Hotel Concordia

Hotel Concordia

Fostul Hotel Concordia din București, loc uitat al memoriei pentru România modernă

Fundația Pro Patrimonio și filiala București a Ordinului Arhitecților din România, alături de intelectuali și instituții de cultură, au atras atenția printr-o campanie publică susținută anual, încă din 2013 asupra stării de degradare în care se află fostul hotel Concordia din București, locul în care în noaptea dinspre 23 spre 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Țării Romanești, după ce pe 5 ianuarie fusese ales domn al Moldovei. Clădirea din 1852 este încadrată pe lista monumentelor istorice a municipiului București 2010 cu nr. crt. 2025, cod LMI B-II-m-B-19708, se află în proprietate private și într-o stare avansată de ruină, în ciuda numeroaselor demersuri din ultimii ani ale societății civile, intelectualilor, artiștilor, gazetarilor și arhitecților.

Detalii la https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/hotel-concordia-cladirea-unde-s-a-pecetluit-unirea-principatelor-salvata-din-flacari-ingropata-de-ignoranta

Arhitectul Şerban Sturdza a subliniat în 2013 faptul că societatea civilă este direct responsabilă pentru soarta clădirilor şi a zonelor istorice, deoarece ele sunt moştenirea noastră, a tuturor, aşa că nu putem aştepta ca rezolvările să vină de la sine. „Persoanele care reprezintă Municipalitatea trebuiesc forţate într-o manieră directă, dar deloc discretă să-şi facă treaba, şi în ceea ce priveşte Centrul Istoric, treaba nu este făcută suficient dacă putem să mergem vara să bem bere la terasele de la parterul clădirilor. Această pojghiţă de civilizaţie este o chestiune de plăcere şi o doză de iresponsabilitate pentru că în paralel nu se asigură şi efortul care ar trebui să gireze ca aceste clădiri vor rămâne în picioare. Chestiunea aceasta cu protejarea unor clădiri istorice este o mare minciună. Noi protejăm zona, dar nicio casă nu este protejată, e absurd“, a declarat acesta.

Mai multe aici: http://adevarul.ro/news/bucuresti/foto-hotel-concordia-cladirea—s-a-pecetluit-unirea-principatelorsalvata-flacari-ingropata-ignoranta-1_50ffafb6aa73e8e04b3427a6/index.html

București – patrimoniu în pericol 2016

București – patrimoniu în pericol 2016

În anul 2016, organizația internațională World Monuments Fund a nominalizat Bucureştiul, la propunerea Asociației Pro.Do.Mo. împreună cu Fundația Pro Patrimonio, printre siturile istorice cele mai ameninţate de distrugere din lume. WMF alege situri şi obiective de patrimoniu care au valoare urbanistică la nivel international și se ocupă de peste 50 de ani cu salvarea patrimoniului arhitectural și cultural universal.

Capitala României a fost nominalizată la categoria „centru istoric în pericol” pe lista 2016 World Monuments Watch din cauza demolării sau abandonării clădirilor de patrimoniu, a dezvoltării necontrolate și a intervențiilor de  reabilitare distructive. În consecință, orașul a fost inclus într-un program de monitorizare privind politicile publice de protecție a patrimoniului. Riscul iminent în faţa unui cutremur de proporţii pune în pericol majoritatea clădirilor de patrimoniu ale oraşului.

La 3 martie 2017, programul Watch Day 2017 s-a concentrat pe un apel la acțiune pentru Capitală, care se confruntă cu amenințări și provocări iminente din perspectiva vulnerabilității patrimoniului și din cauza riscului seismic. Evenimentul a avut două componente: Watch Day Bucureștiul Vulnerabil – Dezbatere. Lansare de carte şi Watch Night Bucureştiul Vulnerabil, întâlnire informală – Lansarea cărţii, filme şi experienţe.

Bucureştiul, capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, abundă, în special în partea sa centrală, în clădiri expertizate tehnic ca având risc seismic grad I, ceea ce ar implica o prăbușire iminentă la primul cutremur major. În cazul unui cutremur de scara celui din 1977, Bucureștiul de azi ar pierde un număr mare de blockhausuri moderniste și case de secol XIX-XX, adăpostind la ora actuală mii de persoane. Pierderile umane, materiale, dar și identitare ale orașului ar fi majore (vezi http://blog.seismic-alert.ro/).

Ca exemplificare: Bulevardul Magheru este păstrătorul unei arhive de clădiri moderniste cu o valoare culturală şi arhitecturală recunoscută internaţional. 15 clădiri monument istoric, 9 clădiri risc seismic clasa I, 5 clădiri risc seismic clasa II, 65.000 mp spaţiu construit în pericol, 150.000 mp arie aflată în pericol, 2000+ locuitori, 5000+ persoane în tranzit zilnic sunt cifre care definesc situaţia actuală a bulevardului.

Iată un film de conștientizare și sensibilizare realizat de Fundația Pro Patrimonio, World Monuments Fund  și Asociația Pro.Do.Mo.:

https://www.youtube.com/watch?v=6Ciq6NB574w

World Monuments Watch este un program global lansat în 1996 cu scopul de a atrage atenţia internaţională către siturile de patrimoniu cultural din toată lumea. Programul oferă o oportunitate siturilor nominalizate să crească gradul de conştientizare publică, să promoveze participarea locală, să încurajeze inovarea şi colaborarea şi să evidenţieze soluţii alternative.

Watch Day 2017 — Bucureştiul Vulnerabil a fost organizat de Centrul Român pentru Inovație în Dezvoltare Locală, MKBT: Make Better, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, având ca inițiatori Pro.Do.Mo și Pro Patrimonio.

Fenomenul Matache – Berzei – Buzești (2010-prezent)

Fenomenul Matache – Berzei – Buzești (2010-prezent)

La sfârşitul anului 2010, Primăria Bucureștiului a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). Premisele aflate la baza proiectului au fost fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu, ignorând realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier.

Zona Matache, din centrul Bucurestiului, a trecut prin schimbări dramatice și radicale care și-au pus amprenta asupra comunității, lăsând cartierul și inima sa, monumentul istoric Hala Matache (demolat în noaptea de 25 martie 2013) într-o stare de dezagregare socială și economică. Acțiunile societății civile împotriva demolărilor de monumente istorice au atras atenția asupra nevoii de regenerare și de integrare a proiectului, de modernizare a străzilor cu proiecte mai ample de revitalizare a țesutului urban și social.

În prezent, zona este abandonată de administrație și apare ca o rană imensă necicatrizată.

Fundația Pro Patrimonio s-a implicat în acțiunea de salvare a zonei și a Halei Matache, propunând soluții concrete de regenerare urbană și dialogând cu administrația. S-au concretizat două direcții-martor.

Prima o reprezintă volumul Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care își imagina că oricine poate avea iniţiativă şi propune soluţii pentru cartier şi oraş. La data apariţiei cărţii, februarie 2012, operaţiunea Diametrala Nord-Sud părea a fi departe de a se fi terminat și exista speranța ca Hala Matache să rămână în picioare (din păcate, va fi demolată la 25 martie 2013). Volumul conceput de Mirela Duculescu a primit Premiul naţional ex aequo pentru secţiunea carte, Bienala Naţională de Arhitectură 2012.

Textul integral al cărții este disponibil aici: link carte Matache

A doua direcție este reprezentată de filmul documentar Matache. Berzei-Buzești realizat de Dragoș Lumpan în 2016, ce are la bază un amplu material. Schimbările în zonă sunt surprinse în filmări, timelapse-uri și fotografii realizate în perioada 2010-2016. Filmul include interviuri cu arhitecți, urbanisti, antropologi, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori și comercianți din zonă, fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, și imagini de arhivă. Filmul oferă o perspectivă obiectivă asupra unui țesut urban specific, fiind un exemplu și studiu de caz pentru alte orașe care se confruntă cu situații similare. Filmul a beneficiat de sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și a primit Premiul AFCN pentru inovație în promovarea patrimoniului de arhitectură 2016.

Noutățile despre film (work in progress) și proiect pot fi urmărite pe pagina Platforma Matache.

Tablou activitati Fenomenul Matache – Berzei – Buzești (2010-prezent)

Ce poti face tu?

Newsletter Doneaza