25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Provocaţi de o descoperire care nu ne-a dat pace în perioada pandemiei, pornim un nou proiect cultural şi creativ care va pune împreună traducători şi lingvişti, chefi şi experţi culinari, elevi şi meşteşugari, într-un concept unic dedicat Vilei Golescu.
Am găsit în vasta bibliotecă a familiei Golescu două caiete de reţete din jurul anilor 1900 scrise de Maria Cantili Golescu, soția lui Vasile Golescu. Un caiet, mai vechi început la Paris în ianuarie 1900 și încheiat la Bacău un an mai târziu. Cel de-al doilea caiet este început 30 de ani mai târziu, la Câmpulung și încheiat tot acolo în 1935. Rețetele sunt scrise cu o grafie specifică timpului, în franceză, română, engleză și germană. Caietele oferă o perspectivă inedită asupra stilului de viață burghez și cosmopolit al epocii, trasează o hartă imaginară a influențelor culturale din zonă și din Europa, punctează elemente din decorul și instrumentarul bucătăriei de epocă, oferă un tablou al alimentelor și condimentelor folosite în acea perioadă și prezintă noi curiozități cu privire la Maria Cantili Golescu, familia acesteia, obiectele culinare din perioada respectivă și peisajul cultural în care aceasta a trăit.
Ne-am propus să documentăm, să structurăm și să valorificăm în mod creativ arhiva acestor caiete de rețete ale Mariei Cantili Golescu, ca parte a patrimoniului imaterial ce aparține casei și orașului Câmpulung Muscel. Toate resursele culinare astfel descoperite vor fi adunate într-un document digital online, iar o parte dintre acestea vor fi rescrise și povestite în mod creativ cu ajutorul a zece experţi culinari într-un caiet de rețete, publicat fizic și online, însoțit de materiale foto-video de prezentare și promovare a fiecărei rețete în parte.
Aceleași resurse culinare și elemente din viața Mariei Cantili vor fi totodată baza realizării unei noi colecții de obiecte Honest Goods dedicate acestor descoperiri. Copii și adulți deopotrivă vor experimenta de-a lungul proiectului rețete și povești asociate lor prin jocuri, concursuri, provocări și proiecte practice.
Prin abordările propuse proiectul aduce împreună specialiști din domenii variate, îmbogățind experiența descoperirii patrimoniului imaterial culinar de la Vila Golescu cu perspective precum: arhitectura și istoria locului și a familiei Golescu; designul obiectelor culinare din trecut; peisajul cultural înconjurător; meșterii și materiale locale; design contemporan; abordările și dinamicile bucătăriei contemporane și a celei din trecut; jocuri și exerciții practice din sfera educațională; experiența concursului și a atelierului în aer liber.
„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Partenerii media: Scena 9, Rock FM, Muscel TV
Proiect prieten: „Ierburi uitate”
Proiectul de documentare a pornit deja prin realizarea unei arhive digitale cu toate rețetele descoperite, în formă brută, ușor accesibile tuturor celor interesaţi, transcrise şi traduse.
Rețetele astfel descoperite, în forma lor originală, vor fi arhivate în mediul online sub forma unui Caiet digital scanat ce va putea fi liber accesat de către oricine dorește de pe site-ul Pro Patrimonio.
Ulterior rețetele vor fi supuse unui proces de selecție cu ajutorul unor invitați experți din domeniul culinar. Fiecare dintre aceștia va alege două rețete pe care le va explora și adapta și apoi le va prezenta într-un mod cât mai creativ publicului propriu din mediul online. Selecția rețetelor va ține cont atât de preferințele fiecărui specialist în parte, dar și de conținutul final al Caietului de Rețete, care dorește să documenteze și să aducă în atenția publicului o colecție de rețete cât mai diversă și mai bogată atât din punct de vedere al gustului, cât și al poveștii ce însoțește fiecare amintire cu gust în parte. Participanții vor „traduce” și transforma limbajul notelor de caiet în rețete cu ingrediente marcate și pași clari de urmat pentru utilizatorul din ziua de astăzi. Materialele vor forma în final Caietul de Rețete al Mariei Cantili Golescu, accesibil atât în format fizic cât și în format digital.
În paralel cu adulţii specialişti, 15 copii vor participa la atelierul organizat în vară la Vila Golescu și vor produce propriile caiete-obiect de rețete rescrise Cantili Golescu. Caiete copiilor astfel rezultate vor putea fi accesate în format fizic în cadrul zilei festive din comunitate, dar și în format digital pe site-ul fundației. Tot copiii vor realiza şi o hartă informală-ludică a Vilei Golescu cu locurile de servit masa din casă și obiectele culinare vechi cărora le vor asocia rețetele documentate și modul acestora de folosire.
Rețetele selectate pentru Caietul de Rețete al Mariei Cantili Golescu vor fi corelate cu istoria Mariei Cantili și a apropiaților acesteia din familia Goleștilor și totodată documentate și din perspectiva originii, a influențelor mixte ale acestora (locale sau europene), dar și a modului de servire printr-o propunere inedită de obiecte de bucătărie inspirate de acestea și concepute pentru servirea preparatelor. Obiectele vor fi realizate în spiritul colecție existente de obiecte Honest Goods, folosind materiale și meșteri locali, cu proiecte pregătite de doi designeri. Obiectele astfel rezultate vor fi prezentate în cadrul paginii dedicate de obiecte Honest Goods, fiecare dintre acestea conținând în prezentare rețeta de influență.
În funcţie de situația sanitară, ziua festivă din comunitate gândită pentru perioada toamnei, va găzdui un atelier culinar și un concurs gastronomic cu premii dedicat oamenilor din comunitate – adulți sau copii – ce vor propune participanților să testeze din rețetele Mariei Cantili Golescu.
Istoria Goleștilor este puțin cunoscută din perspectiva personajelor feminine, iar Maria Cantili Golescu poate fi un punct de plecare spre explorarea unor noi caractere, folosindu-ne de obiecte, memorii scrise, povestiri sau alte elemente ce fac parte din istoria discretă a familiei și a locurilor în care aceasta a trăit. Personalitatea Mariei Cantili Golescu este neştiută în prezent, iar resursele Vilei Golescu oferă oportunitatea explorării acesteia.
Pe de altă parte, gastronomia contemporană acordă astăzi o atenție deosebită rețetelor din trecut reinterpretate şi integrarea lor în meniurile oferite. Plante folosite în trecut și uitate pe parcurs sunt redescoperite, iar influențele primite de-a lungul anilor din vecini sunt puse în valoare în contextul unor schimburi culturale mai complexe. În acest context cercetările culinare de la Vila Golescu alimentează un apetit crescut al publicului pentru subiecte de tipul acesta și încurajează creionarea unei hărți viitoare mai amănunțite a influențelor străine primite, integrate și reinterpretate în comunitate.
Totodată, Honest Goods este o colecție de obiecte inspirată de Vila Golescu și împrejurimile acesteia, realizată cu resursele locului, prin conlucrarea dintre meșteri locali și designeri. Colecţia Honest Goods iniţiată în 2016 este o carte de vizită și o invitație către locul din care provine şi contribuie punctual la întreținerea și activarea casei. Deschiderea deosebită a publicului manifestată de la lansarea ei până-n prezent prin participări la târguri și expoziții naționale sau internaționale și cererea efectivă de produse și de noutăți, crează bazele construirii unei serii noi de obiecte. În același spirit, dar de această dată direct inspirate de rețetele Mariei Cantili Golescu și legate de servirea meniurilor selectate, obiectele de uz casnic vor pune în evidență mult mai bine atât colecția de rețete studiate, cât și meșteșugurile și tehnicile de lucru din zonă în relație cu abordări și viziuni contemporane, pluridisciplinare.
Implicarea continuă a fundaţiei printre grupurile de copii din Câmpulung ne-a consolidat cel mai bine relația cu comunitatea și ne-a câștigat încrederea atât în mediul copiilor cât și al adulților. Din 2012 până-n prezent Vila și Parcul Golescu au găzduit o serie deosebit de diversă de ateliere, evenimente și întâlniri ce-au inclus: o serie de trei ateliere de peisaj legate de explorarea peisajului natural și cultural din jurul Vilei Golescu, precum și de realizarea unor lucrări practice în grădină, în perioada 2012-2017; ateliere de patrimoniu și exerciții creative multianuale pentru copii în perioada 2014 – 2018; ateliere de restaurare textile în perioada 2015 – 2016; atelier de peisaj culinar în 2016; realizarea și întreținerea colecției de obiecte Honest Goods și cartarea meșterilor din zonă din 2016 până-n prezent; festivalul internațional „3 Doors, 3 Countries” din 2018; proiectul „Educație pentru patrimoniu” cu ateliere specifice legate de descoperirea anumitor specialiști din domeniul patrimoniului: urbanist, arhitect, peisagist, artist și meșter, în anul 2019; ateliere de patrimoniu bianuale dedicate tinerilor din comunitate în ultimii 6 ani.
Activitățile și atelierele de patrimoniu au devenit astfel o componentă aproape nelipsită oricărei activități la Vila Golescu, un mijloc eficient de dezvoltare și diversificare continuă a publicului, o oportunitate de a sprijini dialogul între copii și meșteri/specialiști de orice fel, dar și o cale sigură, de fiecare inedită, de valorificare a patrimoniului material și imaterial.
În colecția Vilei Golescu există deja o serie de caiete – trasee botanice şi ansamblul golescu – pe care vizitatorii o pot folosi pentru a explora peisajul natural al zonei prin trasee și puncte de interes locale, peisajul gastronomic din perspectiva unui atelier experiment cu elemente locale și influențe franceze, patrimoniul imaterial prin colecția de obiecte Honest Goods, ce folosește meșteri și materiale locale.
Astfel, Caietul de rețete vine în completare acestor propuneri, invitând către o explorare senzorială a gusturilor descoperite la Vila Golescu și o identificare a influențelor locale și europene ce au modelat viața Mariei Cantili Golescu. Tot acesta oferă și o perspectivă asupra contextului familiei Golescu din acea perioadă și invită la asocierea creativă dintre gust, poveste și utilitate prin obiectele vechi din casă și obiecte nou create, menite să susțină actul culinar. Harta alternativă de descoperire a casei oferă perspectiva unui tur ludic prin care vizitatorul asociază locuri și obiecte din vilă cu momentele culinare din perioada Mariei Cantili.
*
Citeşte şi:
Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti
Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente
Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu
Girdle, ustensilă istorică de gătit
„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat
Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel
Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu
Honest Goods. Colecţia Golescu
Concept
Consecventă strategiei sale de a căuta modele și soluții pentru patrimoniul cultural, în special arhitectural, ca resursă socio-economică și de mediu, Fundația Pro Patrimonio propune un model productiv de activare culturală și antreprenorială prin programul Accelerator de rezidențe creative. Stimularea creației și a educației culturale, accesul la producerea de cunoștințe, încurajarea experimentelor artistice și a inițiativelor antreprenoriale reprezintă direcții esențiale aflate la originea acestui program.
Astfel, punem laolaltă direcții europene de acțiune pentru a provoca dezvoltarea durabilă destinată următoarelor generații. Patrimoniul de arhitectură devine, în parteneriat cu mediul de afaceri, un vehicul accelerator pentru cultură ca bun colectiv.
Începem prin a introduce primul proiect din program: rezidențele creative pentru cultură și mediu găzduite de Ansamblul Golescu (Vila și Parcul dendrologic) – Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel.
Ce este o rezidență creativă
O rezidență de creație reprezintă un parcurs temporal pe care un artist/ creator/ autor/ profesionist în domeniile de interes îl alocă pentru a crea/ experimenta și dezvolta un proiect specific, fiind sprijinit logistic (spațiu de cazare, bursă și materiale specifice pentru derularea proiectului) pe o durată determinată.
Persoana selectată să deruleze rezidența la Vila Golescu din Câmpulung Muscel va locui acolo timp de o lună pentru a realiza proiectul selectat de un juriu. Pe durata rezidenței, participanții sunt încurajați să ofere cel puțin un eveniment public pentru comunitatea locală, dar și pentru publicul larg.
Cum se selectează rezidenții
Va fi lansat un apel public pentru depunere de proiecte de rezidențe pentru un anumit domeniu și perioadă stabilită, în baza unui regulament de participare care este elaborat de către Fundație. Apelul este comunicat pe canalele fundației, dar și ale partenerilor media.
Specialiștii Pro Patrimonio și invitați cu experiență relevantă în domeniu vor selecta lista scurtă de proiecte pentru rezidență, care va fi afișată pe site-ul fundației și prezentată publicului larg. Ulterior, juriul va desemna din lista scurtă 2 finaliști care își vor derula proiectele în cadrul rezidenței Golescu.
Rezidenții vor putea beneficia de îndrumare și consiliere pe durata derulării proiectului din partea specialiștilor Pro Patrimonio și a juriului invitat.
Fiecare rezidenţă va fi realizată în măsura în care vom identifica surse de finanţare, sponsori sau donatori direct implicaţi.
Domenii pentru rezidențe
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
Cinci autori români se vor bucura de „o cameră doar a lor” și de timp dedicat scrisului în urma câștigării unui loc în cadrul programului de Burse și rezidențe de creație literară organizat de Fundația Cărturești, în parteneriat cu Pro Patrimonio și Asociația Maria. Aflat la ediția a doua, programul s-a bucurat de 131 de înscrieri pentru cele patru burse deschise la categoriile roman, poezie, proză scurtă și eseu, la care anul acesta s-a adăugat o bursă specială a juriului.
Beneficiarii celor cinci burse și rezidențe de creație sunt Moni Stănilă (poezie), Lavinia Bălulescu (proză scurtă), un cristian (roman), Raluca Nagy (eseu) și Ruxandra Burcescu (roman – Bursa specială a juriului).
La fel ca la ediția precedentă, juriul a alcătuit și o listă de așteptare, în eventualitatea în care unul dintre scriitori este nevoit să se retragă. Dacă vor exista situații neprevăzute, scriitorii vor fi înlocuiți astfel: Poezie: Ștefan Manasia; Proză scurtă: Alex Moldovan; Roman: Emanuela Iurkin; Eseu: Ligia Tudurachi; Bursa specială a juriului: Ligia Keșișian (poezie).
„Numărul înscrierilor a fost foarte mare și la această ediție, lucru care confirmă încă o dată nevoia unor astfel de proiecte care să încurajeze și stimuleze meseria de scriitor în România. Pentru majoritatea autorilor, scrisul e redus la statutul de hobby, de îndeletnicire de timp liber, iar timpul liber este cea mai acută lipsă.” – Alina Aviana, Cărturești
Bursele de creație literară Fundația Cărturești, Asociația Maria şi Fundaţia Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
„Am nevoie de timp pentru scris – parcă aș fi într-o cămașă de forță într-o cameră plină de oameni care vorbesc neîncetat, fără noimă. Scrisul e deprofesionalizat, redus la o activitate de loisir. Iar frânturile de zi îmi sunt insuficiente pentru ceea ce ar însemna timp pentru poezie. Între obligațiile cotidiene, alergături sterile, plonjări dintr-o stare într-alta, câteva săptămâni în afara timpului profan ar fi șansa de a scrie și de a rescrie, de a așeza piesele de puzzle în forma firească.” – Irina Georgescu
„În contextul obligațiilor, întreruperilor și distragerilor cotidiene, scrisul este deseori înghesuit în mici ferestre de timp și redus la ipostaza de hobby. Această bursă ar însemna pentru mine șansa de a experimenta scrisul profesionalizat, cu resurse de timp și materiale special alocate.” – Miruna Vasiliță
„(…) apreciez drept generoasă oferta unui program care pune la dispoziție două resurse, timp și bani, care nu vin niciodată împreună, ba chiar se află într-o relație de inversă proporționalitate (cu excepția cazului particular, nefericit și frustrant în care lipsesc ambele).” – Dmitri Miticov
„(…) vă mulțumesc anticipat, mai ales pentru faptul că bursele Cărturești mi-au adus aminte că vreau să scriu și că, dacă vreau, șansele sunt să se găsească o cale!” – Anca Zaharia
La a doua ediție, programul cuprinde 5 burse, respectiv 5 rezidențe de creație, în valoare de 1300 de euro fiecare. La fel ca în 2020, vor fi oferite 4 burse și 4 rezidențe de creație la categoriile roman, proză scurtă, poezie și eseu, la care se adaugă o „Bursă specială a juriului”. Rezidențele vor fi găzduite de Vila Golescu din Câmpulung Muscel și de Conacul Petre P. Carp din comuna Țibănești, județul Iași.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Primul an al REZIDENŢELOR GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Bursele de creație literară Cărturești în parteneriat cu Asociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.
Prima ediție, 2020-2021, s-a bucurat de 150 de înscrieri, iar cei patru beneficiari burselor și rezidențelor au fost: Andrei Dosa (roman), Ștefania Mihalache (proză scurtă), Ștefan Bolea (eseu), Olga Ștefan (poezie). Fiecare scriitor a beneficiat de o bursă în valoare de 1000 de euro și o rezidență de creație timp de o lună la Vila Golescu din Câmpulung Muscel, respectiv Conacul Petre P. Carp din Țibănești.
Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Andra Matzal (editor Scena9), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Cristian Lupșa (editor Decât o Revistă).
Andrei Dósa și Ștefania Mihalache au ales rezidența de creație de la Vila Golescu, din Câmpulung Muscel, oferită cu sprijinul Pro Patrimonio.
„Am fost, în luna martie a acestui an, oaspetele Vilei Golescu, de la Câmpulung Muscel, grație bursei de rezidență și creație oferită de Fundația Cărturești în colaborare cu Asociația Maria și Pro Patrimonio. Acest tip de rezidență a fost pentru mine o premieră. Am plecat cu un volum de proză scurtă început cu doi ani în urmă, la care reveneam când și când pentru a-l părăsi din nou. Aveam nevoie de un „timp rotund” pentru el, și asta mi-a oferit această rezidență. Mai mult, am înțeles de ce este nevoie de un astfel de timp rotund pentru scris în general, de o fereastră de scris intens pentru întregit și cristalizat intuiții sau texte deja scrise. În afara cotidianului, scrisul se poate întoarce asupra lui însuși. Iar această întoarcere este cu atât mai productivă cu cât este exersată într-un interval decupat din realitatea „curgătoare”. Experiența mea la vila Golescu s-ar traduce în acești termeni.”
„Am plecat de acolo cu un volum scris pe trei sferturi și cu structura clarificată. Și cu câteva reguli de ordine interioară de aplicat, pe cât posibil, înapoi în spațiul mai larg și „nedecupat” al existenței de fiecare zi cu straturile și responsabilitățile ei. Am plecat și cu imaginea parcului dendrologic terasat din spatele vilei (deși neînflorit și foarte puțin înfrunzit, dar tot frumos), a păturii de viorele și ghiocei care se întindea în curtea vilei și care a rezistat eroic la două reprize serioase de zăpadă, a celor patru căței păzitori pe care i-am botezat Bobiță, Codiță, Lăbuș (acesta era deja botezat) și Franco-Nero (aici ar fi o poveste mai lungă). Nu în ultimul rând l-aș aminti și pe domnul Nica, administratorul vilei care a avut grijă de tot, inclusiv de două sincope descurajante ale centralei. Toate acestea, plus compania scriitoricească a lui Andrei Dósa, rezident și el în aceeași perioadă la vilă, au însemnat experiența bursei de creație Cărturești.”
Citiți un fragment din volumul aflat în lucru Pipote și căpșuni.
Ștefania Mihalache (născută în 1978, la Brașov) este absolventă a Facultății de Litere din Brașov, secția Română-Engleză. A debutat literar cu poezie în revista studențească Erata. A continuat să publice poezie în reviste literare și de cultură ca: Interval, Paralela 45, Vatra. A colaborat cu proză, eseuri și cronică literară în Observator cultural, Dilemateca, Noua Literatură, Tiuk!, Pana mea, Cuvantul, TimeOut București. A debutat cu proză în cadrul volumului colectiv Junii 03, Antologia tinerilor scriitori brașoveni, editat cu sprijinul revistei Interval (2003). Debutul individual l-a reprezentat romanul Est-falia, apărut la Editura Paralela 45 (2004). Romanul a fost nominalizat la Marile Premii Prometheus, editia a IV-a, categoria Opera Prima. In 2010 a publicat romanul Poemele secretarei, la Editura Cartea Românească. A participat la diferite festivaluri și evenimente literare europene: Scritture Giovanni (Mantova, Italia), Hay Festival of Literature & Arts (Marea Britanie), Salonul de Carte de la Torino (Italia). În 2012 a obținut titlul de doctor în filologie al Facultății de Litere, Universitatea București, cu o teza despre tema copilariei în proza romanească de după 1989.
(…) mi-a plăcut foarte mult la Câmpulung. Rezidenţa mi-a oferit spaţiul mental de care aveam nevoie pentru a putea scrie fără întreruperi. M-am simţit extrem de privilegiat. Rareori mi s-a întâmplat să mă pot rupe cu totul de micile probleme cotidiene pentru a mă dedica aproape exclusiv scrisului şi cititului.
Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A făcut un an la Facultatea de Construcţii, dar s-a lăsat, pentru că nu i-a plăcut suficient de mult matematica, mecanica etc. A absolvit Ştiinţe Economice, Marketing, dar n-a profesat niciodată. A fost cu programul work and travel în Statele Unite. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat mai multe volume de poezie, cel mai recent fiind Expectativa luminoasă (OMG Publishing, 2020). În 2018 a publicat romanul Ierbar la editura Polirom. Noul său roman, publicat de curând, Multă forţă şi un dram de gingăşie este cu skanderbeg, extremişti şi bombe artizanale. O parte a romanului a fost scrisă la Câmpulung Muscel, în cadrul rezidenţelor Cărtureşti. A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară.
Romanul Multă forță și un dram de gingășie a fost publicat în primăvara anului 2021, la scurtă vreme după încheierea rezidenței de creație de la Câmpulung Muscel. Este prima carte în cadrul programului de burse și rezidențe Cărturești care vede lumina tiparului.
Citiți un fragment din romanul Multă forță și un dram de gingășie.
Programul de rezidenţe la Vila Golescu din Câmpulung Muscel continuă şi în 2022.
Despre Cărturești
Cărturești este prima librărie-concept din România, deschisă la finalul lui 2000 și dedicată unei noi experienţe de cumpărare și promovare a cărţii şi a produselor culturale. Devenit cel mai important lanț de librării de pe piața din România, Cărturești are în prezent 39 de spații care redefinesc ideea de librărie. Printre librăriile flagship ale brandului se numără Cărturești Carusel, inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume, Cărturești Verona, cel mai mare spațiu dedicat lecturii și ofertei de carte din București sau Cărturești Modul, o librărie de cultură vizuală care aduce în plus o grădină interioară, o galerie de artă contemporană și o cafenea.
Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.
Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.
Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.
Citeşte şi:
Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3
L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu
Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu
Accelerator de rezidențe creative
REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti
REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021
Programul aflat la a XVIII-a ediţie organizat de către Ministerul Culturii din Franţa – Rendez Vous Aux Jardins de anul acesta se va desfăşura între 4-6 iunie. Evenimentele se desfăşoară în peste 2.300 de grădini din Franţa şi în 600 alte locuri din ţările europene. Tema anului 2021 este „Transmiterea Cunoaşterii” . Cunoștințele grădinarilor, horticultorilor, peisagiştilor sunt transmise mai departe noilor generaţii prin prezentarea diversităţii şi bogăţiei grădinilor şi parcurilor istorice din toată Europa prin mijloace cât mai neobișnuite sau mai inovatoare.
Inginerul silvicultor Vasile Golescu, cel care a creat acum 100 de ani parcul dendrologic şi vila Golescu, a fost susținătorul unor măsuri de protecție a naturii și de gestionare a pădurilor precum și a unor initiațive sistematice de import și aclimatizare de plante din America de Nord, Asia, bazinul mediteranean. Zestrea culturală lăsată de el este mai actuală ca oricând şi se constituie un exemplu de transmitere a cunoştinţelor către viitor.
Pro Patrimonio pune la dispoziţia publicului larg o serie de resurse gratuite pentru citirea parcului Golescu iar pe 6 iunie 2021, între 12.00 – 18.00 vom avea Ziua Porţilor Deschise în parcul Vilei Golescu din Câmpulung Muscel, prileg cu care va fi găzduit şi un tur ghidat organizat de Primăria Câmpulung.
Ansamblul Golescu, Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel Romanian version, English version, French version
Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu English version, Romanian version
În ceea ce priveşte experimentele practice pornite în Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu din Olari împreună cu Ierburi Uitate şi în parteneriat cu UiPath Foundation acestea sunt la început. Vom realiza o evaluare a răsadurilor şi platărilor de anul acesta pe care o vom comunica ulterior.
Mai multe detalii Ministerè de la Culture şi Institutul Naţional al Patrimoniului, partenerul român.
Perioada 16-21 iulie am dedicat-o serbărilor în comunitate. Atelierele și entuziasmul de peste an s-au adunat în câte două zile de Festival în fiecare dintre cele trei comunități din jurul clădirilor de patrimoniu din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel. Activitățile și provocările tuturor atelierelor au fost rememorate expozitiv, celebrate festiv și chiar completate cu câteva probe noi.
Programul celor două zile din fiecare comunitate a cuprins, cu personalizările aferente, următoarele activități:
1. Maratonul de meșteșuguri cu patru bancuri de lucru ce a explorat în mod creativ și util lumea decorațiilor interioare de la conace.
•Atelierul de linogravură – a pornit de la povestea pereților decorați cu tapet și a invitat copiii să-și creeze modele asemănătoare folosind tehnica linogravurii și imprimând la final traiste de luat la purtător.
•Atelierul de stucaturi – după explorarea interioarelor decorate cu modele diverse de stucaturi, copiii și-au preparat din ipsos și matrițe propriile forme decorative, cărora le-au pregătit la final săculeți de protecție personalizați cu plante bătute, a căror culoare și textură a fost fixată cu sulfat de Fier.
•Atelierul de mozaic – pornind de la diverse modele clasice de portrete-medalion, copiii și-au creat propriile medalioane folosind piese de mozaic năstrușnice: boabe de fasole pictate.
•Atelierul de hârtie – pereții pot primi decorații chiar și din hârtie manuală, motiv pentru care nu am ezitat să ne creem propriile modele de hârtie manuală reciclată cu decorații din lumea vegetală înconjurătoare
2. Atelierul de animație-film a pus în valoare, în funcție de specificul locului, poveștile sau locurile reprezentative pentru comunitate. Comunitățile de la Conacul Perticari-Davila și Conacul Neamțu au beneficiat de ghidajul specialistului în animație Andra Berilă pentru a realiza două animații cu poveștile locului. Originale, simpatice și nu puțin trudite, animațiile au urmat aproape toate etapele specialistului: identificarea poveștii, structurarea acesteia în cadre, realizarea fundalurilor, a persoanjelor și a elementelor componente, pregătirea și filmarea cadrelor.
Comunitatea de la Vila Golescu se bucurase deja de exercițiul animației anul trecut, ajungând anul acesta, alături de specialistul Alin Iacob, la nivelul realizării unui scurt film de prezentare personală a vilei și a grădinii Golescu, ce a purtat micii cineaști prin etape cât se poate de reale ale design-ului și producției: familiarizarea tehnică cu aparatul de filmat, alegerea și argumentarea cadrelor ce urmează a fi filmate, stabilirea replicilor, încadrarea și filmarea propriu-zisă, înregistrare voce și apoi montaj în program dedicat.
3. Expoziția de fotografii cu ipostaze cât mai diverse din cele trei destinații-atelier ce au adus împreună pentru toate comunitățile imaginea de ansamblu a inițiativelor Fundației la toate cele trei conace.
4. Un concurs gastronomic adresat în primul rând mamelor copiilor, dar în egală măsură oricărui membru al comunității interesat, în urma căruia, prin degustări multiple și voturi sincere, câștigătorii au plecat acasă chiar cu un obiect electrocasnic: un mixer. Prăjiturile și mâncărurile sărate s-au întrecut în gusturi mai mult decât ne-am fi așteptat, încurajându-ne să credem că această inițiativă ar putea crește pe viitor susținând în mod plăcut și gustos activitățile educaționale de la conace.
5. Proiecția de film în curtea conacelor, în compania simpaticei animații de lungmetraj ODDSOCKEATERS, difuzată în parteneriat cu FREEALIZE.
6. Seara în aer liber, ca de sfârșit de tabără, în curtea celor trei conace, unde curajoșii și curioșii deopotrivă nu doar au învățat să monteze corturi, dar le-au și folosit pentru a petrece noaptea alături de echipă campând. Pentru cei mai mulți dintre copii dormitul la cort a fost o experiență nemaitrăită, care s-a dovedit a fi la sfârșitul aventurilor chiar punctul culminant al micului festival-atelier, ridicând la fileu foarte des întrebarea și provocarea: „când organizăm o tabără la conace?”.
Activitățile s-au succedat cu pauze de joacă, alergat, explorat locurile, picnicuri, gustări, vizite bucuroase ale părinților și profesorilor, mult entuziasm și rugăminți emoționante de a repeta experiența pentru copii și comunitate deopotrivă.
Ne-am bucurat de susținerea membrilor apropiați din comunitate, de ajutorul părinților, al profesorilor și mai ales al voluntarilor, Luiza Anna şi Ana Maria Apostoiu, de cadourile culinare primite pentru întregirea atmosferei de bine, dar cel mai mult de încrederea și entuziasmul primite din partea copiilor pentru a ne continua demersurile educaționale, după acest an, cu ștacheta ridicată mult mai sus.
Urmează să adunăm experiențele câștigate în acest an într-un ghid educațional online, ce sperăm să vină în sprinjinul oamenilor cu inițiativă și din alte comunități și chiar să lansăm o mică serie de obiecte și jocuri educaționale care să povestească și să sprijine pe viitor o parte din activitățile Fundației.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Primul weekend de vacanță, 14-16 iunie, ne-a prins în caravana de ateliere la cele trei conace. Activitățile noastre s-au mutat de această dată în aer liber, bucurându-ne din plin de zilele calde din această perioadă.
Ne-am propus să descoperim istorii ascunse de la conace printr-un joc de tip treasure-hunt cronometrat, cu probe cât mai diverse și mai dinamice, fie ele sportive, culturale, creative sau de bricolaj.
Competiția a motivat neașteptat de mult toți membrii echipelor de copii, căpitanii acestora, profesorii susținători și părinții din galerie. Pentru a obține indiciile necesare creionării întregii povești copiii au avut de trecut:
1. proba sportivă – alergat, împins bușteni sau tras baloți de paie, echilibru prin „fir electric”, mersul piticului și în final recuperarea mesajului scris din copac;
2. proba de tras cu arcul;
3. proba de desen viteză – o ștafetă cu creioane și atenție sporită, ce a avut ca temă fațada conacului cu cât mai multe detalii;
4. proba de măsurat înălțimea și lățimea conacului prin estimarea cu repere și cea de orientare, ce a a presupus poziționarea conacului în funcție de punctele cardinale;
5. proba de identificare plante în funcție de poziționarea acestora pe harta grădinilor de la conac;
6. proba realizării unui afiș de promovarea a conacului împreună cu o plantă reprezentativă;
7. proba detaliilor de arhitectură – corelarea termenilor de specialitate ce descriu elemente constructive ale conacelor cu locul acestora în fotografia de epocă a celor trei construcții;
8. proba amuzantă, cu două provocări de coordonare a echipelor pentru a obține într-un mod inedit indiciul mult dorit;
9. proba de creație a presupus construcția pe baza unei scurte povești a unui personaj celebru de la conac, folosind materiale precum: lemn, ață, vegetație și textile.
Toate cele trei comunități au reușit să recompună poveștile de la conac parcurgându-le într-un mod amuzant, s-au apropiat de personajele celebre ce au animat conacele în trecut, precum Elena Perticari-Davila, George Zissi – „Prințul de la Olari”- și Vasile Golescu, au sudat prietenii mai trainice unii cu alții ca echipe și ne-au oferit prilejul să ne bucurăm nu doar de experiența de a lucra împreună, dar și de entuziasmul și rugămințile emoționante de a continua activitățile de la conac pe viitor. Finalul aventurilor l-am sărbătorit cu bricolarea unor diplome-suvenir cu fațadele conacelor traforate și poveștile câștigate ca decor.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Întâlnirile din 29 mai – 2 iunie ne-au adus mai aproape de ce înseamnă o casă frumoasă pentru un arhitect, cum o poate acesta obține, cu ce meșteri va colabora și ce materiale va folosi. Totodată, am căzut de acord că o casă valoroasă este și o casă înțesată de povești, și de aceea ne-am apropiat într-un mod creativ chiar și de ideea de „acasă”.
Comunitățile din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel au răspuns neașteptat de bine provocărilor nu tocmai ușoare de a-și construi propriile machete de case „frumoase” în diferite etape constructive, folosind materiale locale și tehnici de construcție alternate: atât vechi, cât și contemporane. Proiectul „acasă” s-a dorit a fi replica propriei case, atașate unei cutii personale de amintiri, în care copiii au fost invitați să-și ascundă cele mai frumoase amintiri adunate în spațiul familial. Proiectul a presupus totodată testarea unei noi scule mecanizate pentru traforat, și anume fierăstrul electric.
Voluntar de nădejde, dar mai ales o prezență deosebit de prietenoasă și simpatică atât pentru echipă, dar mai ales pentru copii, Yumi, o veche prietenă japoneză a Fundației Pro Patrimonio de pe șantierele de restaurare, ni s-a alăturat de această dată caravanei și vrem să-i mulțumim sincer pentru ajutor și deschidere. Mulțumim din nou cadrelor didactice din toate comunitățile și părinților care ne ajută de fiecare dată la organizare, încurajându-ne să credem că micile noastre intervenții sunt bine primite și că vor fi și pe viitor perpetuate.
Biscuiți, sucuri și veselie de final, ca de 1 iunie….și promisiunea să ne revedem cu noi aventuri de patrimoniu marca Pro Patrimonio!
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Proiectul „Educație pentru patrimoniu” a adunat o nouă serie de povești și aventuri în perioada 10 – 12 mai 2019, în curțile școlilor din comunităţile din Izvoru, Olari și Câmpulung Muscel. Copiii s-au familiarizat cu universul peisagiştilor şi au aflat cu ce se ocupă și de ce sunt ei folositori. Apoi s-au pus direct în pielea lor răspunzând creativ, responsabil și simpatic la provocarea de a-şi amenja propriile curți de școală prin planuri-machetă cât se poate de personale.
Am schimbat apoi scara lucrărilor și ne-am îndreptat către o machetă la dimensiune umană, și anume un pavilion în aer liber din nuiele de alun. Am ales locul cel mai potrivit din curtea școlii și am pornit construcția unui mic spațiu de relaxare, joacă și crescut legume. Am pus în funcțiune atenția și răbdarea pentru a putea mânui cu atenție nu doar nuielele, dar și diferitele scule necesare: foarfecă, bormașină sau „șoricel”. În paralel s-a lucrat la realizarea unei serii de răsaduri pe care copiii urmează să le îngrijească și apoi să le planteze alături de noi chiar la baza structurii, pavilionul din împletituri urmând astfel să devină suport de creștere pentru fasole, castraveți, dovleci sau tigve.
Munca nu s-a lăsat nerăsplătită, astfel că micii peisagiști au avut la final ocazia chiar să experimenteze o parte din viitorul micro-peisaj culinar creat, testând o parte din legumele proaspăt plantate sub forma unor împachetări vegetariene cu pite calde și gusturi inedite.
Ne-am bucurat de aproximativ șase ore de răbdare și entuziasm din partea copiilor de la fiecare atelier din cele trei comunități. Știm sigur că am plantat semințele unor posibili viitori peisagiști în peste 15 persoane din fiecare locație și că ne-am simțit excelent alături de cadre didactice, părinți, voluntari și alte ajutoare apărute pe parcurs la una dintre cele mai frumoase aventuri constructive din seria întâlnirilor de patrimoniu din jurul Conacului Perticari-Davila, a Conacului Neamțu și a Vilei Golescu.
Mulţumim echipei dedicate de voluntari, Ana Luiza Simion şi Anda Tănase, specialistului din spatele camerei de fimat, Alin Iacob și micului său asistent Andrei, dar mai ales cadrelor didactice și directorilor de școli care ne-au acordat tot sprijinul necesar pentru realizarea celor trei pavilione în curților școlilor de la Olari, Izvoru și din cadrul Liceul Pedagogic „Carol I” din Câmpulung Muscel.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Întâlnirile atelierelor pentru patrimoniu s-au transformat într-un modul educațional dedicat comunităților de copii din jurul celor trei monumente de care ne ocupăm. Proiectul a debutat anul acesta la 20–21 aprilie cu atelierele cu tema „urbanistul” desfăşurate la Olari şi Câmpulung Muscel.
Copiii au fost entuziasmaţi de noile descoperiri, fundamentarea teoretică a devenit astfel mult mai prietenoasă datorită perspectivei practice: au stabilit unde se află pe harta României și au marcat câteva variante de explorare culturală în jurul conacului și a vilei cu indicațiile aferente de distanță și mijloace de transport disponibile, realizând astfel hărți culturale de județ și stâlpi indicatori turistici.
Hărțile emoționale au fost mijlocul prin care copiii de la Olari și-au putut contura propriul univers cu spații și locuri iubite din sat şi oraș, iar macheta-mare a fost provocarea prin care câmpulungenii au reușit să suprapună straturile construite și cele verzi ale orașului, au marcat drumurile de acces, traseul apei, case de patrimoniu, clădiri-reper, dar mai ales au punctat intrevențiile pe care le-ar propune ei în oraș în funcție de nevoile identificate.
Atelierele au adunat 15 copii și o profesoară în comunitatea de la Olari şi aproape 30 de copii și 3 profesori în comunitatea de la Câmpulung Muscel.
Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
