23 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Peste 50% dintre români locuiesc în cele 320 de municipii și orașe din România care, dincolo de provocările actuale, au potențialul de a deveni orașe sustenabile. La nivel global, în următorii 30 de ani, populația urbană ar putea crește cu peste 2,5 miliarde de locuitori, tendință care se prefigurează deja și în țara noastră. În contextul urbanizării accelerate, este nevoie de soluții inovatoare pentru provocările din mediul urban – soluții sustenabile de locuire, de producere a energiei și de mobilitate.
Pe 15 aprilie în campusul facultăţii de Ingineria Instalaţiilor din Bucureşti a avut loc o discuție non-formală despre Vechi și Nou în București, aducând împreună două inițiative care pun în lumină potențialul de regenerare al orașului:
Patrimoniul are un rol important în modelarea viitorului. Este ideea în jurul căreia au avut loc discuțiile dintre membrii Fundației Pro Patrimonio, Institutului Național al Patrimoniului, organizației EFdeN și invitații acestora – studenți, profesori și arhitecți – , participanți la eveniment.
Regenerarea fondului construit și a infrastructurii existente sunt două dintre problemele cu care se confruntă Bucureștiul în momentul de față și temele în jurul căreia echipa EFdeN pregătește proiectul Vatra, pe care-l va prezenta în Wuppertal, Germania, în cadrul competiției Solar Decathlon Europe 21/22. Crearea unui model de locuință sustenabilă care să faciliteze formarea unei comunități este soluția propusă de echipa EFdeN și concluzia discuțiilor de ieri, fiindcă schimbarea unui oraș are la bază mai întâi înțelegerea acestuia, dialogul între autorități și cetățeni și educația tinerei generații.
Una dintre problemele majore cu care se confruntă în România persoanele cu deficiențe de vedere este izolarea. Iar aceasta este o consecință directă a lipsei accesibilizării – creării unui mediu adaptat nevoilor persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere. Fie că vorbim despre o plimbare prin oraș sau despre accesul la cultură, la servicii publice sau juridice, este esențial ca acestea să fie ușor de utilizat și de către persoanele cu dizabilități.
În România sunt peste 93.000 de nevăzători, dintre care peste 54% sunt încadrați în gradul grav (nevăzători total) și accentuat. Deși reglementat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dreptul fundamental la spațiu public al persoanelor nevăzătoare este adesea încălcat, produsele și serviciile accesibile fiind adesea inițiate de organizații neguvernamentale sau persoane fizice ori juridice pentru perioade determinate de timp.
Miercuri, 27 aprilie, ne-am întâlnit la Centrul de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural – Casa de Târgoveţ și am stat de vorbă cu Florin Georgescu, președinte al Asociației Tandem, care dezvoltă de peste 10 ani proiecte de integrare a persoanelor cu deficiențe de vedere.
Pornind de la aplicația SalvaMonument, care este un instrument de informare accesibil și persoanelor nevăzătoare, s-au conturat mai multe direcții ale unei posibile colaborări între Institutul Național al Patrimoniului și asociația Tandem – crearea unei baze de date în vederea co-interesării proprietarilor de clădiri-monument pentru elaborarea unei strategii de accesibilizare a persoanelor cu deficiențe de vedere sau cu alte dizabilități; crearea unui posibil parteneriat în vederea includerii unor instrumente de accesibilizare în faza de proiectare, elaborare a planurilor de intervenție asupra unui monument istoric sau a unei clădiri din zonă protejată.
Sperăm ca această întâlnire să fie doar prima din cadrul unei serii de discuții non-formale în vederea identificării soluțiilor la nevoile de accesabilizare a patrimoniului pentru categoriile de public vulnerabile.
Marți, 19 aprilie, la Muzeul Municipiului București, Casa Cesianu, am prezentat, alături de Institutul Național al Patrimoniului și de partenerii Asociația Da’DeCe și Institutul Norvegian al Meșteșugurilor, rezultatele proiectului ”In-Herit. Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural”, la finalul primului an de funcţionare.
În prima parte a evenimentului, Raluca Munteanu a prezentat etapele și rezultatele echipei Fundației Pro Patrimonio, respectiv elaborarea ghidului și aplicației desktop SalvaMonument. În cea de-a doua parte, participanții au avut ocazia să testeze aplicația și să ofere feedback, în vederea îmbunătățirii conținutului acesteia. A fost o discuție deosebit de constructivă, în cadrul căreia s-au lansat sugestii noi: existența în aplicație a unui centru de resurse, cu exemple de bune practici pe care Fundația Pro Patrimonio le-a realizat de-a lungul anilor în proiectele derulate de protejare a patrimoniului construit, dar și existența unui dicționar necesar publicului larg pentru înțelegerea unor termeni și sintagme, precum: ”zonă protejată”, ”conservare”,”fațadism”, ”vandalism” etc.
Proiectul „In-Herit” se încheie, dar activitatea Centrului continuă, pornind de la informațiile, produsele și ideile pentru viitor acumulate alături de parteneri și de comunitatea oamenilor pentru patrimoniu.
Vă invităm să consultaţi de fiecare dată când aveţi nevoie aplicaţia SalvaMonument www.salvamonument.ro.
SalvaMonument este un instrument online dezvoltat în cadrul proiectului „In-Herit – Centrul Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural ”, proiect coordonat de Institutul Național al Patrimoniului, alături de partenerii: Fundația Pro Patrimonio, Asociația Da`DeCe și Norwegian Crafts Institute.
Proiectul este finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-202
Citeşte şi:
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare