O altă perspectivă – Impactul demolărilor asupra mediului

O altă perspectivă – Impactul demolărilor asupra mediului

Pro Patrimonio a solicitat în repetate rânduri clasarea unor situri industriale sau analizarea valorii culturale a acestora în vederea integrării măcar a unei părți în viitoare dezvoltare urbană. Cel mai adesea solicitarea este refuzată, autoritățile fiind „forțate” să accepte demolarea, așa cum am povestit deja în cazul fostei fabrici Aversa. Un alt caz recent este cel al fostei Fabrici de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț unde, deși Direcția județeană de cultură a solicitat sprijinul Institutului Național al Patrimoniului pentru evaluarea culturală, nu l-a primit, iar proprietarul face presiuni în justiție să împiedice clasarea în vederea demolării și demarării proiectului de „dezvoltare”.

Pe lângă argumentul cultural, la care din păcate nici proprietarii, nici autoritățile nu sunt sensibile, un argument important pe care dorim să-l aducem în atenția publicului este cel al impactului asupra mediului. E deja cunoscut faptul că în toată Europa se consideră că este mai sustenabilă reconversia unei clădiri existente decât demolarea și construirea de nou. De ce?

O analiză comparată a amprentei de carbon

Prezentăm o analiză sumără a amprentei de carbon pentru o reconversie comparată cu cea pentru o construcție nouă (cu aceeași suprafață construită, considerată generic de 10.000 mp) pentru a ilustra afirmația de mai sus:

O clădire nouă conţine materiale noi care presupun, prin procesul de fabricație și transport,  consum de energie și pentru care se poate calcula amprenta de carbon. Aceasta este echivalentul de CO2 eliberat în atmosferă – cauza principală a schimbărilor climatice ale căror efecte le trăim dramatic zilele astea. Am utilizat pentru analiza sumară acest calculator online https://www.materialepyramiden.dk/

Sursa: https://www.materialepyramiden.dk/

Comparăm o hală industrială care se reconvertește și primește compartimentări și funcțiuni noi, cu o clădire nouă complet nouă cu suprafață echivalentă. În cazul clădirii noi avem între 30-60% mai multe materiale noi față de cazul reconversiei (valorile mai mari sunt în cazurile în care clădirea existentă este sistematic vandalizată pentru a justifica mai ușor demolarea).

Impactul asupra mediului al clădirii noi este de circa 25t CO2 eliberat în atmosferă. Reconversia halei industriale va avea doar între 10t și 16t CO2 eliberat în atmosferă.

Ca să înțelegem valorile de CO2, e bine să știm că 1ha de pădure poate absorbi 1t de CO2 în 4 zile. La această analiză se adaugă și molozul rezultat din demolare care generează deșeuri, praf și disconfort urban.

Cel mai adesea se invocă interesul proprietarului (evident legat de profit). Care este însă profitul pe termen mediu în condițiile dramatice ale schimbărilor climatice pe care le trăim deja zilele astea (secetă extremă, temperaturi extreme, furtuni puternice etc.)?

La nivelul de înțelegere a investitorilor și prea adesea a Statului Român, valoarea culturală este o noțiune abstractă și fără valoare economică. De ce atunci un produs de marcă apreciată este întotdeauna mai bine vândut decât un produs fără identitate, chiar dacă pare la fel? În același fel, o clădire cu istorie, cu valori estetice, cu memorie importantă pentru un anumit loc sau chiar pentru o regiune mai mare sau pentru țară, creşte în realitatea valoarea locului și a clădirii. Nu e nevoie de mai mulți metri pătrați în plus. E nevoie însă de profesionalism, inteligență și evident un nivel mai bun de cultură atât în rândul proprietarilor cât și al autorităților.

Este important să realizăm cât de nocive sunt delomările și că e necesar să învățăm să reparăm și să reconvertim pentru a adapta orașele noastre la schimbările de mediu, să realizăm că sustenabilitatea și reziliența nu sunt concepte abstracte, ci se construiesc în fiecare proiect și necesită efort constant.

 

Citeşte şi:

Cerere de clasare fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț

Siturile industriale ale fabricilor Aversa si IMGB

Ce poti face tu?

Newsletter Donează