23 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
În urma consultării DTAD depus de D.J.C Prahova nr 732/17.06.2024 şi ulterior a completărilor trimise de către DJC Prahova în data de 19.07.2024 referitoare la studiul întocmit de Fundaţia Pro Patrimonio referitor la Rafinăria Steaua Română, str Calea Doftanei nr 15, mun. Câmpina, jud. Prahova, Direcţia Patrimoniu Cultural – Ministerul Culturii consemnează:
-Secţiunea de Evidenţă în şedinţa din data de 17.07.2024, în urma analizei, constată că un ansamblu industrial care a evoluat coerent timp de 125 de ani nu poate fi obiectul unor demolări punctuale. prin urmare este necesară clasarea ca ansamblu cu componente identificabile precis şi doar apoi poate lua in considerare eliminarea etapizată a componentelor care, dovedite ca fiind lipsite de orice valoare culturală, rămân neclasate.
– Plenul CNMI în şedinţa din data de 24.07.2024 aflat în consultare pe ordinea de zi a şedinţei, Plenul CNMI recomandă clasarea ca ansamblu cu componente identificate precis şi doar apoi se poate lua în considerare eliminarea etapizată a componentelor care, dovedite ca fiind lipsie de orice valoare culturală, rămân neclasate. Este necesară completarea documentaţiei tehnice conform normelor metodologice de clasare şi inventariere, astfel încît să poată fi analizată ca subiect de evidenţă în cadrul CZMI, SE-CNMI şi a plenului CNMI.
Redăm scrisoarea mai jos pentru conformiate 2024.08.07_raspuns DPC Ministerul Culturii
Citeşte şi
Articol HotNews 08.09.2024 Cea mai veche rafinărie din România, în pericol de demolare. Un avertisment rămas fără reacție de la Ministerul Culturii
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii pentru Rafinăria Steaua Română
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii,
Bucureşti,
8 august 2024
Solicităm Ministrului Culturii, Raluca Turcan, finalizarea procedurii de clasare a ansamblului industrial al fostei Rafinării „Steaua Română” Câmpina. Situl industrial este un unicat național și chiar european, iar pentru Câmpina o importantă resursă culturală și identitară, dar și o resursă socio-economică pentru dezvoltarea orașului. Fiind o „insulă” centrală de dimensiuni importante, ansamblul rafinăriei „Steaua Română” are un potențial de reconfigurare urbanistică și conversie arhitecturală unic, datorită bogăției formelor arhitecturale și dimensiunii lor, pretându-se la operații urbane majore, realizabile etapizat în folosul locuitorilor și al dezvoltării turismului.
În 15 iulie 2024 a avut loc la Câmpina o masă rotundă profesională pe subiectul patrimoniului industrial și al cazului Rafinăriei din Câmpina, organizată de Primăria Municipiului Câmpina și Ordinul Arhitecților din România, Filiala Prahova, în cadrul Bienalei de arhitectură Oltenia – Muntenia 2024. Participanții, specialiști în domeniile arhitectură, urbanism, patrimoniu mobil și imobil, peisagistică, istorie, inginerie petrolieră, muzeografie, au agreat un memorandum comun care conține principiile de acţiune în vederea conservării şi punerii în valoare a resursei culturale a sitului industrial al fostei Rafinării „Steaua Română” Câmpina ( link aici ).
În prezent există în analiză la Ministerul Culturii o documentație pentru clasarea ansamblului Rafinăriei „Steaua Română” şi un „Studiu istorico-arhitectural de fundamentare pentru evaluarea resursei culturale, cu referinţe specifice la Turnul de Răcire” depuse de Fundaţia Pro Patrimonio. Dat fiind că în paralel există o cerere de avizare pentru desființarea unor construcții din ansamblu, vă solicităm finalizarea procedurii de clasare, pentru a permite întâi evaluarea coerentă și completă a resursei culturale, identitare și de dezvoltare durabilă. Avizarea pripită a demolărilor poate distruge iremediabil valori culturale și memoriale importante atât pentru identitatea locală cât și pentru istoria națională și europeană.
România, în ultimii 20 de ani, a pierdut prin demolare prea multe situri industriale care ar fi putut fi reconvertite și păstrate pentru memoria locală și valoarea culturală. Este o prioritate națională ca patrimoniul industrial să fie studiat și valorificat mai atent. Pentru aceasta este necesară implicarea activă a Ministerului Culturii, cazul Rafinăriei „Steaua Română” fiind reprezentativ pentru valoarea și potențialul patrimoniului industrial.
O campanie de strângere de semnături a fost pornită pe platforma Declic:
Foto: Raluca Marţiş
Citeşte şi
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
În luna august echipa de proiect a continuat testele practice atât în București cât și în Timișoara. O parte din experimente s-au concentrat pe reparații la o tencuială existentă de similipiatră, care, conform rezultatelor de laborator, ar fi pe bază de ciment Parker – un tip de ciment apărut la începutul secolului al XIX, obținut prin arderi până la 950°-1000°C. Testele au avut loc la Timişoara la Palatul István Nemes, realizat de arh. Lipót Baumhorn în 1902. Cu sprijinul prof. dr. Johannes Weber de la Universitatea de Arte Aplicate din Viena, echipa de proiect a primit pentru experimentare două tipuri de ciment Parker, unul fabricat în Polonia, altul în Spania, utilizate pentru restaurarea clădirilor moderniste.
O a doua direcție de cercetare a fost cea a curățării suprafețelor de simipiatră de murdăria depusă în timp sau de depuneri organice (mușchi și licheni crescuți în timp). S-au observat curățări mecanice (de la îndepărtare cu cuțitul sau prin periere la sablare uscată sau umedă) și curățare chimică (prin testarea unor produse Remmers).
Cercetarea se concentrează în prezent pe înțelegerea şi analiza rezultatelor de laborator în contextul observațiilor practice și formularea unor prime concluzii și recomandări pentru conservarea texturilor de fațadă.
Mulțumim partenerilor: Kerakoll, Remmers, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș
„Texturi uitate – tencuieli istorice. Cercetare și studii practice pentru reparații și întreținere” Proiect în etapa a II-a realizat de Fundaţia Pro Patrimonio şi susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură şi PSC Group.
Citeşte şi:
Teste imobil pe strada Mătăsari
Jurnal de proiect în luna august
Teste practice la Palatul Dauerbach din Timișoara
Fundaţia Pro Patrimonio, ca iniţiator al „Concertelor pe Siret” din 2021, alături de organizatorii – Asociaţia Maria, Cai de Vis şi Societatea Internaţională George Enescu Viena – recrează circuitul celor trei conace Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului în perioada 18 – 27 iulie.
A doua ediţie „Concerte pe Siret” aduce o nouă ofertă culturală comunităţilor de pe Siret atragând un public regional, național și internaţional pentru o dezvoltare durabilă, bazată pe valorile și patrimoniul material și imaterial al întregii regiuni.
Frumusețea naturii, diversitatea patrimoniului arhitectural, a tradițiilor din regiune pot sprijini dezvoltarea zonelor rurale și plasarea acestora pe harta turistică, economică și culturală a României.
„Fundaţia Pro Patrimonio a observat faptul că pandemia şi evenimentele din Ucraina, au modificat şi modifică în continuare calitatea vieţii pe malul stâng al Siretului superior. Un ecosistem valoros generat de valea Siretului cu lacurile şi luncile sale şi un peisaj cultural remarcabil format din ansambluri de clădiri istorice, conace, păduri va trebui redescoperit, reevaluat şi întreţinut prin acţiunile comunităţilor şi în interesul lor.
Concertele pe Siret s-au născut ca parte a acestui efort care va fi conştientizat în timp. În acest fel valorile acestei zone geografice cu personalităţile cunoscute care s-au remarcat în ultimele secole, vor putea fi valorificate concret în viitor(Enescu, Iorga, Eminescu, Luchian).
Concertele pe Siret nu conţin numai componenta muzical-concertistică, ci şi o componentă de educaţie în muzică, studiul sunetului şi meşteşuguri tradiţionale şi de asemenea o prezentare a peisajului arhitectural din vecinătatea Văii Siretului.
Muzica poate fi un element coagulant, împreună cu peisajul cultural, care este un concept important pe care România încearcă să-l dezvolte în toate politicile pentru patrimoniu. Muzica, arhitectura și peisajul cultural încep să lege un teritoriu în care comunitățile și populația devin actori efectivi.
Alături de Asociaţia Maria, Cai de Vis şi Societatea Internaţională „George Enescu”, Viena şi din ce în ce mai multe organizaţii interesate, am decis ca ediţia a II-a să aibă loc în cele trei locuri deja cunoscute: Mihăileni, Vârfu Câmpului şi Călineşti, dar în viitor să poată genera pe aceleaşi principii noi locuri implicate în clădiri istorice cu potenţial, de exemplu conacul Capri, de la Brăeşti.
Aici, orice vizitator va avea experienţa unui contact cu arhitectura şi ambianţa de secol XIX precum şi problemele pe care le presupune adaptarea unui asemenea ansamblu la cerinţele vieţii actuale. ” – Șerban Sturdza, președintele Fundației Pro Patrimonio.
„În ediția din acest an a „Concertelor pe Siret“ tinerii sunt atât principalii protagoniști, cât și dedicatarii evenimentelor muzicale centrate în jurul Mihăilenilor lui Enescu, târgul care conservă atâtea amintiri și momente prețioase, chiar decisive, pentru destinul compozitorului. Inițiat de Fundația Pro Patrimonio, Asociația Maria, Cai de Vis și Societatea Internațională „George Enescu“ Viena, proiectul „Concerte pe Siret” îmbină acțiunile cultural-educative, unde muzicii îi revine rolul principal, cu cele de salvare a patrimoniului. Scopul evenimentelor este revitalizarea acestei regiuni prin atragerea și implicarea comunităților locale, pornind de la conștientizarea potențialului extrem de complex și divers al acestor locuri.
Evenimentele muzicale vor debuta cu un curs de măiestrie dedicat tinerilor pianiști, elevi ai colegiilor de muzică din Botoșani, Iași, București, Piatra-Neamț, Bacău, care va avea loc la Casa Enescu din Mihăileni în săptămâna 18-24 iulie și se va încheia cu concertul participanților din seara de 24 iulie. Masterclass-ul se va desfășura pe parcursul a 8-9 ore de cursuri zilnice, fiecare elev pianist beneficiind în fiecare zi de o oră de curs individual.
Vor urma cele două concerte ale Orchestrei de Tineret a Iașului, dirijată de Virgil Popa, cu soliștii Eliza Solomon (soprană), Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară) și Smaranda Iftime (violoncel), în 25 iulie la Casa Enescu din Mihăileni și în 26 iulie la Conacul Miclescu din Călinești, iar în 27 iulie recitalul cameral cu Răzvan Suma (violoncel) și Cristina Mihart (pian) la Conacul Moruzi din Vârfu Câmpului.
Ne dorim ca evenimentele să se bucure de un public cât mai numeros și curios, sperând că vom convinge noi susținători și donatori, mulțumindu-le totodată sponsorilor și partenerilor care au înțeles importanța desfășurării acestor acțiuni cultural-educative într-un spațiu cu valențe unice în peisajul românesc și nu numai. ” – Pianista Raluca Știrbăț, președinte a Societății Internaționale „George Enescu”, Viena
Mai multe detalii despre iniţiatorii proiectului se pot găsi la linkurile:
https://www.propatrimonio.org/
https://batemfierullaconac.ro/
https://www.facebook.com/caidevis/
Concept & grafică: Alexandra Mihailciuc, Andrei Tache, Cristina Catoiu
18-24 iulie, Casa Enescu, Mihăileni
Curs de măiestrie susținut de pianista Raluca Știrbăț
24 iulie, Casa Enescu, Mihăileni, ora 18:30
Concertul tinerilor pianiști participanți la Masterclass, elevi ai colegiilor și liceelor de muzică din
Iași, București, Botoșani, Bacău, Piatra-Neamț.
Intrare liberă.
25 iulie, Casa Enescu, Mihăileni, ora 18:30
Concertul Orchestrei de Tineret a Iașului
Dirijor: Virgil Popa
Soliști:
Eliza Solomon (soprană)
Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară)
Smaranda Iftime (violoncel)
În program lucrări de: Bach, Vivaldi, Händel, Albinoni, Ceaikovski, Puccini, Delibes, Turina, Porumbescu, Enescu, Dimitrescu.
Intrare liberă.
Casa lui George Enescu din Mihăileni, judeţul Botoșani, monument istoric aflat în proprietatea Fundaţiei Pro Patrimonio, a fost salvată de la colaps şi a trecut printr-un proces de restaurare timp de şapte ani. Pe cât de mică, pe atât de interesantă, ea reprezintă un martor palpabil al modului de viaţă pentru o familie intelectuală a secolului XIX. Tocmai de aceea, Casa Enescu, poate deveni un subiect de cercetare experimentală cu scop precis: care era confortul standard de viaţă în mediul rural pentru familiile cu potenţial intelectual şi dorinţă de dezvoltare?
Este locul în care compozitorul și-a petrecut perioade ale copilăriei și maturității, definitivând multe din capodoperele sale. A fost ultimul loc pe care l-a vizitat înainte de a părăsi țara definitiv în septembrie 1946. Casa a aparținut mamei lui George Enescu, Maria Cosmovici, și a fost construită de părinții acesteia, cel mai probabil, pe la mijlocul secolului XIX. În prezent, casa este redată comunității locale sub forma unui centru cultural şi de educaţie. În 2020 s-au finalizat lucrările de restaurare, moment marcat și prin inaugurarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte ale Fundației Pro Patrimonio, „Academia de muzică și studiul sunetului”.
26 iulie, Conacul Miclescu, Călinești, ora 19:00
Concertul Orchestrei de Tineret a Iașului
Dirijor: Virgil Popa
Soliști:
Eliza Solomon (soprană)
Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară)
Smaranda Iftime (violoncel)
În program lucrări de: Bach, Vivaldi, Händel, Albinoni, Ceaikovski, Puccini, Delibes, Turina, Porumbescu, Enescu, Dimitrescu.
Intrare liberă.
Ansamblul Miclescu de la Călineşti reprezintă, în acest moment, unul dintre cele mai autentice conace restaurate în România. Ansamblul conacului şi anexelor sale, inclusiv biserica Sf. Nicolae, au fost construite în etape între secolele XVII şi XIX şi reprezintă pentru epoca respectivă un model de relaţionare cu comunitatea locală. Arhitectura conacului este de factură neoclasică şi reprezintă un martor al acestui curent puternic influenţat de acelaşi stil practicat în Polonia şi Rusia.
Conacul a reprezentat un model de fermă agricolă modernă, fiind totodată unul dintre conacele reprezentative din România în perioada interbelică, când aici a fost unul dintre locurile predilecte de întâlnire ale protipendadei româneşti. Naţionalizat şi distrus după venirea comunismului, conacul a fost recuperat de descendentul direct, domnul Radu Miclescu, şi restaurat cu grijă şi devotament. Timp de 15 ani, Conacul Miclescu a devenit un spațiu artistic unic, o fermă agricolă de succes, un șantier de restaurare cu caracter educaţional, un loc primitor după inaugurarea sa pentru intelectuali, artiști, jurnaliști şi oameni politici ai modernităţii. Amprenta socială și filantropică a familiei Miclescu s-a extins şi către biserica de lemn din satul Cerviceşti care a fost restaurată şi, în general, asupra comunității locale, pentru care a creat locuri de muncă şi a oferit ajutoare sub diverse forme.
27 iulie, Conacul Moruzi, Vârfu Câmpului, ora 19:00
Recital cameral
Răzvan Suma (violoncel) și Cristina Mihart (pian)
În program lucrări de: Bach, Elgar, Rahmaninov, Fauré, Enescu, Piazzola.
Intrare pe bază de invitaţie.
Conacul Moruzi, din Vârfu Câmpului, construit în secolul XIX în stil neoclasic, pe malul râului Siret, se află într-un parc inconfundabil datorită stejarilor seculari şi vegetaţiei care se dezvoltă în pantă până la malul râului.
Frumusețea locului este una cu totul aparte și poate crea un cadru scenografic unic pentru evenimente culturale: concerte, ateliere, conferințe.
Toate activităţile au loc în aer liber.
Eveniment Facebook aici
Citeşte şi
Cum a fost la „Concerte pe Siret”
„Concerte pe Siret”. 140 de ani de la nașterea lui George Enescu
Pro Patrimonio a făcut o solicitare către entităţile de profil pentru declanşare procedura de clasare de urgenţă în categoria monument a descoperirilor arheologice din satul Sutoru, com. Zimbor, judeţul Sălaj – punct Gura Căpușului.
În cadrul cercetărilor arheologice efectuate pentru Proiectul de Autostradă Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea, Subsecțiunea 3B1 – Mihăiești – Zimbor în monumentul istoric Castru și Vicus militar au fost descoperite vestigii arheologice aparținând vicus-ului militaris, castrului Optatiana, de epoca bronzului și din perioada medievală timpurie (sec. VII-VIII).
Între descoperirile de epocă romană se numără și porțiuni din două artere: ale drumului imperial Napoca – Porolissum și un drum roman care conecta castrul Optatiana cu cel de la Bologa, precum și construcții adiacente.
Drumul imperial este bine conservat, atât pavimentul cât și șanțurile de drenaj poziționate de-o parte și de alta a lui. În zona viitoarei organizării de șantier aferentă autostrăzii acesta se intersecta cu un alt drum roman. O astfel de intersecție de drumuri romane nu a mai fost descoperită în Dacia, valoarea sa științifică fiind extraordinară. Segmentul de drum imperial și așezarea romană de aici apar menționate în sursele literare antice, respectiv în Tabula Peutingeriana. Menționăm că fortul de la Sutoru este înscris la nr. crt. 118 în lista obiectivelor din județul Sălaj care fac parte din Frontiera Imperiului Roman din Dacia aflată pe Lista Indicativă a României pentru UNESCO. Astfel, această intersecție a drumurilor avea o importanță deosebită în sistemul de apărare roman aflat în curs de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
O evaluare la o analiză minimală a acestor descoperiri le pune în poziția de putea fi clasate în grupa A, individual, în categoria m-monument, putând fi evaluate ca „excepțional” la criteriile „raritate şi unicitate” și „valoarea memorial-simbolică” și „valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică”.
Cerere clasare sit arheologic Sutoru
Pe 27 iulie, în timpul celei de-a 44-a sesiuni extinse a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, peisajul minier Roșia Montană a fost înscris simultan pe Lista Patrimoniului Mondial și pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol. Cu această ocazie, Sneška Quaedvlieg – Mihailovic, secretarul general al Europa Nostra, a făcut o declarație puternică, aplaudând cu tărie această decizie și reamintind sprijinul acordat de Europa Nostra acestei campanii în ultimul deceniu.
„În numele mișcării noastre mari, a societății civile dedicate patrimoniul cultural și natural din toată Europa, inclusiv din România, Europa Nostra felicită cu căldură Statul român și cetățenii săi pentru înscrierea Peisajului minier Roșia Montană atât pe Lista Patrimoniului Mondial, cât și pe Lista Patrimoniului Mondial în pericol.
Această reușită e o adevărată piatră de hotar în mobilizarea pe scară largă a părților interesate din domeniul patrimoniului, pentru a asigura acestui peisaj cultural excepțional un viitor durabil. Nu putem decât să aplaudăm autoritățile române pentru hotărârea de a păstra moștenirea lor culturală și naturală, de a sta alături de comunitatea locală din Roșia Montană și de a sta alături de vocile hotarâte și convingătoare ale societății civile, care nu și-au cruțat eforturile în campania pentru salvarea Rosiei Montane.
Alături de ICOMOS și alte organizații internaționale de patrimoniu, Europa Nostra și-a oferit cu plăcere sprijinul acestei campanii, printre altele plasând Roșia Montana , în 2013, pe prima noastră listă a celor «7 cele mai amenințate situri de patrimoniu din Europa», desfasurata de catre Europa Nostra in partenariat cu Institutul Băncii Europene de Investiții. La acea vreme, nu eram optimiști în ceea ce privește viitorul Roșiei Montane, dar am fost impresionați de determinarea comunității locale și a societății civile de a nu opri rezistența în fata planului de exploatare minieră de aur în aer liber inițiat de către o companie multinațională, plan care ar fi avut un impact devastator asupra peisajului cultural al Roșiei Montane.
8 ani mai târziu, bucuria noastră este imensă văzând că UNESCO a recunoscut valoarea universală remarcabilă a acestui peisaj minier istoric de excepție. Felicitări UNESCO și ICOMOS pentru sprijinul acordat! Fie ca această reușită să devină un mesaj important trimis și lumii afacerilor și economiei : că interesul pe termen scurt al afacerilor nu poate prevala asupra intereselor pe termen lung ale patrimoniului nostru cultural și natural și al comunităților locale conexe.
De asemenea, aplaudăm decizia luată de Unesco de a pune Rosia Montana pe Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial în Pericol. Aceasta constituie un apel de urgență îndreptățit către toate părțile interesate, de la nivelul local și național, până la cel european și internațional, pentru a aduna expertiza și resursele necesare pentru dezvoltarea unui plan holistic pentru viitorul Roșiei Montane.
Îndemnăm în special Uniunea Europeană să ofere sprijinul necesar autorităților române pentru a asigura o renaștere cu adevărat durabilă și incluzivă a acestui sit al Patrimoniului Mondial, cu implicarea cuvenită a comunității locale și a societății civile și în conformitate cu recomandările excelente adoptate de Comitetul Patrimoniului Mondial.
Europa Nostra este gata să contribuie la aceste eforturi”.
Mulţumim doamnei Daria Pârvu pentru traducerea acestei scrisori.
Tencuielile de soclu fac mereu deliciul unei străzi istorice din București. Și, pentru că sunt la nivelul ochiului oricărui trecător, nu ai cum să nu le observi. Acesta este un exemplu de soclu care ne duce cu gândul la mare, realizat din tencuială de tip similipiatră cu textură rugoasă și lisă sub formă de valuri, pigmentată cu roșu.
Cu un strop de mică adăugată în masa tencuielii, se pot obține efecte strălucitoare în bătaia razelor de soare. Iar interbelicii nu s-au sfiit de la a fi îndrăzneți. Dacă ridicați privirea, puteți observa această tencuială ușor rugoasă cu străluciri discrete, denumită terasit, pe multe dintre clădirile moderniste din București.
.
Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli autor, Ruxandra Sacaliş.
„Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.”
arh. Raluca Munteanu
În perioada atelierelor desfăşurate la Mihăileni în luna august, cei 20 de copii din proiect au creat prin cercetările şi lucrările lor o serie de materiale pe care le-am strâns cum era firesc într-o expoziţie. Aceasta a fost vernisată în curtea Casei lui George Enescu, părinţii şi comunitatea locală în general, privindu-le cu deosebit interes şi chiar mândrie. Perspectiva acestor copii de 7 – 12 ani asupra satului lor, a resurselor şi posibilităţilor locale, este o abordare inedită din care cu toţii putem găsi inspiraţie şi speranţă aşa încât ne-am propus să le organizăm şi online această expoziţie.
Temele pe care le-au avut de acoperit pe durata zilelor de ateliere sau tabără – cum frumos au intitulat-o copiii din comunitatea locală – au fost foarte variate.
Echipa de bază aproiectului a fost compusă din Andreea Machidon și Mihai Petrescu
Traineri coechipieri: Luiza Simion, Ana Maria Apostoiu și Irinia Novac;
Trainerii specializați: Andreea Tincea – sunet și Smaranda Ilie – animație
Echipa ANIMEST
Conducerea școlii din Mihăileni şi coordonator local Adrian Hariga
„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural realizat de către Fundaţia Pro Patrimonio în parteneriat cu UiPath Foundation şi co-finanţat de AFCN.
În perioada 14 – 22 august 2020 Casa Enescu și-a deschis porțile comunității!
Am celebrat sfârșitul șantierului de restaurare o serie amplă de ateliere și activități dedicate copiilor din Mihăileni şi un concert de pian susţinut de pianista Raluca Ştirbăţ pe 19 august, de ziua de naştere a lui George Enescu.
Aproximativ 20 de copii din Mihăileni au beneficiat de un program intens de opt zile dedicat explorării și transformării creative a resurselor locale. Experimentele au fost dedicate împrietenirii copiilor cu idea de patrimoniu construit având reper și obiect de studiu însăși Casa Enescu. Tot proiectul a fost îmbogățit cu mese împreună cu echipa, jocuri sportive și de societate și seri cu filme de animație dedicate întregii comunități.
La prima incursiune în comunitate copiii au primit Caietele Exploratorului care i-au însoţit în exercițiul de mapare a elementelor ce definesc împrejurimile Casei Enescu – materiale, meșteri, obiecte, spații construite, spații naturale, povești, obiceiuri, rețete sau plante. Lucrul la Caiete a constituit baza primelor două ateliere de construcție a unei serii de hărți interactive ale zonei cu elemente de prezentare obiectivă, propuneri și viziuni adaptate cerințelor locuitorilor și ascunzișuri personale redate sub forma unor povești.
În ziua dedicată sunetului copiii au urmărit prin jocuri și exerciții vibrația diferitelor elemente din imediata apropiere, au testat voci și instrumente, au construit instrumente muzicale artizanale și și-au acordat energiile într-o orchestră ad-hoc.
Atelierul dedicat specialistului arhitect, copiii au construit o casă-corp de iluminat cu 5 straturi de parcurgere și înțelegere creativă a Casei Enescu: planul și proporțiile de aur, materiale componente, termeni de specialitate și reprezentări grafice, secțiunea principală a casei și interiorul în ipostaza trecută și viitoare a casei.
În rolul de peisagiști, copiii au propus scenarii de amenajare a curții Casei Enescu și au creat structuri din nuiele împletite pentru viitoare plante cățărătoare.
Echipa a cercetat istoria casei propunând alături de un specialist o animație cu povestea acesteia și a momentelor petrecute de George Enescu la Mihăileni.
Sărbătoarea deschiderii oficiale a Casei Enescu, a reunit copiii la concert sub forma de gazde și ajutoare de nădejde în organizarea evenimentului.
Lucrările și cercetările adunate, jocurile sportive exersate în toate dupa-amiezile din curtea casei și prieteniile legate în această perioadă au fost folosite ca pretext pentru o mare expoziție de final și o serie de concursuri cu premii. Ziua festivă a creat prilejul reunirii unui public larg, curios de lucrările copiilor și a adunat echipele în competiții sportive, jocuri amuzante, probe ingenioase și coregrafii dansante. Concursul de badminton s-a desfășurat cu o audiență generoasă de părinți, rude, prieteni și vecini, dar și cu premii tentante. Proba culinară copii -părinți a adunat 15 preparate locale, jurizate cu seriozitate de toți degustătorii prezenți pe fundal muzical oferit de o orchestră locală de copii din Vicov.
Cele opt zile au fost adevărate probe constructive și creative pentru copii, prilej de împrietenire cu scule serioase, precum: motosaw, bormașini, fierăstraie, aparate de pirogravură sau cuțite de sculptură și provocări jucăușe, povești ale locului și reflexii proprii.
Încă din prima zi, copiii au revendicat termenul de ateliere și l-au transformat în tabără. Nimeni nu era interesat de pauză de prânz acasă și toată lumea lumea prefera să rămână în curtea casei pentru sesiuni continue de jocuri sau ajutor oferit echipei pentru diverse treburi. Curtea casei a fost neîncăpătoare valului de cereri venite zilnic din partea copiilor din întreaga comunitate pentru a participa la evenimente, însă normele de distanțare impuse de perioada pandemiei ne-au forțat să limităm numărul participanților, dar să și promitem că în vremuri mai bune vom pune la dispoziție mai multe locuri la ateliere.
Până la sfârșitul acestui an ne-am propus să mai lăsăm loc pentru un chit de bricolaj surpriză, o viitoare expoziție online cu lucrările și explorările din această vară, un film de prezentare al proiectului și o viitoare hartă digitală orientativă cu meșterii din jurul Casei Enescu.
Nimic din toate acestea n-ar fi fost posibil fără ca echipa de bază: Andreea Machidon și Mihai Petrescu să fi pornit la drum alături de: trainerii – coechipierii Luiza Simion, Ana Maria Apostoiu și Irinia Novac; trainerii specializați Andreea Tincea – sunet și Smaranda Ilie – animație; specilistul în film Alin Iacob; specialistul grafic: Mona Petre; echipa ANIMEST; conducerea școlii din Mihăileni şi coordonatorul proiectului, Adrian Hariga.
”Tabăra” de la Casa Enescu a început în 2020 și sperăm cu toții să fie un eveniment care să îmbogățească locul an de an.
„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural realizat de către Fundaţia Pro Patrimonio în parteneriat cu UiPath Foundation şi co-finanţat de AFCN.
