Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu

Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu

Context. Schimbările climatice.

Procesul de deşertificare este o problemă cronică deja în sudul României. Specialiştii estimează că peste 1000 de hectare de teren devin dune de nisip anual, ceea ce înseamnă  că în 50 de ani marea majoritate a pământurilor sudice vor fi acoperite cu nisip, în lipsa unor acțiuni imediate.

Conacul Neamţu din Olari este amplasat pe un teren acum de 1,3 ha care, în perioada interbelică, era centrul administrativ alt unui domeniu agricol, înconjurat de o grădină de agrement. În anii 50 a devenit CAP-ul din sat, treptat devenind un teren secătuit, transformat în maidan.

Aflat în lunca Olteţului, la 30 km de Slatina şi 43 km de Craiova, satul Olari din comuna Pârşcoveni este o zonă preponderent agrară, sărăcită, cu tendinţe certe de deşertificare datorită schimbărilor climatice, defrisărilor şi distrugerii sistemelor de irigaţie existente. Multe familii trăiesc doar din şomaj, locuitorii sunt lipsiţi de acces la informaţie, motiv pentru care practică acelaşi tip de agricultură fără rezultat cu care au fost obişnuiţi.

Soluţia

„Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” va iniția un model de agricultură experimentală care să ofere o stabilitate solului, cu soluţii sustenabile pentru viitor. De asemenea dorim să oferim un model de utilizare şi salvare a acestor tipuri de terenuri aride, secătuite şi către comunitatea rurală. Astfel, oamenii locului vor putea practica o agricultura de subzistenţă și chiar de producție medie pe termen lung.

În acest proces suntem parteneri cu Ierburi Uitate pentru expertiza deţinută în arheologia culinară, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană sau uitate de gastronomia contemporană. Împreună am plănuit să creăm o mică grădină experimentală în jurul conacului. Vom cultiva acolo câteva specii și soiuri rezistente la secetă, la căldurile toropitoare ale Olteniei și la tipul de sol. Vom încerca anul acesta un experiment cu câteva specii istorice mai rezistente, dar care să aibă o legătură și cu locul.

Grădina experimentală

Pentru asta am ales schinduf (Trigonella foenum-graecum) o plantă aromatică de la care se utilizează atât frunzele cât și semințele și despre care știm că se foloseau în bucătăria oltenească veche și măzăroi (Lathyrus sativus) o leguminoasă aproape necunoscută astăzi, dar mult consumată în Balcanii din vechime, pentru care am comandat semințele din Croația. Adăugăm două feluri de anghinare (Cynara scolymus), ingredient care apare în Manuscrisul Brâncovenesc de la începutul anilor 1700 dându-ne indicii, practic, că aceste plante se cultivau în sudul României.

Vom planta patru specii tradiționale de porumb mesoamerican bine adaptat la condiții de secetă, obţinute de la o colecționară de soiuri rare din Satu Mare.

Încercăm să ajutăm solul secătuit de la Olari prin practicarea agriculturii tradiţionale după metoda „trei surori” prin care porumbul este cultivat alături de fasole și dovleci, trei specii care cresc în armonie și se ajută reciproc afânând pământul în adâncime și îmbogățindu-l natural cu azot și nutrienți.

Alăturăm astfel şi câteva soiuri de fasole tradiționale (între care Anasazi) și altele de dovleci de multe feluri și tigve (Lagenaria siceraria) altă plantă culinară care apare în Manuscrisul Brâncovenesc, consumată la curtea domnească înainte ca dovlecii să ajungă în estul Europei, dar astăzi uitată cu desăvârșire.

La toamnă vom mai pune și viță de stafide pe care o vom lua de la Stațiunea de Cercetare de la Drăgășani și, poate, și lavandă.

Apa

Pe vremuri exista o sursă de apă, precum şi o fântână decorativă. Considerăm prioritară realizarea unui puţ care să ofere apă curată pentru aceste lucrări agricole, puţul vechi fiind găsit colmatat. Ne-am apucat aşadar de forarea unui puţ nou. Deşi previziunile iniţiale arătau că vom găsi apa la 20 metri adâncime s-a dovedit că natura are însă planurile ei şi apa se află la o adâncime de 33 metri. S-au adăugat lucrări de  denisipare și protecție suplimentară la nisip astfel încât costurile s-au dublat. Cu toate acestea, printr-un call public am reuşit să strângem suma de 5.825 lei  care a fost acoperită de 34 donatori privaţi şi Grădinile Bilceşti din judeţul Vâlcea. Tuturor le mulţumim.

.

Ierburi Uitate a început, în 2012, ca un proiect independent de explorare botanică din perspectiva arheologiei culinare, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană uitate sau pierdute de gastronomia contemporană. În timp, proiectul a evoluat în câteva direcții complementare, implicând o echipă de oameni sudată în jurul acelorași pasiuni aflate la intersecția dintre cercetarea botanică și antropologia alimentară, cu incursiuni în istorie și artă, dar înglobând și o latură fizică de interacțiune cu natura concretizată prin activități de grădinărit comunitar, voluntariat și educație de mediu. Așa s-a născut ”Grădina Istorică”, un sector tematic localizat în Grădina Botanică din București populat cu plante cultivate în epocile de dinaintea sosirii și răspândirii speciilor vegetale aduse din Lumea Nouă, iar mai apoi proiectul Legumim, o grădină urbană de legume crescute etic și sustenabil după principiile permaculturii.

https://www.facebook.com/IerburiUitate

 

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 3

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 3

Cum obținem autorizația de construire

După toate studiile despre care am povestit anterior pasul următor este să obținem autorizația pentru realizarea lucrărilor de intervenție (autorizația de construire). Procedura are mai multe etape: se solicită de la primăria locală un certificat de urbanism prin care se indică ce anume este permis conform regulamentelor locale și ce alte autorități trebuie să analizeze în prealabil (avize) proiectul înainte de eliberarea autorizației. În cazul lucrărilor pe clădirile istorice (monumente) sunt obligatorii punctele de vedere ale Direcției pentru cultură județeană și ale Inspectoratului de Stat în Construcții.

Direcțiile de cultură evaluează (în teorie) modul în care, prin proiect, se conservă valoarea de patrimoniu a clădirii și poate solicita modificări ale soluției astfel încît să asigure o intervenție de calitate cu respectarea principiilor de protejarea a patrimoniului. Direcțiile de cultură se consultă pentru aceste avize cu Comisiile Zonale ale Monumentelor, formate din specialiști în domeniu, pentru emiterea punctelor de vedere. Din păcate în practică, tot mai adesea, aceste avize sunt condiționate de interese diverse, divergente față de cele de conservare și punere în valoare a patrimoniului. Proiectul care se prezintă Direcției pentru Cultură și implicit Comisei Zonale conține studiile preliminare și soluția de arhitectură propusă în care sunt explicitate toate lucrările de intervenție, reparație și eventual adăugiri, modificări cu justificările aferente.

Continuarea seriei:

Diagnosticul unei clădiri

Consultarea „clientului”

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 2

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 2

Consultarea „clientului”

După colectarea de informații despre clădirii — studiul istoric – analizele de materiale – studiul geotehnic – ridicarea topografică – expertiza tehnică  — se poate stabili ce putem face cu aceasta și cum. E firesc ca arhitectul să ajute la stabilirea direcției, dar e bine să avem în vedere că orice clădire e folosită de oameni și de aceea stabilirea TEMEI DE PROIECTARE este bine să fie realizată prin consultare cu utilizatorii, iar arhitectul să fie acel dirijor și moderator al ideilor primite. Treaba arhitectului este să armonizeze dorințele și necesitățile de folosire cu constrângerile rezultate din prima etapă de analiză. Astfel diagnosticul arată unde sunt problemele care trebuie remediate, care sunt elementele valoroase care trebuie conservate, care sunt contrângerile legate de materiale și tehnică. În cazul Conacului Neamțu, de exemplu, mozaicul roman de la primul etaj este un element extrem de valoros care trebuie conservat, astfel încât trebuie evitată orice intervenție la pardoseala încăperilor cu mozaic pe ele.

Pentru a ajunge la o Temă de Proiectare dedicată Conacului Neamţu din Olari am consultat copii care participă periodic la atelierele non formale de educație pentru patrimoniu. Am considerat că ei fiind viitorii utilizatori principali ai locului şi părerea lor este foarte importantă. Am pregăţit o serie de materiale — kit prin care am condus această investigare.

Ce-și doresc copiii:

  • un loc al memoriei,
  • un loc de recreere cu un parc-grădina care să includă mai multe activități inclusiv tabere de vară,
  • iși doresc ca arhitectura conacului să rămână neschimbată,
  • vor să vadă și introducere de tehnologii noi precum panouri solare,
  • încălzire centrală (știu prea bine cât de greu este să încălzim camerele cu câte o sobă).

După faza consultativă intervine rolul arhitectului care selectează din aceste puncte de vedere ce e posibil și ce e mai greu sau deloc potrivit. În cazul conacului Neamțu, panourile solare nu sunt o opțiune pentru că alterează arhitectura – care tot „clientul” (copiii din comunitatea locală participanţi constaţi la atelierele non formale de educaţie pentru patrimoniu) și-o dorește conservată.

Cooperarea arhitect-client este esențială ca rezultatul final să răspundă nevoilor utilizatorilor. Chiar dacă unele cerințe par fanteziste și puerile, arhitectul e cel care va ști (ar trebui să știe) să le traducă în elemente concrete și realiste.

Continuarea seriei: Diagnosticul unei clădiri

Cum obținem autorizația de construire

 

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 1

Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică – Episodul 1

Diagnosticul unei clădiri

În vara 2020, Pro Patrimonio a câștigat o finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice al Institutului Naţional al Patrimoniului pentru realizarea documentației tehnice pentru autorizare și execuția lucrărilor de conservare pentru Conacul Neamțu din Olari. Pentru monumentul istoric, LMI 2015-OT-II-m-B-08968, realizăm toată documentaţia necesară pentru conservarea lui și refuncționalizarea într-un centru experimental de studii și educație.

Misiunea fundaţiei este aceea de a folosi fiecare proces, şantier, experiment ca pe o ocazie de a educa atât specialiştii cât şi publicul larg. Folosim acest prilej pentru a povesti ce înseamnă un astfel de parcurs, care pare foarte complicat, birocratic și accesibil doar unor cunoscători ai domeniului. Facem acest proces transparent, un exemplu şi o încurajare de a de a apela cu încredere la sprijinul profesioniștilor pentru a interveni pe o clădire existentă, nu doar pe un monument istoric.

Proiectul este compus din mai multe etape pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru intervenții asupra monumentelor istorice. Prima dintre ele este cea de diagnostic – care sunt problemele casei. Exact ca la medic, întâi evalăm starea de sănătate și cauzele degradărilor vizibile, dar realizăm și analize ale materialelor pentru a putea evalua mai în detaliu comportarea casei.

Din ce e alcătuită etapa de diagnostic:

> RELEVEUL >> STUDIUL ISTORIC >> ANALIZELE DE MATERIALE >> STUDIUL GEOTEHNIC >> RIDICAREA TOPOGRAFICĂ >> EXPERTIZA TEHNICĂ

RELEVEUL este desenul complet al clădirii (planuri, secțiuni, fațade), pe care îl face arhitectul. Se poate măsura în mod clasic – cu ruleta și desena fiecare piesă în parte, sau se poate opta pentru tehnologie modernă -scanare 3D. Releveul se combină cu fotografiile și observațiile directe pentru a nota degradările care se observă: fisuri, elemente lipsă (ferestre, tencuieli, finisaje, coșuri) sau deformări și deplasări de elemente constitutive. Observația directă poate aduce informații și despre etapele diferite de construire (dacă se observă rosturi sau diferențe de materiale).

Evoluția în timp a clădirii – modificări, mod de folosire, referințe și imagini vechi – este deosebit de important pentru a înțelege starea actuală a clădirii.

STUDIUL ISTORIC analizează de asemenea și valoarea culturală a diferitelor elemente constitutive stabilind, în cazul monumentelor istorice, modurile de intervenție (de exemplu conservare strictă, reparații cu materiale compatibile etc.) În cazul Conacului Neamțu, mozaicul roman de la etajul 1 este unul din cele mai valoroase elemente care trebuie conservat strict.

Alte analize necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt ANALIZELE DE MATERIALE (cărămidă, mortare, tencuieli, lemn) pentru a determina compoziția lor și gradul lor de rezistență. Dacă sunt mai multe tipuri de materiale se recomandă să fie testate majoritatea. În cazul în care sunt zone cu umiditate ridicată se recomandă și măsurători de umiditate în profunzimea zidurilor sau elementelor constructive. În cazul materialelor organice (lemn) se recomandă și analiza bio-chimică a elementelor, pentru a stabili dacă există și atacuri biologice și de ce tip.

STUDIUL GEOTEHNIC se referă la analiza solului și fundațiilor clădirii. Se face prin sondaje la fundații și analiza straturilor de teren pentru a determina rezistența lor și prezența umidității în sol.

RIDICAREA TOPOGRAFICĂ este necesară pentru a analiza poziția casei pe teren și modul de scurgere a apelor de ploaie la nivelul solului. Adesea în jurul caselor vechi terenul s-a ridicat în timp și apele se scurg greșit, către casă, fiind unul din principalii factori de degradare.

Toate informațiile colectate sunt analizate din punct de vedere al stabilității structurale (alcătuirea geometrică – releveu, rezistența materialelor și a solului etc.) și se stabilește diagnosticul complet al clădirii precum și recomandări și priorități de intervenție.

Continuarea seriei:  Consultarea „clientului;  Cum obținem autorizația de construire

Atelier pentru copii la conacul Neamțu, mai 2018

Atelier pentru copii la conacul Neamțu, mai 2018

S-a încheiat încă un tur de ateliere cu copiii la conacele avute în grijă de către Fundaţia Pro Patrimonio: Conacul Perticari Davila din Izvoru, Conacul Neamţu din Olari şi Vila Golescu din Câmpulung Muscel. Această tură coordonată de inimoasa Machidon Andreea-Daniela a fost sprijinită de voluntari dedicaţi şi speciali. Vrem să mulţumim participării în premiera unei mame, Daniela Marchidan, foarte răbdatoare şi atentă cu copiii precum şi băieţelul ei de 10 ani. Ne-au ajutat nu numai în organizare dar şi la confecţionat lucruri. Mulţumiri speciale şi studentei la arhitectură, super creativă şi simpatică Isabella Madauanu.

Tema acestui tur de conace a fost apropierea și înțelegerea naturii şi a elementelor acesteia prin desen de observație şi desen reinterpretat. Echipele de copii de la fiecare dintre cele trei conace au reuşit să picteze săculeţi de tip lunch-box, potriviţi pentru cules plante, frunze sau alune cu desene botanice, pe care, în viitorul apropiat îi veţi găsi de vânzare. De asemenea, şi-au realizat pentru şcoală minisăculeţi de tip penar pe care şi i-au personalizat prin tehnica ştanţării, realizandu-şi propriile ştampile din FIMO.

Au reuşit să facă o serie foarte simpatică de agende colorate folosind o metodă simplă de legatorie de carte, acestea urmând să fie agendele lor proprii cu module pe care şi le pot schimba singuri odată ce e termină foile existente. Foarte util pentru dezvoltarea lor creativă ulterioară au primit în vocabular un cuvânt nou, noţiunea de fonturi, pe care l-au exersat şi pe noile agende. La Conacul Neamţu şi la Vila Golescu au lucrat afară, bucurându-se din plin de natură, iar la Izvoru atelierul s-a ţinut în cantina refăcută pe parcursul atelierelor anterioare.

Tur la conace este al doilea din seria de anul acesta şi face parte din proiectul mai amplu al Fundaţiei Pro Patrimonio, Educaţie pentru Patrimoniu care se derulează anul acesta sub umbrela European Year of Cultural Heritage #EuropeForCulture, #EYCH2018

Atelier de restaurare a pardoselilor de mozaic la Conacul Neamțu din Olt, 2017

Atelier de restaurare a pardoselilor de mozaic la Conacul Neamțu din Olt, 2017

Primul atelier practic din seria destinată revitalizării Ansamblului Conacul Neamțu din satul Olari (desfășurat în perioada 4-9 iulie 2017) a avut ca tematică restaurarea pardoselilor din mozaic roman pentru a contribui la lucrările de conservare a conacului degradat. La etajul conacului, loggia, holul și camera de baie au pardoseli de mozaic roman, din bucăți de marmură colorată, cu desene elegante

Timp de o săptămână, cinci voluntari englezi şi doi francezi, coordonați de arh. Raluca Munteanu (Pro Patrimonio) și restaurator Liviu Epuraș (Universitatea Națională de Arte București), au făcut lucrări de reparații și conservare: completare goluri pardoseală, refacere placaj ceramic pereți baie, reproducere modele mozaic (delfini și lei) pe panouri mobile.

Între timp, ei au explorat și peisajul cultural al zonei: mănăstirea Brâncoveni și crama Avincis din Drăgășani.

Alex Iacob a venit din Craiova și a documentat printr-un film munca voluntarilor:

Mulţumiri se cuvin LEROY MERLIN România pentru sprijinul acordat cu materiale şi unelte atât de necesare într-un astfel de demers!

Concert caritabil SoNoRo pentru conacul Neamțu

Concert caritabil SoNoRo pentru conacul Neamțu

 În septembrie 2017, SoNoRo Conac a pus din nou muzica în slujba salvării patrimoniului arhitectural românesc, deruând și o campanie de strangere de fonduri pentru reabilitarea acoperișului conacului Neamțu din Olari, județul Olt. Campania constă în organizarea unui concert caritabil la conac, pe 21 septembrie, și a unui sistem de donații comunicat pe tot parcursul lunii septembrie.

Programul muzical cuprinde lucrări de Jean Sibelius, Friedrich Händel – Johan Halvorsen, Eugène Ysaÿe și Franz Schubert, în interpretare artiștilor Cristina Goice – vioară, Sabin Penea – vioară, Răzvan Popovici – violă, Radu Nagy – violoncel.

Detalii aici: https://www.youtube.com/watch?v=AV7VfqYXRmk

Conacul este administrat de către Fundația Pro Patrimonio ce desfășoară lucrări de conservare şi reabilitare graduală și încearcă, în același timp, să refacă legătura conacului cu comunitatea, prin acțiuni educative și culturale destinate tinerilor și copiilor.

Tablou activitati Concert caritabil SoNoRo pentru conacul Neamțu

Ce poti face tu?

Newsletter Donează