23 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
Concluzii de etapă

Concluzii de etapă

Bucureşti, 04.10.2023

Prin studiul pentru reparația și întreținerea tencuielilor istorice s-au colectat observații și informații din teste practice, șantiere în derulare și analize de laborator. Dată fiind diversitatea mare de tencuieli moderniste, echipa a decis să se concentreze cu precădere pe cele de tip similipiatră, mai exact pe modalitatea de curățare și de reparare a acestora.

 

Situaţii întâlnite şi principii de lucru

Studiul folosește principii de bază întrebuințate în practica conservării clădirilor istorice, clasate sau nu în lista monumentelor istorice. Însă, aceste clădiri care constituie baza pentru observare fac parte din zone protejate, acolo unde aspectul fațadelor determină caracterul și valoarea zonei. Ca urmare, enumerăm situații, întâlnite în studiul de față, în care s-au utilizat principii de bază folosite la conservarea clădirilor istorice:

  • Intervențiile pe tencuieli istorice, indiferent de natura lor (curățare, completare, reparare, consolidare etc.) ar trebui să folosească principiul minimei intervenții, doar acolo unde este strict necesar și pe cât posibil să fie reversibile. Intervențiile ar trebui să nu afecteze materialul originar pe termen lung, astfel încât să nu împiedice posibile viitoare procese de conservare care se vor mai face cu alte metode mai moderne ce pot apărea în anii următori;

 

  • Tencuielile de fațadă păstrează caracterul, valoarea și semnificația istorică a unei clădiri istorice. Prin procese ireversibile de intervenție se pot distruge aceste caracteristici esențiale ale patrimoniului istoric construit, limitând accesul generațiilor viitoare la acest patrimoniu;

 

  • Indiferent de natura intervențiilor efectuate pe tencuieli istorice (curățare, completare, reparare, consolidare etc.), trebuie luată în calcul păstrarea autenticității – acele atribute și elemente care reflectă cel mai veridic valorile de patrimoniu ale clădirii respective (textură, decorații, tehnică de realizare a tencuielii, meșteșug, valoare estetică etc.).

Observaţii şi recomandări

La jumătatea perioadei de derulare a proiectului, prezentăm o parte dintre observațiile și recomandările la care a ajuns echipa de proiect:

  • Degradările de fațadă trebuie atent investigate și analizate. Acest lucru se face printr-un studiu de parament, care include analiza materialului și înțelegerea cauzelor degradărilor. Din păcate, intervențiile de renovare a fațadelor nu au la bază aceste analize, iar deciziile de reparat/restaurat sunt deseori bazate pe informații superficiale. Cele mai frecvente soluții sunt fie de înlocuire a tencuielii de fațadă cu imitarea, pe cât posibil a texturii, fie de acoperire cu vopsea a tencuielii existente; aceste soluții duc la pierderi irecuperabile de tehnică și de substanță istorică. Analiza paramentului, din păcate, nu se poate face întotdeauna suficient de bine înainte de începerea lucrărilor de execuție, când nu există acces la toată suprafața fațadei (schelă) și posibilitatea colectării de informații legate de comportamentul fizico-chimic al materialului de fațadă. Analizele de material pot fi costisitoare și durează relativ mult, dar pentru a fundamenta alegerea materialelor de intervenție este necesar să fie evaluate cel puțin duritatea stratului de tencuială și porozitatea acestuia, chiar și doar la nivel empiric;

 

  • Completările cu material nou (chiar dacă s-ar face cu același tip de material) nu vor fi identice din cauza îmbătrânirii tencuielilor originale (în cazul tencuielii de similipiatră, erodarea este asemănătoare cu cea a pietrei naturale). Totuși, acolo unde sunt necesare, acestea trebuie făcute cu un material cu o porozitate și duritate asemănătoare celui originar, care să corespundă cerințelor legate de aspect, dacă nu se poate reconstitui compoziția exactă a materialului originar. Fisurile în suprafețele de similipiatră provin frecvent din procesul de execuție și nu reprezintă neapărat deteriorări care să necesite remediere;

 

  • Reabilitările de fațadă nu trebuie să aducă fațada la o stare de „nou”, ci trebuie să asigure stabilitatea finisajului și să conserve sau să îmbunătățească calitățile de protecție la intemperii. Curățarea nu înseamnă că aspectul trebuie să fie „ca nou”, este normal/ recomandat să păstreze patina, imperfecțiunile și eventualele degradări inofensive (decolorări, erodări…) care nu pun în pericol stabilitatea suprafeței. În cazul tencuielilor dure din ciment, există microfisuri care au apărut odată cu prelucrarea materialului, dar care sunt stabile în timp, dacă nu au apărut factori agravanți (burlane sparte, vegetație necontrolată etc.);

 

  • Intervențiile pe suprafețe mici nu pot fi întotdeauna extinse pe suprafețe mari de fațadă, date fiind costurile legate de manoperă și materiale. O parte dintre testele de consolidare au fost făcute cu metode mult prea complexe, care nu pot fi aplicate la scară mare (de ex., injecții de consolidare), dar au adus în discuție nevoia de evaluare adecvată a degradărilor: cât de gravă este fisura? există risc de desprindere?;

 

  • Rețetele de tencuială folosite sunt extrem de diverse. În cadrul proiectului s-a lucrat cu trei laboratoare, ceea ce ne-a permis să observăm diferențe de rezultate generate de metodologia de analizare. În stadiul actual al proiectului este încă prematur să avem concluzii relevante, fiind încă în lucru o mare parte dintre analizele începute. Ceea ce însă am observat și discutat cu furnizorii de materiale este faptul că materialele actuale nu sunt identice cu cele folosite la începutul secolului al XX-lea, din cauza diferențelor de producere (de ex., la ciment) și chiar a materiei prime din care sunt obținute. De aceea este important de găsit compatibilitatea optimă, pe baza comportamentului fizico-chimic.

 

Studiul nu va oferi soluții standard deoarece fiecare caz este unic, dar principiile și recomandările de abordare pot oferi sprijin pentru intervenții care să protejeze mai bine texturile valoroase și chiar să ajute la scăderea costurilor de intervenție. Avem în lucru un set de recomandări pentru pașii de intervenție în cazul reabilitărilor de fațade istorice moderniste, precum și recomandări pentru specificații tehnice (despre material și modalități de intervenție) pentru proiecte și caiete de sarcini.

„Texturi uitate – tencuieli istorice. Cercetare și studii practice pentru reparații și întreținere”  este un proiect în etapa a II-a realizat de Fundaţia Pro Patrimonio şi susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură şi PSC Group.

 

Citeşte şi: 

Jurnal de activităţi

Jurnal de proiect în luna august

Teste practice la Palatul Dauerbach din Timișoara

Call de participare

 

Ce poti face tu?

Newsletter Donează