm să ne comunicați demersurile întreprinse în acest sens.

Ne permitem să vă reamintim că, peste 400 de specialiști și profesioniști și peste 10.000 de cetățeni preocupați de protecția patrimoniului cultural, v-au semnalat și solicitat, potrivit adresei cu numărul de întregistrare 1055/21 februarie 2022, faptul că o conducere interimară nu asigură o funcționare adecvată a INP și au cerut concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al Institutului Național al Patrimoniului.

Numirile temporare nu se bazează pe o viziune strategică și un plan de management coerent pe termen lung, nu asigură implementarea eficientă a proiectelor de anvergură și mențin activitatea la un nivel minim de eficacitate. Protecția patrimoniului este o chestiune care ține de siguranța națională și este vital ca Institutul Național al Patrimoniului să poate funcționa corect și cu un management profesionist, competent în domeniu.

Vă solicităm transparență totală și responsabilitate față de patrimoniul național și față de instituțiile statului care au dovedit că pot avea rezultate reale atunci când la conducere se află profesioniști.

Cu considerație,

arh. Șerban Sturdza

președinte Fundația Pro Patrimonio

 

Citeşte şi: #301pentruPatrimoniu – Susținere pentru Ștefan Bâlici

Solicitare clasare Moara Clara Schwartz, Lugoj

Solicitare clasare Moara Clara Schwartz, Lugoj

PP10/2.03.2022

 

Către:

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ TIMIȘ

Domnului Sorin Vlad Predescu, Director Executiv

secretariat@culturatimis.ro

 

Spre știință:

MINISTERUL CULTURII – DIRECȚIA PATRIMONIU CULTURAL

Domnului Ștefan Emilian GAMUREAC, Director

patrimoniu.cultural@cultura.ro, comunicare@cultura.ro

 

INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI

Doamnei Valeria Oana ZAHARIA, Manager

secretariat@patrimoniu.gov.ro

 

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI LUGOJ

Domnului Alexandru-Claudiu BUCIU, Primar

contact@primarialugoj.ro

 

Referitor la:

Clasarea în Lista Monumentelor Istorice a corpului principal al Morii Clara,

Str. Făgetului, CF 413037, mun. Lugoj, jud. Timiș

 

Stimate domnule Director Executiv,

Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, solicită Direcției Județene pentru Cultură Timiș declanșarea procedurii de clasare pentru corpului principal al Morii Clara Schwartz, Str. Făgetului, CF 413037, mun. Lugoj, jud. Timiș, în baza art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La o evaluare preliminară a corpului principal (cel originar, P+2 niveluri) potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare, se constată faptul că aceasta este susceptibil de a întruni criteriile de clasare în Lista Monumentelor Istorice.

Dat fiind faptul că moara a fost construită anterior anului 1920, prag din normele metodologice în acordarea calificativelor la criteriul vechimii, aceasta are valoare medie, la o primă evaluare. Corpul principal considerăm că este în măsură să obțină calificativul mare la criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică având în vedere semnificația și reprezentativitatea pentru programul construcțiilor cu funcțiune industrială/ de morărit-panificație de la începutul secolului al XX-lea din Banat, faptul că fațadele păstrează din compoziția și o modenatură specifică istorică, precum și constatarea că fațada principală se constituie într-un reper urbanistic al zonei. În ceea ce privește criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate), se constată că nu s-au păstrat multe mori de panificație din această epocă în țară și în zonă, că în LMI sunt clasate puține mori, de asemenea, că este singura moară de acest tip păstrată în mun. Lugoj, astfel că la acest criteriu, considerăm că se poate acorda calificativul foarte mare. La criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică, propunem calificativul mare, imobilul deținând un loc în memoria a generații de muncitori care și-au petrecut aici viața, a familiilor lor, a locuitorilor zonei și a comunității lugojene, în general – dovadă manifestările recente în sensul salvării Morii Clara. Menționăm faptul că imobilul documentează și o memorie a unei activități/perioade industriale la nivelul țesutului urban.

Fără a fi o condiție pentru declanșarea procedurii de clasare, în vederea finalizării acesteia este necesară întocmirea unui dosar, care, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, este în sarcina Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Studiul istorico-arhitectural ce urmează a fi elaborat va evalua cu exactitate valoarea culturală potrivit criteriilor de clasare, va identifica dacă pe parcelă se află și alte elemente purtătoare de valoare culturală care trebuie protejate, urmând a sta la baza deciziei Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Semnalăm faptul că, potrivit articolelor din mass-media, pe de o parte, pentru imobil Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a emis un aviz în vederea desființării, iar pe de alta, Institutul Național al Patrimoniului, instituție cu atribuții în acest sens, având în vedere prevederile art. 2 lit. o) din HG nr. 593/2011, consideră că imobilul este susceptibil de a fi clasat în LMI.

De asemenea, constatăm faptul că, potrivit PUG mun. Lugoj, valoarea culturală a imobilului este recunoscută, propunându-se protejarea lui ca monument istoric. Menționăm faptul că, potrivit art. 13 din Legea nr. 350/2001, unul dintre principalele obiective ale activității de urbanism este „protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural”. Vă rugăm să ne informați dacă a fost aprobată o documentație de urbanism care să modifice evaluarea culturală a imobilului stabilită potrivit PUG.

Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în baza prezentei cereri formulate potrivit art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001.

Anexăm imagini cu identificarea corpului de clădire la care se referă prezenta solicitare de clasare.

 

arh. Șerban Sturdza,

Președinte Pro Patrimonio România

specialist atestat Ministerul Culturii 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istoric

 

20220302_cerere de clasare Moara Clara

#301pentruPatrimoniu – Susținere pentru Ștefan Bâlici

#301pentruPatrimoniu – Susținere pentru Ștefan Bâlici

Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor societăţii civile şi specialiştilor care susțin deschis şi ferm păstrarea în funcție a domnului Ștefan Bâlici ca manager al Institutului Național al Patrimoniului şi iniţiază o petiţe semnată de 301 419 persoane, profesionişti în domeniul cultural. Aceasta completează cu perspectiva profesională petiţia publică lansată de Fundaţia Mihai Eminescu Trust care poate fi găsită aici.

 

Petiție

Bucureşti, 18.02.2022

 Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României

Domnului Nicolae Ciucă, Prim-ministrul Guvernului României

Spre știință domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii

 

Subiect: Susținere pentru domnul Ștefan Bâlici, fost director al Institutul Național al Patrimoniului

 

Stimate domnule Președinte,

Stimate domnule Prim-ministru,

 

Vă scriem într-o chestiune care ține de siguranța națională: patrimoniul cultural mobil și imobil al României, un patrimoniu de talie europeană. Institutul Național al Patrimoniului (INP) are în responsabilitate elaborarea de politici de protecție și conservare, strategia pe termen lung în administrarea patrimoniului, precum și unificarea şi profesionalizarea acestui sector. Considerăm că instituțiile statului vor funcționa în slujba interesului public câtă vreme vor fi conduse de oameni cu competențe profesionale solide și relevante în domeniile pe care le conduc.

În consecință, vă solicităm analizarea modului în care a fost realizată evaluarea la final de mandat a domnului Ștefan Bâlici, manager al Institutului Național al Patrimoniului, și, de asemenea, vă solicităm cu fermitate ca raportul de activitate al domnului Bâlici să fie re-evaluat de o comisie independentă de profesioniști competenți în domeniul conservării și restaurării patrimoniului.

La 16 februarie 2022 a fost făcută publică intenția domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, de a nu-i mai prelungi contractul de manager interimar domnului Ștefan Bâlici, cel care de curând a încheiat un prim mandat de 5 ani (2016-2021) marcat de o puternică reformă a INP. Raportul final de activitate al managerului INP (2016-2021) este un document public, disponibil pe pagina de internet a Institutului Național al Patrimoniului.

În cele câteva ore scurse de la aflarea veștii, sute de mesaje din partea profesioniștilor au inundat spațiul public, solicitând menținerea sa la conducerea unui institut esențial pentru patrimoniul cultural național.

La finalul primului mandat, o evaluare cu nota 8,76, incorectă procedural, care nu a permis continuarea firească pentru încă un mandat a activității sale la INP, evaluare contestată zadarnic de domnul Bâlici (contestație respinsă fără explicații), a lăsat conducerea INP în interimat. După 2 luni, aflăm că acesta, în ciuda rezultatelor absolut remarcabile pe care le-a avut, va fi înlocuit.

La solicitarea expresă și fermă a numeroși specialiști, persoane care cunosc îndeaproape munca, experiența, activitatea și, dincolo de toate, calitatea umană și profesională a d-lui dr. arh. conf. Ștefan Bâlici, inițiem această listă de susținere, prin care vă solicităm următoarele:

  1. Analizarea modului în care a fost realizată evaluarea la final de mandat a domnului Bâlici. Ce i s-a reproșat, erau aceste reproșuri justificate? Cine a format comisia și dacă membrii acesteia au avut competențele profesionale necesare să evalueze activitatea domnului Bâlici.
    Dacă evaluarea nu a fost corectă, cerem repunerea imediată în funcție a domnului Bâlici, prin continuarea activității pentru încă un mandat, așa cum prevede legea.
  2. Repunerea în funcție a d-lui Ștefan Bâlici până la analizarea modului în care acesta a fost evaluat la final de mandat.
  3. Organizarea cu celeritate a unui concurs onest și transparent pentru ocuparea funcției publice de manager al Institutului Național al Patrimoniului, dacă aceasta se impune.

Interimatul justificat politic este boala care nimicește orice instituție publică și o face vulnerabilă la presiunea venită din afara domeniului și a realităților care țin în mod direct de atribuțiile și exigențele unui astfel de institut. O reacție normală instituțională ar fi fost organizarea concursului pentru post din primele zile ale interimatului domnului Bâlici, însă s-a preferat modelul după care INP a fost condus și înainte de mandatul său, iar rezultatele prin comparație sunt evidente.

Vă solicităm transparență totală și responsabilitate față de patrimoniul național și față de instituțiile statului care au dovedit că pot avea rezultate reale atunci când la conducere se află profesioniști.

Semnatari:

  1. Fundația Pro Patrimonio, președinte arh. Șerban Sturdza;
  2. restaurator Caroline d’Assay, Fundația Pro Patrimonio,
  3. arh. Raluca Munteanu, Fundația Pro Patrimonio,
  4. lector univ. dr. istoric de artă Mirela Duculescu, Fundația Pro Patrimonio,
  5. arh. Andreea Machidon, Fundația Pro Patrimonio,
  6. peis. Nicolas Triboi, Fundația Pro Patrimonio,
  7. arh. Ruxandra Sacaliș, Fundația Pro Patrimonio,
  8. Asociația Artis Peritia, președinte arh. Ștefan Bortnowski
  9. Asociația Monumentum, președinte arh. Eugen Vaida, coordonator al Ambulanței pentru monumente
  10.   ARCEN, președinte Edmond Niculușcă
  11. Ist. art. Luiza Zamora – membru al Secției de Evidență – Comisia Națională a Monumentelor Istorice, președinte Asociația 37
  12. Asociația Maria, arh. Doina Sturdza
  13. Alexandru Găvozdea, Președintele Ordinului Arhitecților din România
  14. Șerban Țigănaș, conf. dr. arh., decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca
  15. Asociația Zeppelin, codirector dr. arh. Ștefan Ghenciulescu
  16. Asociația Zeppelin, codirector arh. Constantin Goagea
  17. Fundația ARCHAEUS / Președinte arh. Marius Miclăuș
  18. Grupul de Lucru Patrimoniu al Ordinului Arhitecților din România, filiala Teritorială București, coordonator arh. Iulia Stanciu
  19. Dr. Ciprian Firea – istoric de artă, membru al Secției de Evidență – Comisia Națională a Monumentelor Istorice; vicepreședinte Asociația Ars Transsilvaniae România
  20. Asociația Culturală Vernacular, președinte arh. Tămășan Maria
  21. Dr. Bogdan Ilieș, coordonator Ambulanța pentru Monumente Sălaj
  22. Dr. Vlad Bedros, istoric de artă, expert atestat în domeniul monumentelor istorice (inventariere)
  23.  Asociația Reducerea Riscului Seismic – Re:Rise, președinte Matei Sumbasacu
  24. Dr. habil. arhitect Hanna Derer, specializată în prezervarea patrimoniului cultural construit
  25. Asociația Gaspar, Baltasar & Melchior/Școala de la Piscu – președinte dr. Adriana Scripcariu, istoric de artă
  26. Virgil Scripcariu, artist plastic, coordonator Muzeu-Atelier Școala de la Piscu
  27. Dr. Alina Chiciudean, președinte Asociația ARCHÉ
  28. Mihai-Claudiu Moldovan, coordonator Ambulanța pentru Monumente – Banat
  29. Asociația PRIN BANAT, președinte Alexandra-Iasmina Palconi-Sitov
  30. Art Conservation Support – ACS, Anca Dină, președinte, specialist restaurator MC
  31. Dr. Maria-Magdalena Drobotă, expert restaurator MC
  32. Prof. univ. dr. Oliviu Boldura, expert restaurator MC
  33. Prof. univ. em. dr. Tereza Sinigalia, istoric de artă, expert MC
  34. Dr. Ioan Darida, expert restaurator MC
  35. Dr. Dana Luminița Postolache, expert restaurator MC
  36. Drd. Gemănar Ionel, specialist restaurator MC
  37. Gheorghiță Dănilă, specialist MC
  38. Mihai Lupu, expert MC, investigații fizico-chimice
  39. Dumitru Augustin Dumitrescu, specialist restaurator, MC
  40. Dr. Andreea Darida, expert patrimoniu mobil, MC
  41. Mirela Constantin, specialist componente artistice pe monumente istorice și expert patrimoniu mobil MC
  42. Anca Necsoi, expert patrimoniu mobil – MC
  43. Cristina Hurdubaia, manager cultural
  44. Dan Perjovschi, artist, journalist Revista 22 București
  45. Mihaela Criticos, prof. dr. habil. arh., expert MC în protejarea patrimoniului, membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 1 – București
  46. Toader Popescu, lector dr. arh., specialist atestat MC, membru în CNMI – Secțiunea Urbanism și Zone Protejate, membru în CZMI nr. 2 – Brașov, Covasna, Harghita
  47.  Ing. Dorottya Makay, atestat MC, membru CNMI-STAI, CZMI-6
  48. Radu Oltean, artist plastic49.     
  49. Dr. Mădălina Mirea – istoric de artă
  50. Mihaela Simion, arheolog, muzeograf
  51. Asociația Arhipera, conf. dr. arh. Lorin Niculae, președinte
  52. Asociația Atelierul de Patrimoniu, președinte dr. arh. Alexandra Teodor – coordonator Ambulanța pentru monumente Muntenia Nord
  53. Asociația ACTUM, președinte arh. Nicoleta Caba – coordonator proiect Ambulanța pentru Monumente Moldova Nord
  54. Asociația Inima Olteniei, președinte Liana Carina Tataranu – coordonator Ambulanța pentru monumente Oltenia Vest
  55. Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii (2015-2016)
  56. Alexandru Andrășanu, evaluator pentru Geoparcuri UNESCO
  57. Cosmin Manolescu, manager și expert cultural, Fundația Gabriela Tudor
  58. Ileana Tureanu, președinte al Uniunii Arhitecților din România
  59. Eugen Teodor, arheolog
  60. Conf. univ. dr. Eduard Nemeth, arheolog, UBB Cluj-Napoca
  61. Ileana Burnichioiu, conf. univ. dr, istoric de artă, Universitatea din Alba Iulia, specialist MC
  62. Mugur Grosu  scriitor, editor revista Zeppelin
  63. Irina Tulbure-Moldovan, arhitect, lect. universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, membru Docomomo România
  64. Oana Chirilă, președinte Asociația Locus, coordonator HerculaneProject
  65.  Mihaela Hărmănescu, arhitect, membru în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr.10 – Buzău, Brăila, Galați, Vrancea
  66.  Cristian Blidariu – arhitect, conferențiar universitar,  prodecan Facultatea de Arhitectura și Urbanism din Timișoara
  67. Celia Ghyka, dr. arhitect, Comisia Națională a Monumentelor de For Public
  68. Dorothee Hasnas, ing. arh.,  consilier al GL Patrimoniu al OARB, coordonator de proiect 112patrimoniu.ro
  69.  Iulia Iordan, director executiv la Asociația Da’DeCe, asociație culturală de promovare a patrimoniului cultural în rândul copiilor
  70. Asociația Greenitiative, președinte Marius Ienculescu
  71. Felicia Ienculescu-Popovici, director Centrul Green Mogo, Mogosoaia
  72. Dr. Florian Matei-Popescu, arheolog expert, CS  II, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, București
  73. Asociația Nod Makerspace – vice-președinte și arhitect Tamina Lolev
  74. Dr. Anamaria Iuga, etnolog, șef al secției Studii etnologice, Muzeul Național al Țăranului Român.
  75. Dr. Zsolt Kovács, istoric de artă, lect. univ., Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, expert MC
  76. Peis. Andrei Condoroș, Președinte, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest
  77. Alexandru Ciobotă, dr. peisagist, Asociația Peisagiștilor din România- AsoP, Filiala Teritorială Vest, Studio Peisaj
  78. Raluca Rusu, dr. peisagist,  membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 12 Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș, membru al Asociația Peisagiștilor din România- AsoP, Filiala Teritorială Vest
  79. Kiss Lóránd, restaurator atestat MC, Asociația Arcus
  80. Dr. Weisz Attila, istoric de artă, lect. univ., Univ. de Artă și Design, Cluj-Napoca, specialist MC
  81. Dr. Ligia Ruscu, cadru didactic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
  82. Dr. Dan Ruscu, cadru didactic, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
  83. Asociația RPER-Rencontre du Patrimoine Europe-Roumanie -FR, președinte Ștefana Bianu și RPER-Rencontre de Patrimoine Europe-Roumanie -RO, președinte Dr Ioana Bogdan-Cataniciu
  84. Arh. Cristina Apostol – vicepreședinte Asociația Locus co-coordonator HerculaneProject, colaborator DJC Timis
  85. Petru Mortu – arhitect, specialist atestat MC în protejarea patrimoniului construit,  membru al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice – Secțiunea Tehnică Arhitectură și Inginerie
  86. Dr. Lupescu Radu, conf. univ., istoric de artă, Universitatea Sapientia
  87. Dr. Alexandru Ioniță, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
  88. Dr.  peisagist  Diana Culescu, membru  al  Echipei  de  monitorizare  din  Proiectul  Cadru  de  Urmărire  în  timp  /  mentenanță  –  proceduri  de intervenții la Ansamblul Monumental  „Calea  Eroilor”, Reglementator – Expert analiză și sistematizare legislație pentru Titlul IV – peisaj cultural din Codul Patrimoniului Cultural, Secretar General al International Federation of Landscape Architects – European Region
  89. Anamaria Mortu – arhitectă, specialistă atestată MC în protejarea patrimoniului construit, membră a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 2 – Harghita, Brașov și Covasna
  90. Dr. Orbán János, cercetător științific, istoric de artă, Târgu Mureș
  91. Asociația Neuer Weg, vicepreședinte Hans Hedrich
  92. Corina Iosif, dr. habil. etnolog, cercetător, Muzeul Național al Țăranului Român, membru al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial
  93. Bogdan SUDITU, conf. univ. dr. Universitatea din București, Președintele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului – Primăria Municipiului București, coordonator elaborare Strategia Națională privind Protejarea Monumentelor Istorice
  94. Livia BUCȘA, biolog, expert MC
  95. Călin Doru BÎRZU, restaurator, expert MC
  96. Ioana Cristina Munteanu Zărnescu, expert componente artistice, atestat MC
  97. Luminița Paul, expert MC
  98. Dan Octavian Paul, expert MC
  99. Georgiana Strat, Peisagist
  100. Luminița Munteanu, arhitect
  101. Simona-Loredana Bogdan, ghid local
  102. Dr. Ioana Popescu, c.s.I, etnolog
  103. Liviu Gligor, conf. dr. arh. Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Departamentul Științe Tehnice, specialist M.C.
  104. Asociația Culturală Reener Ländchen, Reghin- arh. Klaus Birthler, vicepreședinte
  105. Radu Manelici (designer, lector univ. dr. UNArte București)
  106. Răzvan Clondir (designer, lector univ. dr. UNArte București)
  107. Anca Oroveanu, istoric de artă, Universitatea Națională de Arte din București și Colegiul Noua Europă, București
  108. Ana Maria Zahariade, profesor universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Școala Doctorală de Arhitectură; Vicepreședinte OAR.
  109. Kázmér Kovács, arhitect, profesor universitar, Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca. Școala doctorală UT Cluj-Napoca
  110. Radu Tudor Ponta, conferențiar universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
  111. Ioana Zacharias Vultur, asist. dr. arh., Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
  112. Theodor Ignat, arheolog expert dr.-  Șef Biroul de Arheologie Preventivă și Sistematică, Muzeul Municipiului București
  113. dr. Botár István, arheolog expert, Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
  114. Eugen Pănescu, arhitect, membru al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, președinte Secțiunea Urbanism și Zone Protejate
  115. Ionuț Emilian Petcu (arhitect, referent specialitate, Dep. Design,UNArte București)
  116. Dinu Dumbrăvician, designer, prof. univ., Universitatea Națională de Arte din București,
  117. Florian Stanciu, arhitect, profesor universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
  118. Georgescu Cosmin, arhitect
  119. Ruxandra Demetrescu, istoric de artă, Universitatea Națională de Arte din București
  120. Ilinca Păun Constantinescu, dr. arh., președinte al Asociației IDEILAGRAM, președinte al Asociației Planeta Petrila
  121. Asociația CIVICA, Iași
  122. inginer Marius Șoflete, Inginerie Creativă
  123. Nicolae Lascu, profesor universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, expert al Ministerului culturii, membru al Secțiunii Urbanism și Zone Protejate a CNMI
  124. Adrian CRACIUNESCU, conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii & Conservarea Patrimoniului, specialist atestat MC, membru în Comisia Națională a Monumentelor Istorice, Secțiunea de Urbanism și  Zone Protejate 
  125. Vitalie Josanu, dr, ofițer specializat în domeniul PCN, IPJ Neamț
  126. Rocsana Josanu, dir. executiv Direcția Județeană pentru Cultură Neamț
  127. Ruxandra Nemțeanu, conf. dr. arh., expert al Ministerului Culturii, membru al Secțiunii Urbanism și Zone Protejate a CNMI
  128. Geta Felvinti, ghid de turism
  129. Claudia Popescu, doctor în arte vizuale, muzeograf Centrul Expozițional Documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, București – Departamentul Informare-Documentare
  130. ADNBA, partener fondator dr. arh. Andrei Șerbescu
  131. Matei Bogoescu, arhitect, vicepreședintele Ordinul Arhitecților din România
  132. Marius-Mihai Ciută, dr. habil. Arheolog. Conf
  133. Simina Stan, ist., specialist atestat MC în protejarea patrimoniului construit, INP
  134. Irina Băncescu, lect. dr.arh., Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
  135. Irina Popescu-Criveanu, arhitect și urbanist, membru al Secțiunii de Urbanism și Zone Protejate a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, membru în Comitetul Director al ICOMOS România
  136. Șerban Popescu-Criveanu, arhitect și urbanist, expert atestat de Ministerul Culturii în protejarea patrimoniului construit.
  137. Valeria Lehene – c.arh. – președinte Asociația Arhaic
  138. Maria Dumbrăvician, restaurator atestat MC, conf. univ., Universitatea Națională de Arte din București, director al Departamentului de  Conservare și Restaurare
  139. Dr. Ioana Rus-Cacovean, istoric de artă, lector la Universitatea de Artă și Design din Cluj, specialist atestat de Ministerul Culturii, membru al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (Cluj)
  140. Mitru Ildiko, arhitect, expert MC , membru al Secțiunii de Urbanism și Zone Protejate a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și al CZMI 6
  141. Melania Dulămea, conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”
  142. Dr. Cosmin C. Rusu, lector universitar – Facultatea de Istorie și Filosofie, UBB Cluj; arheolog expert
  143. Oana Radu, consultant politici culturale și manager cultural, Asociația Film ETC/Insula 42
  144. Dr. Ioan Ovidiu Abrudan, istoric de artă, ULBS.
  145. Dr. Radu Andrei, arhitect, lector universitar la Facultatea de Arhitectură „George Matei Cantacuzino” din Iași, membru al Asociației ACTUM – Ambulanța Monumentelor Moldova Nord, membru CNMI
  146. Arhitect-urbanist Salanță Claudiu-Daniel –  Arhitect-șef al Județului Cluj – membru  CZMI 3
  147. Prof. arch. Stefano D’Avino, Università di Pescara, coordinatore del partenariato Università Gabriele d’Annunzio-Università di Architettura Ion Mincu
  148. Bogdan Fodor, arhitect
  149. Dr. Daniel Dumitran, istoric, conferențiar universitar, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
  150. Doina COCIȘ, director executiv  DJC Sălaj
  151. Raluca Iacob, consultant politici și management cultural, specialist independent și președinte al Asociației MetruCub – resurse pentru cultură
  152. Irina Calotă, lect. dr. arh., Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului (UAUIM), Asociația Studio Zona
  153. Caroline Fernolend, președinte Mihai Eminescu Trust
  154. Cristina Constantin, șef lucrări dr. arh. Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, membru al CZMI 9 (Sibiu, Mureș, Alba)
  155. Teodora Morar, peisagist, Asociatia Peisagistilor din România – AsoP
  156. Kiss Zoltan Arpad, restaurator specialist atestat MC
  157. Dr. Theodor Emil Ulieriu, istoric; asistent de cercetare științifică, Arhiva Etnologică a Muzeului Național al Țăranului Român
  158. Dr. arh. Matei Eugen Stoean, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
  159. Dr. arh. Ana Maria Goilav, Universitatea Ion Mincu, coordonator Școala de la Bunești, vicepreședinte Ordinul Arhitecților din România, Filiala București
  160. Emődi Tamás, arhitect atestat MC
  161. Fundația Heritas Sibiu, președinte Michael Engel
  162. Valeria Montanari, Sapienza Università di Roma
  163. Bianca-Melitta Tămășan, arhitect, membru Asociația Reener Ländchen
  164. Iulian Vizauer, DJC Tulcea
  165. Iris Șerban, antropolog, șef birou Arhivă Etnologică și Bibliotecă, Muzeul Național al Țăranului Român
  166. Irina Iamandescu, dr. arh.,  președinte al ICOMOS România, lector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, specialist atestat MC în domeniul protejării monumentelor istorice, membru al CNMI, președinte al CZMI 9
  167. Dr. Ana Bârcă, istoric de artă, expert atestat MC în cercetarea și conservarea monumentelor istorice și patrimoniul cultural mobil
  168. Cosmin Pavel, arhitect
  169. Arh. Ioana Corduneanu, președinte Asociația Semne Cusute
  170. Prof. univ. dr. hab. Sergiu Musteață, Universitatea „Valahia” din Târgoviște
  171. Rodica Crișan, arhitect, profesor universitar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. Membru în Comitetul Director ICOMOS Romania
  172. Dr. Dragoş Gh. Năstăsoiu, istoric de artă, Centrul de Studii Medievale, Universitatea Naţională de Cercetare “Şcoala Superioară de Economie”, Moscova
  173. Dr. Dorel Paraschiv, CS I, ICEM Tulcea, arheolog expert, expert patrimoniu cultural mobil
  174. Tudor Elian, asist. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. Curator Arhiva Etnologică a Muzeului Național al Țăranului Român
  175. Mihály Ferenc, restaurator atestat MC
  176. Dr. ing. Imola Kirizsan, UTC-N, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, expert MC, membru CNMI, vicepreședinte al ICOMOS Romania
  177. Dr.arh. Vlad Sebastian Rusu, conferențiar universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism
  178. Dr. Mara Marginean, istoric, cercetator stiintific III Institutul de Istorie George Baritiu al Academiei Române 
  179. Conf. univ. dr. Radu Mârza, UBB Cluj. Facultatea de Istorie și Filosofie
  180. MKBT: Make Better, Urb. Ana-Maria Elian, director programe
  181. Alexandra Stoica, arhitect specialist MC, membru CZMI 4, INP
  182. Prof. em. dr. ing. SZABO Balint, expert MC
  183. Raluca Bărbulescu, arhitect specialist MC, membru CZMI 2
  184. Asociația Culturală „Aici a stat”, președinte Ana Rubeli
  185. Ioan Carol OPRIȘ, dr. habil., conferențiar – Facultatea de Istorie – Universitatea din București, membru al Comisiei Naționale de Arheologie, fost președinte CNA
  186. Stefan Paskucz, arhitect, specialist MC, membru CMZMI 6 a CNMI
  187. Laura Teodora Ghinea, manager cultural Colonia Pictorilor Baia Mare, lector universitar abilitat Universitatea de Arta si Design Cluj-Napoca, profesor asociat Universite Cote d’azur, Nice, Franta, președinte UAPR Filiala Baia Mare
  188. Fundatia ARTE + ,  Laura Teodora Ghinea, arh. Ioan Stefan Paskucz
  189. Laurențiu Rădvan, prof. univ. dr., istoric, Facultatea de Istorie, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  190. Călin Șuteu, dr., arheolog/documentarist patrimoniu, cadru-asociat Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
  191. Celina Gora, istoric de artă, Asociaţia ACTUM, Asociaţia Biserici Înlemnite
  192. Vladimir Obradovici, dr. arh. membru în consiliul director al asociației BISERICI ÎNLEMNITE şi cadru didactic asociat F.A.U.T . din cadrul Universității Politehnica Timişoara
  193. Dr. Anca Timofan, arheolog expert, Muzeul Național al Unirii Alba  Iulia
  194. Ștefan Valentin, restaurator, specialist atestat MC
  195. Alexandru Mexi, peisagist, specialist atestat MC
  196. Asociația Istoria Artei, președinte Oana Marinache
  197. Silvia Teodorescu, coordonator Human Made Art, Cronicari Digitali
  198. Ioana Aleseei, arhitect
  199. Irina Nemțeanu, arhitect
  200. Sandra Demetrescu, curator, MNAC
  201. Ramona Costea, asist. dr. arh. Facultatea de Arhitectură „George Matei Cantacuzino”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
  202. Cristina Serendan, lect. univ. dr. UNarte, restaurator specialist MC pictură pe lemn, expert MC restaurare patrimoniu mobil
  203. Horia Moldovan, conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”
  204. Codru Oana, arhitect
  205. Asociația Atelier Ad Hoc, arh. George Marinescu, arh. Maria Daria Oancea
  206. Tiberiu Teodor-Stanciu, asist. dr. arh. Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iași
  207. Ovidiu Țentea, cercetător științific II, arheolog, Muzeul Național de Istorie a României, membru al Comisiei Naționale de Arheologie, membru al Comisiei Naționale Limes
  208. Asociația Iași. Travel – președinte Cosmin Ceucă 
  209. Prof. dr. Sorin Nemeti, UBB Cluj-Napoca
  210. Oana Tiganea, arhitect, Associate Professor in „Architectural Preservation”, Politecnico di Milano (Italia)
  211. Simona Drob, director executiv, Direcția Județeană pentru Cultură Bacău
  212. Andrei Barbu MULȚESCU, doctor arhitect, specialist MC în urbanism istoric, membru în Comitetul Director al ICOMOS Romania
  213. Anca Dulcescu (masterand Patrimoniu Cultural)
  214. Elena Firea, BCU Cluj-Napoca
  215. Dr. Laura Jiga Iliescu, cercetător etnolog CS1, București, specializare patrimoniu imaterial
  216. Radu Cucuteanu, istoric, jurnalist cultural, editor Suplimentul de cultură, Iași
  217. Mihaela Iacob, dr., arheolog expert și expert bunuri culturale MC, Asociația Ibida
  218. Radovici Teodor, Arhitect șef UAT Buhuși
  219. Cristina Dăneasă, lect. univ. dr., atestat MC patrimoniu mobil, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
  220. Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI, București
  221. Dr. Arh. Gabriela Domokos – Pascu, arhitect, membru fondator Asociația pentru Patrimoniu Activ, cadru didactic universitar Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara, Membru TICCIH
  222. Irina Nemeti, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
  223. Daniela Tănase, dr., arheolog expert și expert bunuri culturale MC, Timișoara
  224. Sorin Vlad Predescu, lect. univ. dr., DJC Timiș
  225. Laura Zaharia, arhitect, specialist MC, președinte al Asociației R. O. S. T.
  226. Lucrețiu Mihailescu-Birliba, prof. dr., Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Facultatea de Istorie
  227. Victor Popovici, arhitect, membru OAR, RUR
  228. Iulia Stanciu, arhitect, profesor universitar, doctor, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” , Specialist atestat Ministerul Culturii, Președintele Comisiei Naționale de Acordare a Dreptului de Semnătură a Ordinului Arhitecților din România.
  229. C.S.II dr. Iosif Vasile Ferencz, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
  230. Dumitru Gorea, specialist restaurator
  231. Oana Gorea, specialist restaurator
  232. Dr. Vasile Iarmulschi, Freie Universität Berlin/Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
  233. Ioana Petrescu, arhitect, specialist MC, membru CZMI 11, INP
  234. Ana Irina Chiricuță, restaurator, cercetător științific, INP
  235. Arh. Andrei Florin Manole, arhitect, membru fondator asociația ACTUM, coordonator Ambulanța pentru Monumente Nord Est
  236. Călin Anghel, istoric, lect. univ. dr. Universitatea din Alba Iulia
  237. Bogdan Stanciu, dr. arhitect
  238. Lucia Leca, arhitect, membru CZMI 5
  239. Dorin Dobrincu, istoric, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași.
  240. Elena Vasilica Martin, expert restaurator MC
  241. Sultana-Ruxandra Polizu, expert restaurator MC
  242. Ingrid Georgescu, restaurator
  243. arh. Petru Darida, membru OAR
  244. Rauca Adrian, specialist restaurator MC
  245. Dr. Laurențiu-Marian Angheluță, CS II, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  246. Dr. Luminița Ghervase, CS II, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  247. Dr. Lucian Ratoiu, CS III, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  248. 248. Cozmin Bradu arhitect
  249. 249. Dr. Ioana Cortea, CS III,  Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  250. 250. Dr. Monica Dinu, CS II, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  251. Dr. Roxana Rădvan, CS I, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  252. Dr. Viktoryia Atanasova, CS, Centrul de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice CERTO,  Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000,
  253. Fundația Gheorghe Ursu
  254. Cătălin Cioabă, Universitatea București
  255. Elena Murariu, expert restaurator MC
  256. Gina Baranovschi, expert restaurator MC
  257. Arh. Răzvan Șipoș
  258. Magda Cârneci, Ph.D., istoric de artă și scriitor, redactor-șef revista ARTA
  259. Lupan Ștefania, arhitect
  260. Vernica Iulia Raluca, arhitect
  261. Sorina Jecza, președinte Fundația TRIADE Timișoara
  262. Ioana Baskerville, cercetător, etnolog
  263. Andrei Rosetti, pictor, profesor de arte vizuale, gruparea NOIMA
  264. Dr. Dan Mohanu, expert restaurator MC patrimoniu imobil, profesor universitar Universitatea Națională de Arte Bucuresti, Departamentul de Conservare-Restaurare
  265. Bogdan Brădățeanu, arhitect ADNBA
  266. Cătălin-Constatin ROIBU, Șef lucrări dr .ing., Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
  267. Drd. Angela Horvath, specialist conservare-restaurare vitralii MC
  268. Răzvan Gavrilă, expert restaurator
  269. Alexandra Chiliman, arhitect, specialist atestat MC în domeniul protejării monumentelor istorice
  270. Răzvan Mateescu, muzeograf, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
  271. Prof. univ. dr. Gelu Florea, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
  272. Dr. Daniela Marcu-Istrate, arheolog expert, specialist MC Studii istorice, prof. habil. Institutul de Arheologie  „V. Pârvan”, București
  273. Ioana Tudora, conf. dr. arh. Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Specializarea Peisagistică; delegat permanent al Asociației Peisagiștilor din România la International Federation of Landscape Architects
  274. Dr. arh  Letiția Bărbuică, lect. univ. UAUIM
  275. Arh. Alina Negru, Asociația Recult
  276. Dr. Georgiana Zahariea, expert pictură murală
  277. Urb. Ramona Ungureanu, specialist atestat MC, domeniul „Urbanism istoric”
  278. Prof. univ. dr. emerit Dan Grigorescu
  279. Zina Macri, conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
  280. 280. Dr. Aurel-Daniel Stănică, CS I, arheolog expert, vicepreședinte Asociația Pro Noviodunum
  281. Arh. ing. Aurora TÂRȘOAGĂ, specialist atestat MC, CREDO DESIGN S.R.L.
  282. Claudia Fabian, lector dr. peisagist la USAMV București, Specializarea Peisagistică
  283. Asociația BISERICI ÎNLEMNITE, vicepreședinte arh. Amalia Ignuța
  284. Arh. PESCAR Felicia-Raluca, specialist atestat Ministerul Culturii
  285. Dr.arh. Daniela Negrișanu, lector Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara 
  286. Arh. Tiparu Bogdan presedinte OAR -filiala Oltenia  
  287. Irina Leca, istoric de artă
  288. Arh. Daniel Subașu, fost Director al Direcției Restaurare din cadrul INP, specialist atestat de Ministerul Culturii
  289. Alexandra Stângă, istoric, specialist atestat de Ministerul Culturii,, membru în Secțiunea de Evidență a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice
  290. Şuvăială Daniel, muzeograf
  291. Andreea Pop, arhitect, specialist MC, membru CTUAT PMB
  292. Florentina Murea-Matache – arhitect, specialist atestat MC în protejarea patrimoniului construit,  membru al CZMI 1
  293. Liliana Cazacu, lect. dr. arh. Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Departamentul Istoria și Teoria Arhitecturii & Conservarea Patrimoniului, specialist M.C.
  294. prof.univ.dr. Theo Mureșan, specialist restaurator MC
  295. Daniel Tellman, arhitect, vicepreședinte OAR Timis, cadru didactic universitar Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara
  296. Cristina Woinaroski, arhitect
  297. Oana Floarea, arhitect
  298. Dan Marin, arhitect. profesor Universitatea de Arhitectura și Urbanism „Ion Mincu” București
  299. Arcadie Bodale, dr. In istorie, arhivist la Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Iași
  300. Ana Bucur, conservator BC, specialist atestat MC in domeniul protejarii monumentelor istorice
  301. Silviu Petrescu, expert restaurator atestat MC
  302. Liubita Raichici, dr. filolog, poet, fost director al DJC Caraș-Severin
  303. prof. univ. dr. emerit Dan Grigorescu
  304. Smaranda Dana-Ștefania, arhitect stagiar
  305. Pamint Andreea-Elena, arhitect
  306. Spinoiu Sabina Lucia, arhitect 
  307. arh. Emil Ivănescu, președinte OAR București
  308. Ana Jantea, arhitect, Institutul Național al Patrimoniului
  309. avocat Andreea Szabo
  310. Arh. int. Cosmina David, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
  311. Radu Trifan, asociația Acasă în Banat 
  312. Ioana Zbranca, arhitect, Architecte du Patrimoine (Franța), specialist atestat MC, INP
  313. Timotei Nădășan, fondator revista Idea Arta+Societate
  314. Dr. Dana Jenei, istoric de artă,expert atestat MC în cercetarea monumentelor istorice  
  315. Ana Maria Petrescu, doctor în arhitectură, urbanist, arhitect, specialist atestat MC în protejarea patrimoniului construit
  316. Mara Catargiu, architect 
  317. Eugenia Catargiu, Asociația Cusături Dobrogene
  318. Marian Sterea, Asociația Lipovenesc
  319. Daniela Sterea, Asociația Lipovenesc
  320. Iuliana Ciotoiu, arhitect, profesor universitar asociat, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București
  321. arh. Constanța Carp – expert atestat MC, președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice – Ministerul Culturii
  322. arh. Smaranda Baciu – expert atestat MC
  323. Irina Huică,  ing. chimist, dr., CS și lect. univ. invitat, UNARTE
  324. Teodor Octavian Gheorghiu, dr. Prof. Univ, expert MC
  325. Nicoleta Marian, arhitect 
  326. Simona Drăgan, istoric de artă, conf. univ. dr., Universitatea din București
  327. Bogdana Eftimie, masterand în studii de Cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului istoric, Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia
  328. Tiberiu Bucșa, arhitect, cadru asociat la Facultatea de Arhitectură Cluj, președinte Asociația Plusminus
  329. Dichel Oana Alina, arheolog, drd. Universitatea Babes-Bolyai
  330. arh. Horațiu Vasilescu, DJC Brașov
  331. Viorel Iordan inginer constructor-specialist MC, SC. CELLA COSIMEX SRL
  332. Gabriela Carpov, președinte al Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice  (UNRMI) 
  333. Greta Samiș, arhitect
  334. Iulia Hurducaș, arhitect
  335. Oana Ciurescu, arhitect, C.F. Møller Architects UK
  336. Smaranda Spânu, arhitect (Cluj)
  337. Alexandru Baboș, dr. arhitect, expert în patrimoniu, Suedia
  338. Băhnăreanu Nicoleta-Steluța, restaurator patrimoniu mobil, atestat MC
  339. Alexandra Berdan, arhitect, fondator A+noima
  340. Adriana Sîngeap, arhitect, membru OAR
  341. Octavian Neculai, arhitect membru OAR, UAR
  342. Romeo Gheorghiță, expert conservator-restaurator patrimoniu mobil / Lect.univ.dr. – Departament Conservare-Restaurare, Universitatea Națională de Arte, București
  343. Constantin Gorcea, arhitect expert MC
  344. Dr. Oana Toda, arheolog, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
  345. Arina Nițulescu, specialist atestat MC, arhitect în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, membru în CZMI nr. 8
  346. Sanda Bucur Expert MC componente artistice patrimoniu imobil, Expert MC componente artistice patrimoniu mobil
  347. Andra Samiș, arhitect, Rogers Stirk Harbour + Partners UK
  348. dr. Monica Margineanu Carstoiu, cercetător principal la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” București, membră a comisiei germane pentru cercetarea istoriei arhitecturii Koldewey Gesellschaft
  349. Zaraf Andrei, stud. arh. Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”
  350. Magdalena Vladimirescu – arhitect
  351. Ioana Beldiman, conf.univ.Dr., istoric de artă
  352. Alexandru Beldiman, arhitect
  353. Emilia Țugui, arhitect
  354. Mihai Ghyka, fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii (2015-2016)
  355. Cosmina Goagea, arhitect, curator, editor
  356. Dragoș Oprea, arhitect EXHIBIT Arhitectura
  357. Hajnšek Alexandra, urbanist specialist MC, membru CZMI 11
  358. Ionuț Pițurescu. antropolog, regizor. director Academia de Film Cineimpact
  359. Ovidiu Daneş, preşedinte Fundația DALA
  360. Doina (Hendre) Biro, doctor în istorie, expert MC în conservarea bunurilor culturale mobile și restaurarea textilelor
  361. Astrid Rottman, arhitect
  362. Conf. univ. dr, Mirela Dăuceanu, Facultatea de Istoria și Teoria Artei, Universitatea Națională de Arte din București
  363. ist. Andrei Răzvan Voinea, manager general Asociația Studio Zona
  364. Raluca Bem Neamu, House of European History – Bruxelles, Asociația Da’DeCe – România
  365. Farcaș Cornel, inginer proiectant construcții, director, S.C. PATH’S ROUT S.R.L. Timișoara
  366. Valer Simion Cosma, istoric și antropolog
  367. Raluca Vișinescu, arhitect
  368. Iulian Olteanu, expert restaurator, atestat MC
  369. Gabriela Olteanu, expert restaurator, atestat MC
  370. Daria-Ana PÎRVU, geograf – Asociația Agora for life, Belgia 
  371. Daniela Costea, Arhitect, membru OAR și ARB RIBA, membru Asociația ARCHÉ,  vicepreședinte Societatea Culturală Aromână,  vicepreședinte Cultură pentru Comunitatea Aromână din România
  372. Oana Iacob, arhitect
  373. Rodica Dina, arhitect
  374. Corina Stoianovici, arhitect atestat MC
  375. Eugen Ciurtin, Cercetător științific I, Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română, București
  376. Senculeț Dumitru Aurelian, specialist MC
  377. lect. dr. Oana-Valentina Suciu, sociolog, Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, fost director Relații Interne Institutul Cultural Român (2007-2012)
  378. Cosmin O. Galatianu, arhitect, doctorand UAUIM București
  379. Marta Klus, restaurator specialist patrimoniu mobil, MNAR
  380. dr. Cristian Mladin, muzeograf
  381. Constantin Petcou, arhitect
  382. Doina Petrescu, Professor of Architecture and Design Activism, School of Architecture
  383. Silvia Mustață, arheolog expert, lector univ. dr. (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie, Departamentul de Istorie Antică și Arheologie)
  384. Tudor Lulciuc, student arhitect UAUIM București
  385. Corina Anghelescu, arhitect șef al orașului Brăila
  386. Popovici Aletta, arhitect specialist MC, Arhitect-şef CJ Sãlaj, membru CZMI 3
  387. Dr Mihnea Mihail, istoric de artă, Universitatea Națională de Arte București
  388. Andreea Cel Mare, doctor arhitect, colaborator al Departamentului „Științe Tehnice”, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București
  389. Arh. Domnica Vișan, arhitect la Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Brașov (Biserica Neagră)
  390. Ștefan-Victor Dumitrescu, arhitect
  391. Liana Ceterchi, manager Teatru pentru Puțini
  392. Dan Cioclu, arhitect
  393. Ioana Cioclu, arhitect
  394. Postovanu Iuliana, arhitect de interior
  395. Octavian Carabela, arhitect
  396. Ovidiu Serghe, arhitect Prodid București
  397. Mika Nilich, arhitect de interior Prodid București
  398. dr. arh. Dragoș Ștefan Dascălu, șef lucrări, Facultatea de Arhitectura și Urbanism din Cluj-Napoca, vice-președinte UAR Cluj
  399. Alexandra Mihailciuc arhitect de interior Prodid București
  400. Nely Vînău, drd. arhitect, Iași
  401. Mihaela Arsene, arhitect
  402. Anca Tudor, student arhitect UAUIM Bucuresti, UCL Bruxelles
  403. dr. Cătălin Cristescu – cercetător științific, Muzeul Civilizației Dacice și Romane; arheolog specialist
  404. Daria Petrașcu arhitect Prodid București
  405. Cristina SUCALA, arhitect, specializat în domeniul patrimoniului, doctorand Ironbridge Institute, Asociația Planeta Petrila
  406. Ruxandra Vasile, arhitect Prodid București
  407. Anca Nicolaescu, restaurator specialist atestat MC
  408. Marius Moldovan, istoric de artă, master în conservarea patrimoniului
  409. Gabriela Tabacu, prof. dr. arhitect, UAUIM
  410. Vlad Ciobanu, sculptor, curator al Simpozionului Internațional de Sculptură „CONSTANTIN BRANCUSI” – Târgu Jiu
  411. dr. Oana Tutilă, arheolog, Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva
  412. Cosmin-Mircea Atanasie, arhitect
  413. Ina Stoian, arhitect & urbanist, vicepreședinte Asociația PlusMinus
  414. Letiția Cosnean Nistor, arhitect, cercetător științific la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”
  415. Lila Passima- coordonator secţie Educaţie muzeală, curator MNŢR (Muzeul Naţional al Ţăranului Român)
  416. Ion Lucian Petraș – Asociația Patrimoniul Transilvan Bistrița
  417. dr. arh. Sasu Ioan, atestat M.C.C. specialist, verificator și expert
  418. arh. Florian VIRVESCU – Arhitect Șef la Consiliul Județean ARAD
  419. Răzvan Oprița, drd. as. arhitect, cadru didactic asociat Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara

       

Scrisoarea cu 301 semnături depusă online în data de 18.02.2022 – Scrisoare-de-susținere-Ștefan-Bâlici 

Scrisoarea cu 301 semnături depusă fizic în data de 21.02.2022 – 20210221_Scrisoare-de-susținere-Ștefan-Bâlici

Foto: Sneska-Quaedvlieg-Mihailovic, Secretar General Europa Nostra şi Ştefan Bâlici, manager Institutul Naţional al Patrimoniului – Conferinţa “Patrimoniul European. Experiențe comune și specificități regionale. Conferință privind patrimoniul cultural”, eveniment in cadrul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene – Sighișoara, 11-12 Aprilie 2019. Credit foto: Camil Iamandescu

 

Cine doreşte în continuare să susțină acest demers poate să ne trimită un mesaj la adresa propatrimonio.romania@gmail.com cu nume, titlu, organizație. Vom adăuga acestei liste.

 

Citeşte şi: Revenim. Solicităm organizare concurs pentru ocuparea funcției publice de manager al INP

Siturile industriale ale fabricilor Aversa si IMGB

Siturile industriale ale fabricilor Aversa si IMGB

Pe 20 ianuarie 2022, Pro Patrimonio a trimis o cerere 20220129_solicitare evaluare culturala aversa si IMGB către Institutul Naţional al Patrimoniului să analizeze siturile fabricilor Aversa si IMGB unde proprietarii solicită dărâmarea integrală a patrimoniului industrial existent. Solicitam astfel un punct de vedere cu privire la potențiala valoare culturală a clădirilor fostelor fabrici Aversa, str. Ziduri Moși nr. 25 și IMGB, aflată pe șos Berceni și Bd. Metalurgiei, București și modul în care aceasta poate fi evaluată. Proiectele curente de dezvoltare imobiliară, la fază de elaborare, propun eliberarea integrală a terenurilor.

Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, atât prin lipsa de viziune și interes a administrației publice, cât și prin lipsa de viziune și interes a investitorilor. Conversiile siturilor industriale în majoritatea orașelor europene au generat profit atât pentru oraș, cât și pentru proprietari. Considerăm că ambele situri prezintă încă clădiri valoroase care ar putea fi protejate și revalorificate.

Pe 10 februarie 2022, Institutul Naţional al Patrimoniului răspunde acestei cereri de analiză prin scrisoarea 361-09.02.2022 – Raspuns ref Platformele industriale Aversa si IMGB din Bucuresti.

Mulțumim INP pentru punctul de vedere legat de importanța siturilor industriale din București, supuse tot mai mult presiunii pseudo-dezvoltărilor imobiliare. Reținem din acesta că este vital ca adminstrațiile sectoarelor și a municipiului București să înțeleagă că demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare, că este nevoie de o evaluare corespunzătoare a valorilor culturale, sociale, simbolice ale acestor situri industriale – dar nu numai – înainte de a aproba tabula rasa.

Platforma industrială Aversa este o zonă cu istorie care datează din 1882 și care face parte deja din peisajul urban și conștiința publică a orașului. Reconversia sitului, rămas fără activitate în urma încetării activității, ar trebui să țină cont de acest lucru și să propună funcțiuni și spații în concordanță cu valorile culturale, sociale și simbolice ale locului.

Platforma industrială IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării zonei sudice a orașului ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet.

Menționăm că demolările au efecte nocive pentru mediu (praf, moloz, materiale nereciclabile, amprentă mare de carbon…) de care trebuie tot mai mult să ținem cont, pentru a putea beneficia de un oraș sustenabil și un mediu de calitate.

Tablou activitati Siturile industriale ale fabricilor Aversa si IMGB

Ce poti face tu?

Newsletter Donează