Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3

Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3

17.11.2022

S-au anunţat câștigătorii Burselor și rezidențelor Cărturești. Este al treilea an în care care proiectul Burselor și rezidențelor Cărturești funcţionează în trio: Fundaţia Cărtureşti –  Fundaţia Pro Patrimonio – Asociaţia Maria. Parteneriatul oferă scriitorilor români un spaţii plăcute, dedicate, în care timp de o lună aceştia pot sta să creeze departe de agitaţia zilnică. Reacţiile până acum au fost excelente, Vila Golescu i-a găzduit în 2021 pe Ștefania Mihalache şi pe Andrei Dósa pe iar anul acesta pe Moni Stănilă şi Alexandru Vakulovski. Anul acesta avut loc şi un foarte bine primit eveniment local în Câmpulung numit Lecturi în rezidenţă.

Anul acesta au fost 186 de înscrieri (cel mai mare număr de până acum) pentru cele 6 burse și rezidențe puse la dispoziție la ediția a 3-a.

Juriul a hotărât ca la ediția aceasta să nu acorde bursa pentru eseu, din pricina numărului mic de înscrieri și a faptului că proiectele propuse nu îndeplineau calitățile necesare. Astfel că bursa pentru eseu a luat anul acesta forma unei a doua burse speciale, destinate unui autor nedebutat.

Așadar, câștigătorii ediției a 3-a sunt:

Poezie: Teodora Coman
Proză scurtă: Iulian Popa
Roman: Diana Bădica
Bursa pentru scriitori basarabeni: Emanuela Iurkin
Bursă specială a juriului: Sebastian Sifft (roman)
Bursa specială dedicată unui autor nedebutat: Ana Alexandrescu (proză scurtă)

La fel ca la ediția precedentă, juriul a alcătuit și o listă de așteptare, în eventualitatea în care unul dintre scriitori este nevoit să se retragă.

Poezie: Robert Gabriel Elekes
Proză scurtă: Irina Georgescu Groza
Roman: Ana Maria Sandu
Bursa pentru scriitori basarabeni: Victor Țvetov
Bursa specială a juriului: Adina Popescu (roman)
Bursa specială dedicată unui autor nedebutat: Rucsandra Pop (roman)

Juriul a fost alcătuit din: Carmen Mușat (critic literar, redactor-șef Observator Cultural), Alina Purcaru (scriitoare și jurnalistă), Alina Aviana (redactor, membru în departamentul de comunicare Cărturești), Marius Chivu (scriitor, critic literar, redactor Dilema Veche), Mircea Pricăjan (scriitor, traducător, redactor-șef Revista de cultură Familia). 

Le mulțumim tuturor scriitorilor pentru încredere, juriului pentru lectura și grija cu care a citit textele și mulțumiri speciale cititorilor care susțin an de an proiectul prin campania #CititoriPentruScriitori

Numărul mare de înscrieri înregistrat an de an arată câtă nevoie există de asemenea programe de sprijin pentru scriitori, de a le oferi spațiul și contextul potrivit pentru scris.

Deși de obicei reușesc să scriu în orice condiții, de data asta simt nevoia acelui lux de care vorbea și Virginia Wolf, fiindcă niciodată nu am avut ,,o cameră numai a mea” și niciodată nu am îndrăznit să aplic pentru obținerea unei rezidențe de scriere. Cred că va fi o experiență indimenticabilă pentru orice beneficiar/ beneficiară și, mai ales, profitabilă din punctul de vedere al creației. – Teodora Coman 

Rezidenţa mi-ar oferi spaţiul şi timpul necesar pentru a putea finaliza volumul, departe de agitaţia cotidiană. Cred că acest spaţiu şi timp decupate din fluxul alert şi complicat al vieţii cotidiene sunt esenţiale pentru ca volumul meu să îşi atingă potenţialul maxim. – Cristina Ispas

 Indiferent că voi câștiga sau nu una dintre bursele oferite de dumneavoastră, gestul Fundației Cărturești este unul meritoriu, care merită aprecierea celor ca mine, oamenii care ne chinuim să scriem într-o țară în care, din păcate, nu se poate trăi din scris…  – Marius Albert Neguț 

Cum e să scrii fără să te uiți la ceas, fără să-ți sune alarma telefonului pentru treburile casnice? Cum ar fi să scrii zile întregi fără să culpabilizez? S-ar schimba oare scrisul? Valoarea lui? Cine va avea de câștigat? Autorul? Cititorul? Literatura? – Lilia Calancea 

***

Bursele de creație literară Fundația CărtureștiAsociația Maria & Pro Patrimonio au luat naștere din dorința de a promova și încuraja dezvoltarea literaturii române contemporane, începând cu sprijinul acordat autorilor ei. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, proiectul acestor burse și rezidențe își propune să redea scriitorilor contextul necesar pentru a se dedica scrisului: timp, „o cameră doar a lor” și cât mai puține constrângeri exterioare.

***

Asociația Maria (Țibănești) este o organizație non-profit înființată în anul 2000. Președintele organizației este arhitectul Șerban Sturdza. Acțiunile Asociației Maria se desfășoară în comuna Țibănești, județul Iași.

Din 2006, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat Batem fierul la conac! Programul include o serie de workshopuri de meșteșuguri tradiționale și tehnici experimentale și este coordonat de Asociația Maria în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio. Toate activităţile grupate în jurul conacului P.P. Carp constituie o şcoală de meşteşuguri, destinată în primul rând sătenilor din zona Ţibăneştiului, dar şi tuturor celor care conştientizează valoarea patrimoniului cultural şi nevoia de a-l transmite urmaşilor. Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă.

Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (București), Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale.

Vila Golescu, situată în Câmpulung Muscel la picioarele Carpaților, este un ansamblu arhitectural și peisager unic prin diversitatea elementelor care se găsesc aici. Această reședință încântătoare a fost construită în 1910 și este un exemplu reușit al stilului neoromânesc, cu ancadramentele de ferestre din piatră de Albești, un foișor bine proporționat și arcade armonioase, simplu decorate. Vila este folosită şi ca spațiu de evenimente culturale, seminarii, lecturi sau lansări.


Citeşte şi:

L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu

Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu

Accelerator de rezidențe creative

REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti

REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021

L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu

L’Atelier Au Son. Rezidenţe de mediu la Vila Golescu

 Timp de câteva weekenduri, Vila Golescu de la Câmpulung a fost gazda unor rezidenţe creative pentru liceenii din oraş.

L’Atelier Au Son organizat de jurnalistul francez naturalizat deja în România,  Benjamin Ribout, și-a înființat studioul în vilă lucrând cu nouă liceeni. Două luni aceştia au fost mentoraţi şi și-au lucrat până în cele mai mici detalii proiectele de podcast. Tematicile abordate : cetățenie, mediu, întrebări despre viitorul lor dar și viitorul orașului lor. Toate au fost produse în limba franceză.

Proiectul a fost realizat cu sprijinului OIF (Organizația Internațională a Francofoniei).

Aşteptăm cu mare curiozitate să descoperim o nouă faţetă a oraşului Câmpulung Muscel şi prin sensibilitatea acestor tineri transpusă în podcasturile care vor fi în curând publice!


Citeşte şi:

Rezultatele Burselor și rezidențelor Cărturești, ediția 3

Lecturi în rezidenţă – 25 martie la Vila Golescu

Accelerator de rezidențe creative

REZIDENŢE GOLESCU: Al doilea an al Burselor Cărtureşti

REZIDENŢE GOLESCU: Prima ediţie Bursele Cărtureşti, 2020-2021

Cum a fost la ziua festiva de la Vila Golescu?

Cum a fost la ziua festiva de la Vila Golescu?

Curtea Vilei Golescu și traseele arhitecturale și culinare propuse în Câmpulung au fost înțesate pe 1 octombrie 2022 de peste 150 de curioși din oraș și din afara acestuia. Am avut noroc de o zi de toamnă caldă şi plăcută care ne-a permis să ne desfăşurăm întreg programul.

Turul de arhitectură Berechet și cel al punctelor gastronomice a trimis în prima parte a zilei, la pas, grupuri de copii, adulți, familii și clase cu profesori, în căutare de detalii și gusturi specifice Câmpulungului. Au fost foarte multe cereri, hărțile de tip treasure hunt şi cele culinare au avut mare priză motiv pentru care ne-am propus să le pregătim cât mai curînd într-un format accesibil.

Proiectul propriu-zis dedicat Mariei Cantili Golescu a început însă să se deruleze de la ora 14:00 în curtea vilei, când alături de o poveste de introducere și un mic moment muzical dăruit de Iulian Milea în compania unor instrumente de suflat arhaice, am ieșit din timpul prezent și am început să explorăm universul rafinat al familiilor aristocrate de la 1900.

Paginile din caietul culinar al acestei perioade și indiciile oferite de obiectele din Vila Golescu au alimentat cele trei direcții de dezvoltare ale proiectului „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente”, toate povestite și oferite în mod creativ publicului larg în cadrul eventului. Întâlnirea a fost așadar contextul în care:

 

  • am lansat  „Reţete de bucătărie de Maria Cantili Golescu. 22 de mâncăruri de la 1900 recreate de chefi şi autori culinari contemporani” coordonat de Mona Petre şi o agendă de lucru pe care fiecare şi-o poate personaliza cu reţetele proprii sau ale familiei sale;
  • am servit acest deliciu vizual și tactil alături de varii gustări locale și internaționale, în spiritul poveștilor doamnei Golescu. Am încercat băuturi și anumite gusturi chiar din caiet pe parcurs dar mai ales la concursul culinar, unde doritori din comunitate și din afara acestuia au gătit spectaculos, inspirați de Maria Cantili și s-au supus voturilor publicului degustător în marea cursă a premiilor electrocasnice;
  • am prezentat noua colecție prototip a obiectelor de bucătărie dedicate acestui proiect. Procesul și rezultatul a însoțit vizitatorii în secțiunea obiectelor de lut, a țesăturilor, a alamei și nu în ultimul rând a minunatei agende de lucru, replica contemporană a vechiului caiet povestit;
  • Copiii și-au prezentat rezultatele atelierelor creative din vară printr-o serie de expoziții dedicate detaliilor ascunse din caiete și adiacente acestuia: colecția vestimentară a Mariei Cantili, obiecte culinare din Vila Golescu, arborele genealogic al familiei, traseul culinar la parcului dendrologic și cutia cu sfaturi practice de la 1900. Alături de expoziții, tot copiii de la ateliere au fost coordonatorii a 3 ateliere dedicate evenimentului: crearea propriilor arbori genealogici, caligrafie pe cărți poștale special concepute și linogravură pe cârpe de bucătărie și sacoșe de alimente. 

Gustările nu știm când au venit și când au plecat, locurile la ateliere erau un privilegiu pentru care trebuia aștepatat cu răbdare , expozițiile au stârnit curiozități și întrebări, iar caietele și agendele au fugit în număr impresionant spre noi bucătării și experimente.

Am fost însoțiți de soare, muzică dedicată anilor povestiți de Maria Cantili și foarte multe răspunsuri încurajatoare.

Am închis evenimentul evenimentul cu o seară de film și mulțumiri transmise pe această cale tuturor celor care au colaborat cu noi în  acest proiect fâcându-l posibil și celor care l-au „gustat” și apreciat cu absolut toate simțurile alături de noi.

 

Vă invităm să consultaţi caietul extins în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici

 


 

 

Rețete de bucătărie – Maria Cantili Golescu. Caietul extins.

Rețete de bucătărie – Maria Cantili Golescu. Caietul extins.

Pornind de la manuscrisul iniţial digitalizat „Recettes de Cuisine”trecut prin procesul de transcriere, traducere, explicare şi testare –  am ajuns la forma unui produs editorial extins, adaptat contemporan, numit „Reţete de Bucătărie”, Maria Cantili Golescu.

Caietul culinar al Mariei Cantili Golescu conține 144 de pagini cu rețete „de bucătărie” și sfaturi de menaj, la care ea a adăugat un cuprins final 8 pagini. Pe prima pagină, Maria își începea caietul cu următoarele cuvinte:
Recettes de Cuisine etc.
Paris, 21 janvier 1900
19 Avenue Bosquet
Marie, E. Cantilli

Pe pagina anterioară celei de titlu și-a notat unitățile de măsură în sistem anglo-saxon, traducându-le în aproximări metrice:
16 drame = 1 uncie
16 uncii = 1 livră
1 quart = 1 litru
1 pint = 1/2 litri
1 gill = 1/8 litri
1 uncie = 30 g

Este important să parcurgem acest material, înțelegând că ea nu și-a scris caietul cu intenția de a-l publica vreodată — acesta nu s-a dorit a fi o carte originală de bucate, ci un sprijin în propria bucătărie. Așa cum era obiceiul (păstrat din generațiile anterioare și dus mai departe), fiecare gospodină își aduna rețetele mai elaborate de feluri principale, sosuri, deserturi, conserve etc. din diferite surse: primite de la alte gospodine/bucătărese ori copiate din reviste și din cărți de bucate, pe atunci mai puțin accesibile.

La 1900, în Țara Românească și Moldova, fusese publicată o serie limitată de cărți cu tematică gastronomică și nu toate gospodăriile aveau acces la acestea. În plus, așa cum era moda pe întreg continentul, bucătăria franceză devenise farul călăuzitor pentru oricine cu pretenții gurmande. Prin urmare, era de dorit să ai la îndemână o colecție de rețete franțuzești potrivite pentru orice ocazie.

Când și-a început caietul, Maria abia împlinea 19 ani. Primise în dar, de curând, de la Papetăria Centrală din Rue St. Dominique 113 (acum acolo se află un magazin de haine), o agendă cu coperți cartonate îmbrăcate în pânză și foi liniate în stil dictando. Coperta fusese personalizată cu inițialele ei — „MC” (am reprodus monograma pe coperta caietului nostru). În anul care a urmat, ea și-a notat cu meticulozitate diverse rețete în limbile franceză, engleză, germană și (una singură) în română, umplând fiecare pagină până la ultima.

Aceste mâncăruri cuprind o gamă bogată de feluri, supe, băuturi, deserturi, aluaturi, înghețate, potrivite pentru a fi servite în diferite momente ale zilei atât la mesele cotidiene, cât și la cele mai simandicoase pentru oaspeți. Sfaturile de menaj (cum să cureți flanela, argintăria, pielea, dantela etc., cum să pregătești decorațiuni pentru sărbători și altele) vin la rând, intercalate printre rețetele de mâncare. Ordinea aproximativă este stabilită la final, când reia cursul întregului caiet, notează numărul paginilor și compune un cuprins cu trimitere la paginile unde pot fi găsite.

Rețetele sunt scrise de cele mai multe ori cu explicații frugale, așa cum era practica. Se presupunea că persoana care le citește are suficiente noțiuni despre arta gătitului astfel încât să intuiască pașii necesari. Uneori, spre exemplu, omite să mai spună „dă la cuptor” — cine ar fi gătit după acest caiet, ar fi înțeles de la sine. Cea mai scurtă dintre rețete este expediată în câteva cuvinte: Aluat de tarte. 250 g făină, 150 g unt, 30 g zahăr, 1 ou întreg, 1 gălbenuș. Fără alte explicații. Altele, sunt descrise în detaliu: aluatul de foietaj depășește două pagini.

Unde am considerat necesar am adăugat explicații în note. Poate fi vorba de ingrediente mai rar uzitate astăzi sau de altele istorice, pierdute din consum sau din comerț. De asemenea, acolo unde modul de preparare pare de neînțeles cititorului contemporan, am oferit explicații detaliind contextul: până în prima parte a secolului 20, zahărul putea veni sub formă de calupuri/căpățâni solide din care îți spărgeai și pisai cât avea nevoie; un alt exemplu se referă la modalitățile de răcire ale epocii (în beci, cu gheață, cu sare etc). Unele rețete indică utilizarea cuptoarelor de tip vatră, altele un tip de mașină de gătit primitivă, cum erau cele cu plită — însă toate mâncărurile descrise pot fi adaptate cu un pic de imaginație la tehnologia actuală.

22 de mâncăruri de la 1900 recreate de chefi și autori culinari contemporani

La finalul caietului am inclus o serie limitată de rețete fotografiate și explicate pe larg, apelând la creativitatea câtorva chefi și autori culinari care au răsfoit caietul Mariei Cantili de la 1900-1901, au ales de acolo un număr de rețete și le-au recreat în condițiile unei bucătării contemporane. Aceștia le-au adus în actualitate, urmându-și inspirația și stilul personal. În continuare, puteți urmări cele 22 de mâncăruri, pornind de la rețeta originală redată la începutul fiecărei pagini, însoțită de explicații detaliate despre ingrediente și procesul de preparare.

Le mulțumim și pe această cale tuturor celor implicați în realizarea acestui material, chefilor și autorilor culinari: Andrei Chelaru, Oana Coantă, Cosmin Dragomir, Irina Georgescu, Cristina Mehedințeanu, Mara Elena Oană, Mădălina Roman, Alex Petricean, Horia Simon, Adriana Sohodoleanu și Adela Trofin; coordonatoarei și edituarei Mona Petre care a contribuit la rândul său cu două rețete, traducătoarelor Nona Henți și Aura Pandele; Mirelei Duculescu pentru consultanța editorială și personalului Muzeului Golești din Ștefănești (AG), reprezentat prin Cristina Boțoghină, pentru furnizarea unor detalii neștiute despre viața Mariei Cantili Golescu.

Vă invităm să consultaţi caietul extins în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici

 

 


Zi Festivă la Vila Golescu

Zi Festivă la Vila Golescu

Reţete, obiecte şi experimente. 

Un proiect inspirat de Jurnalul culinar al Mariei Cantili Golescu de la 1900.

Am adunat trei anotimpuri de căutări, încercări și experimente pe terenul educației de patrimoniu, al designului de obiect și nu în ultimul rând al bucătăriei.

Jurnalul culinar al Mariei Cantili Golescu deschide un întreg univers inspirațional al familiilor burgheze de la 1900, cu detalii picante dintr-un stil de viață ce îmbină firesc și jucăuș influențe locale cu influențe europene și invită la cercetarea biografică a unui personaj feminin din familia Goleștilor ce n-a avut șansa să fie prea mult sub reflectorul poveștilor istorice.

Extras caiet Maria Cantili Golescu

Vrem așadar să împărtășim cu locuitorii Câmpulungului, cu prietenii, colaboratorii și curioșii de peste tot descoperirile culinare sofisticate din acest caiet scris în română, engleză, franceză și germană, să învățăm împreună cum să curățăm penele de pălărie, cum să impermeabilizăm tălpile pantofilor sau cum să facem lipici de orez…ca la 1900. Vrem să ne plimbăm prin garderoba doamnelor din acea perioadă, să urmărim firul genealogic al familiei Golescu, să explorăm obiectele de bucătărie ale doamnei Cantili, să gustăm din experimentele culinare ale vremii și să ne imersăm muzical și vizual în atmosfera aristocrată de acum 100 și ceva de ani.

Cum asta? Printr-o petrecere câmpenească informală de 1 octombrie în curtea Vilei Golescu din Câmpulung Muscel!

Programul zilei festive, 1 octombrie 2022

Programul este unul încărcat de conținut, dar lejer în abordare:

11:00 Cei care n-au încercat încă turul nostru de arhitectură Berechet al orașului sunt invitați începând cu ora 11 să ridice hărțile de tip treasure hunt și să se bucure în tihnă și cu vigilență de frumosul oraș Câmpulung.
Anul acesta inaugurăm și un prototip de hartă culinară a orașului pe care vă invităm să o explorați și să o completați chiar cu sugestii și preferințe
14:00 Deschidere eveniment în curtea Vilei Golescu: scurtă poveste a proiectului și mic ghidaj de explorare a locului
14:00-18:00 Umplem după-amiaza cu muzică și secvențe vizuale de epocă, gustări locale, expoziții și lansări de tot felul
 
  • Lansarea Caietului de Rețete Maria Cantili Golescu cu 22 de rețete istorice rescrise de către experți culinari contemporani
  • Lansarea noii colecții de obiecte Honest Goods #2, inspirată din rețetele, obiectele și stilul de viață al Mariei Cantili Golescu
  • Expoziția instalațiilor artistice dedicate Mariei Cantili Golescu și realizate de către copiii din Câmpulung în timpul atelierelor de patrimoniu din vară: tur culinar al grădinii, expoziție vestimentară, arbore genealogic al familiei Golescu, obiecte culinare vechi și sfaturi practice de la 1900
  • Expoziția portretelor Mariei Cantili Golescu
  • Doritorii pot să testeze trei ateliere de tip do-it-yourself de caligrafie, linogravură și construcție de arbore genealogi
18:00-19:00 Concurs culinar de rețete Cantili cu premii
19:30-21:30 Seară de film în aer liber

Invităm bucătarii și amatorii deopotrivă să încerce câte o rețetă din caiet și să participe cu ea la un concurs jurizat pe „gustate” de către participanți.

Vă poftim așadar să alegeți din caietul extins de bucate reţetele care vă înspiră cel mai mult.

 

Sugerăm preparate dulci sau sărate care nu necesită încălzire și care pot feliate sau împărțite pentru a fi degustate de întreg publicul.

Pregătiri și sugestii de petrecere:

      • Căutați acasă o rețetă cât mai veche și mai interesantă pe care s-o puteți lăsa ca amintire în caietul cu exerciții de la masa de caligrafie
      • Condimentați-vă ținuta lejeră de grădină cu un obiect de epocă care să completeze atmosfera anilor 1900 sugerată de Maria Cantili Golescu.Ținuta de bază ar trebui să includă și haine groase pentru seară. Sugerăm scurt: șubă, perle și bocanci, pentru a nu da greș.
      • Doritorilor, nu uitați de preparatul de concurs!

„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9, Muscel TV, Revista Zeppelin. Proiect prieten: „Ierburi uitate”


În biblioteca de resurse utile a fundaţiei puteţi găsi:

Caietul digitalizat „Recettes de Cuisine” aici 

Caietul extins de bucate aici


Citeşte mai mult:

Rețete de bucătărie – Maria Cantili Golescu. Caietul extins.

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Componenta de educaţie pentru patrimoniu a proiectului interdisciplinar „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” s-a derulat la Vila Golescu din Câmpulung Muscel în weekendul prelungit de la începutul vacanţei de vară.

Grupa de copii a fost extrem de activă şi a putut împlinit tot programul celor trei zile de activităţi intense coordonate de Andreea Machidon şi sprijinite de trainerii invitaţi Răzvan Bogza, Cosmin Simion, Irina Melente şi Ana Maria Apostoiu.

 

 „Ziua plantelor în grădina comestibilă”

Vineri în cadrul atelierului pentru copii de la Vila Golescu din Câmpulung a fost Ziua plantelor în grădina comestibilă. Copiii au venit de dimineaţă, au participat la ateliere, la masa de prânz şi jocuri, antrenamente pentru concursurile sportive de duminica și mici continuari ale atelierelor din prima parte a zilei pentru cei care au dorit.

 

 „Ziua caietului, desenului şi a caligrafiei”

A doua zi a atelierului pentru copii am ocupat-o cu obţinerea de printuri botanice pe tricouri. Inspiraţi de „Recettes de Cuisine”– caietul de reţete şi sfaturi de la 1900 al Mariei Cantili Golescu – copiii s-au apucat de construcția unui caiet propriu prin replicarea coperilor cartonate cu textil și realizarea „blazonului” personal cu inițialele numelui prin tehnica de linogravură.

 

Dupa-amiaza am avut-o ca invitat pe Delia Zahareanu, graficiană specializată în artă abstractă, caligrafie şi graphic design. Delia ne-a inițiat scurt și aplicat în arta caligarfiei, cu exerciții practice chiar în caietele nou făcute folosind instrumente din recuzita profesioniștilor din acest domeniu.

„Ziua instalațiilor artistice”

Ultima zi a a atelierului pentru copii de la Vila Golescu din Câmpulung am rezervat-o pentru construcția a patru instalații tematice legate direct de Caietul Mariei Cantili Golescu – „Recettes de Cuisine” și de perioada în care aceasta a trăit. Toți cei care ne vor vizita la evenimentul oficial de lansare a Caietului Cantili rescris şi Ziua Festivă de la finalul lunii septembrie vor putea parcurge:

  • Arborele cu farfurii, cu povești legate de obiectele culinare din Vila Golescu
  • Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili din acea perioadă
  • Cutia cu povești cu sfaturile utile extrase din caietul orginal al Mariei Cantili „Recettes de Cuisine”
  • Arborele genealogic al familiei Golescu.

Seara am închis cu un film în aer liber, conform tradiției caravanei de Educaţie pentru Patrimoniu a fundaţiei.

Etapa atelierului şi explorărilor cu copiii de la Câmpulung s-a încheiat pentru moment dar merge înainte şi vă vom prezenta constant proiectul de cercetare a resurselor caietului tradus, colaborarea cu cei zece experți din domeniul culinar precum şi colaborarea cu meşterii din zona Muscelui pentru continuarea colecţiei Honest Goods.

 

Pentru cei curioşi să simtă atmosfera atelierelor de anul acesta, echipa redacţională de la MuscelTV Câmpulung a realizat un reportaj concludent.

*

„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN.

Partenerii media: Scena 9, Rock FM, Muscel TV, Revista Zeppelin; Proiect prieten: Ierburi Uitate

 

Caietul digitalizat, „Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 


Citeşte mai mult:

Rețete de bucătărie – Maria Cantili Golescu. Caietul extins.

Zi Festivă la Vila Golescu

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

 

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

București, 16 iunie 2022

Maria Cantili Golescu

Maria Cantili Golescu

Fundaţia Pro Patrimonio desfăşoară la Câmpulung Muscel pe parcursul anului 2022 un proiect cultural, creativ, interdisciplinar care pune împreună traducători şi lingvişti, chefi şi experţi culinari, elevi şi meşteşugari, într-un concept unic dedicat Vilei Golescu.

Proiectul a plecat de la descoperiririle din perioada pandemiei din vasta bibliotecă a familiei Golescu, mai precis două caiete de reţete din jurul anilor 1900 scrise de Maria Cantili Golescu, soția lui Vasile Golescu. La începutul anului acesta, echipa de proiect a început o documentare şi o valorificare în mod creativ a acestor materiale ca parte a patrimoniului imaterial ce aparține casei și orașului Câmpulung Muscel. 

 

Toate detaliile ascunse din acest caiet de rețete deschid un univers surprinzător al clasei burgheze din acea perioadă şi sperăm să-l surprindem cât mai bine în materialele ce le vom dezvălui și crea de-a lungul proiectului.” – arhitect Andreea Machidon, coordonator proiect Educaţie pentru Patrimoniu, Fundaţia Pro Patrimonio

Astfel, a fost fotocopiată și digitalizată cu mare grijă fiecare pagină a unuia dintre cele două caiete, proces urmat de transcrierea rețetelor originale, traducerea lor în limba română și editarea textelor astfel încât limbajul să fie ușor de înțeles pentru cititorul contemporan. O traducere a unui caiet de bucate de la 1900, scris în patru limbi și plimbat de autoare de la Paris la Bacău și Câmpulung la începutul secolului trecut devine astfel mai mult decât o simplă traducere. Devine o imersiune în contextul culinar al unei epoci la granița dintre vechi și modernitate şi o colaborare activă între traducători, lingvişti şi istorici.

Au fost adunate detalii despre un mod de găti și de a servi masa neașteptat de cosmopolit, profund influențat de trendurile culinare vest-europene, în special cele franțuzești, dar și de cele englezești, iberice, germane și italiene. Maria Cantili Golescu aparținea unei categorii sociale privilegiate în epocă, cu educație superioară, vorbitoare de mai multe limbi străine, care a călătorit mult și a avut ocazia să locuiască în mai multe orașe europene. Multiculturalismul familiei Golescu și, probabil, al unei întregi elite locale transpare în aceste frânturi de viață cotidiană sugerate de modul în care mâncau și dezvăluie o bucată interesantă din istoria gastronomică românească dintr-o decadă încă neacoperită de alte surse.

Acest prim material resursă rezultat este caietul digitalizat scanat, „Recettes de Cuisine” pe care îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei urmând să fie prezentat şi caietul tradus integral şi reinterpretat.

Extras caiet Maria Cantili Golescu

Atelier creativ pentru copiii din Câmpulung

La începutul vacanţei de vară, între 17-20 iunie, 15 copii din comunităţile din Câmpulung Muscel vor beneficia de trei zile de activităţi în curtea Vilei Golescu. Programul pregătit pentru ei va cuprinde în prima zi „Ziua plantelor în grădina comestibilă”, apoi „Ziua caietului, desenului şi a caligrafiei” iar la final vor parcurge „Ziua instalațiilor artistice” cu opriri în universul: obiectelor culinare din vilă, al portretelor Mariei Cantili, al cuvintelor „bizare” din manuscrise, al arborelui genealogic al familiei și al sfaturilor Mariei Cantili Golescu.

Astfel, copiii vor construi, cerceta, interpreta, crea şi se vor juca fiind mentoraţi de o serie de invitaţi specialişti care vor completa parcursul educațional cu informații prețioase și tehnici de lucru inedite. Seara de final le va oferi un film în aer liber în grădina Vilei Golescu conform tradiției caravanei de Educaţie pentru Patrimoniu a Fundaţiei Pro Patrimonio.

 

Lucrările și explorările copiilor vor face subiectul nu doar a unei expoziții online, dar mai ales a unei expoziții fizice în cadrul „Zilei Festive din Comunitate” gândită pentru perioada toamnei, când rezultatele întregului proiect „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” – jurnalul culinar, obiectele dedicate și filmul de prezentare – vor fi lansate și deschise publicul larg interesat.

10 chefi profesioniști și amatori

Tot parte a proiectului, rețetele caietului au fost supuse unui proces de selecție cu ajutorul unor invitați experți din domeniul culinar. Fiecare dintre aceștia a ales două rețete pe care le va explora și adapta și apoi le va prezenta într-un mod cât mai creativ publicului propriu din mediul online.

Selecția rețetelor va ține cont atât de preferințele fiecărui specialist în parte, dar și de conținutul final al Caietului de

e Rețete, care dorește să documenteze și să aducă în atenția publicului o colecție de rețete cât mai diversă și mai bogată atât din punct de vedere al gustului, cât și al poveștii ce însoțește fiecare amintire cu gust în parte. Participanții vor „traduce” și transforma limbajul notelor de caiet în rețete cu ingrediente marcate și pași clari de urmat pentru utilizatorul din ziua de astăzi. Materialele vor forma  în final Caietul de Rețete al Mariei Cantili Golescu, accesibil atât în format fizic cât și în format digital.

 

Sunt invitaţi să readucă în actualitate aceste reţete vechi: Andrei Chelaru (Fragment, Cluj), Oana Coantă (Bistro de l’Arte, Brașov), Irina Georgescu (autoarea cărții de bucate ”Carpathia”), Cristina Mehedințeanu (Horeca Culinary School, București), Mara Oană (Viscri 32), Mona Petre (Ierburi Uitate), Alex Petricean (Noua, București), Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe), Horia Simon (Clubul Gastronomic Transilvan), echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir (Gastroart) și pe Adela Trofin (Slow Food Edinburgh).

Pe parcursul verii vor fi prezentate treptat aceste fragmente de poveşti şi imagini pe site-ul Fundaţiei Pro Patrimonio.

”Bezele cu violete”, prăjitură pregătită de Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe) urmând rețeta originală din caietul Mariei Cantili Golescu

Colecţia Honest Goods îmbogăţită

Aceleași resurse culinare și elemente din viața Mariei Cantili Golescu vor fi totodată baza realizării unei noi colecții de obiecte Honest Goods dedicate acestor descoperiri. Copii și adulți deopotrivă vor experimenta de-a lungul proiectului rețete și povești asociate lor prin jocuri, concursuri, provocări și proiecte practice.

Obiectele vor fi realizate în spiritul colecție existente de obiecte Honest Goods, folosind materiale și meșteri locali, cu proiecte pregătite de doi designeri. Obiectele astfel rezultate vor fi prezentate în cadrul paginii dedicate de obiecte Honest Goods, fiecare dintre acestea conținând în prezentare rețeta de influență.

Colecţia Honest Goods, obiecte de lut

*

„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9, Rock FM, Muscel TV, Revista Zeppelin; Proiect prieten:  „Ierburi uitate”.


Citeşte mai mult

Zi Festivă la Vila Golescu

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Povestea caietului cu ”rețete de bucătărie”, cum și l-a intitulat Maria Cantili Golescu la 1900, intră într-o nouă etapă în cadrul proiectului nostru intitulat „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente”, desfășurat pe parcursul acestui an, care vizează recuperarea acestor frânturi de gust vechi de peste un secol, accesul la informație pentru publicul pasionat de patrimoniul nostru culinar și o mică contribuție la îmbogățirea literaturii gastronomice locale prin publicarea acestui caiet.

 

Prima pagină a caietului Mariei Cantili Golescu caiet într-o formă digitală ce va putea fi accesată gratuit în arhiva Pro Patromonio începând cu această toamnă.

Un caiet multicultural

Rețetele de bucătăriei ale Mariei Cantili au fost scrise, la începutul secolului trecut, în patru limbi, într-o superbă caligrafie caracteristică perioadei, și descriu un mod de găti și-a servi masa neașteptat de cosmopolit, profund influențat de trendurile culinare vest-europene, în special cele franțuzești, dar și de cele englezești, iberice, germane și italiene. Nu trebuie să uităm că autoarea aparținea unei categorii sociale privilegiate în epocă, cu educație superioară, vorbitoare de mai multe limbi străine, care a călătorit mult și a avut ocazia să locuiască în mai multe orașe europene. Multiculturalismul familiei Golescu și, probabil, al unei întregi elite locale transpare în aceste frânturi de viață cotidiană sugerate de modul în care mâncau și dezvăluie o bucată interesantă din istoria gastronomică românească dintr-o decadă încă neacoperită de alte surse.

În prima parte a proiectului, am fotocopiat și digitalizat cu mare grijă fiecare pagină a caietului, au urmat multe săptămâni de lucru ocupate cu transcrierea rețetelor originale, traducerea lor în limba română și editarea textelor astfel încât limbajul să fie ușor de înțeles pentru cititorul contemporan.

Reţete vechi gătite contemporan

În această vară, intrăm într-o nouă etapă de lucru, și mai spectaculoasă, prin cooptarea în proiect a 10 chefi profesioniști și amatori care ne vor ajuta să aducem la viață o serie de câteva zeci de rețete din caiet. Aceste rețete, povestite și gătite de chefii noștri, vor fi publicate într-un nou ”caiet de bucate”, cu texte și fotografii explicate clar, adresat și el publicului.

I-am invitat, așadar, în proiect (și avem marea bucurie ca invitația noastră să fie primită cu bucurie) pe Andrei Chelaru (Fragment, Cluj), Oana Coantă (Bistro de l’Arte, Brașov), Irina Georgescu (autoarea cărții de bucate ”Carpathia”), Cristina Mehedințeanu (Horeca Culinary School, București), Mara Oană (Viscri 32), Mona Petre (Ierburi Uitate), Alex Petricean (Noua, București), Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe), Horia Simon (Clubul Gastronomic Transilvan), echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir (Gastroart) și pe Adela Trofin (Slow Food Edinburgh).

 

În această vară, pe măsura ce chefii noștri se vor aventura în readucerea pe masă a acestor vechi rețete, vom împărtăși cu voi fragmente (în povești și imagini) din acest demers.

”Bezele cu violete”, prăjitură pregătită de Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe) urmând rețeta originală din caietul Mariei Cantili Golescu


Andrei Chelaru

Răsfoind caietul cu rețete de la 1900 al Mariei Cantili Golescu, Chef Andrei Chelaru — colaborator recurent al mai multor localuri de fine dining din țară și recipientul unui premiu Gault & Millau România în 2019 — a fost inspirat să aleagă trei dintre rețetele din caiet și să le combine într-un preparat unic, deosebit de savuros și contemporan.

”Am fost foarte încântat când am răsfoit acest caiet valoros de rețete și mi-a fost greu să aleg, fiind foarte interesante toate. În final, am ales trei rețete: cea de borș, cu care am o relație specială, fiind moldovean și pe care îl folosesc des, înlocuind sucul de lămâie sau oțetul. A doua rețetă este cea de biscuiții manqués, care se potrivesc perfect cu a 3-a rețeta aleasă, spuma de căpșuni. Toate cele trei, împrietenite pe aceeași farfurie au făcut un desert ușor, aromat, dulce-acrișor, cu o aroma subtilă de borș de casa, perfect pentru zilele călduroase de vară.”

Andrei, și-a povestit întâlnirea cu aceste rețete vechi de peste un secol și a deconstruit fiecare etapă de lucru în pași foarte simplu explicați pe blogul său culinar, astfel încât oricine să poată găti acasă cele trei rețete, simpe sau imbinate așa cum, în mod original, le-a combinat și servit.


Mădălina Roman

Mădălina Roman s-a alăturat proiectului cu două rețete alese din caietul de bucate al Mariai Cantili Golescu. Prezentăm acum prima dintre ele, un preparat de sezon care pornește de la rețeta clasică a vinetelor umplute, căreia Mădălina a reușit să-i dea propriul twist într-un stil care o definește.

Mădălina, care a studiat arta culinară la institutul ”Paul Bocusse” din Lyon, este în prezent head chef la ”Szikra” din Sfântu Gheorghe (CV), fiind pasionată de ”secretele” chimiei alimentare, de rețete vechi și plante din flora spontană, dar și o activă promotoare a sustenabilității în gastronomie și a respectului pentru natură. ”Szikra” a devenit în scurt timp un etalon în noua gastronomie românească, surprinzând atât prin reinterpretarea rețetelor vechi, cât și prin combinațiile inedite și tehnicile inovative.

Despre acest preparat, ne-a povestit: ”Pentru că tot este sezonul lor, iar vara aceasta se lucrează de zor publicarea Jurnalului Culinar al Mariei Cantili Golescu, am ales să mă joc cu o rețetă cu vinetele umplute. După rețeta din 1900, am adaptat puțin atât ingredientele cât și tehnica de gătire. Pe lângă frunze foarte tinere de sfeclă, am adăugat frunze de lobodă, iar în umplutură ceapă verde și leurdă. În plus, pentru a înmuia pâinea, am folosit o reducție de borș și puțină supă stoc de legume. Jumătate din sos l-am lăsat cu frunze în interior și cealaltă jumătate am blenduit-o într-un sos fin așezat în farfurie lângă vinetele coapte. La sfârșit, am adăugat fructe verzi de leurdă și flori de ceapă care au completat minunat, cu o notă crocantă, preparatul.”


Adriana Sohodoleanu & Cosmin Dragomir

Inspirați de vară și ingrediente de sezon, echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir a ales și gătit din caietul de rețete de la 1900 al Mariei Cantili Golescu o foarte potrivită mâncare estivală — biban de mare cu ierburi aromatice. Felurile cu pește erau favorite în multe din casele mari ale epocii, iar Vila Golescu din Câmpulung Muscel n-a fost mai prejos. Se prepara o paletă poate surprinzător de variată de specii de pește și crustacee, iar mâncărurile erau puternic influențate de bucătăria franceză și mediteraneană, cu siguranță un gust căpătat în călătoriile cuplului în Franța, dar și sub tendința generală a epocii, în care ”la cuisine française” se impusese ca idealul gastronomic pentru orice familie cu pretenții.

Maria Cantili scria: ”Peștele, evident foarte proaspăt, trebuie spălat, curățat și eviscerat. Înfășurați-l cu o foaie de hârtie unsă bine cu unt. Coaceți la cuptor până capătă o culoare frumoasă. Pregătiți, în acest timp, un vas foarte cald, în care puneți peștele scos din hârtie. Sărați și decorați atât peștele cât și vasul cu unt amestecat cu plante aromatice. Untul se va topi pe jumătate, așa și trebuie. Serviți fierbinte. Coacerea trebuie supravegheată foarte bine; focul nu trebuie nici foarte tare, nici redus. În aceasta constă tot secretul.”

Adriana Sohodoleanu are un doctorat în ”noua bucătărie romanească” și scrie despre mâncare, istorii și trenduri culinare pe biscuit.ro, implicându-se adesea în proiecte felurite de istorie gastronomică și chiar în ceea ce s-ar putea numi reenactment culinar. Ea a abordat această rețetă scrisă acum mai bine de 120 de ani dintr-o perspectivă cât mai apropiată de textul original, detaliind tot procesul de lucru, ingredientele și etapele într-un articol cuprinzător și explicativ, ce poate fi citit aici: https://biscuit.ro/2022/07/08/biban/

Cosmin Dragomir este istoric culinar amator, fondatorul editurii Gastroart, unde a publicat o serie de cărți de bucate istorice, unele într-o ediție nouă la mai mult de un secol și jumătate de la prima apariție. Cosmin este și inițiatorul sau co-inițiatorul mai multor proiecte de cercetare și aducere în atenția publicului larg a patrimoniului culinar național, prin articole, podcasturi și evenimente conexe.


Irina Georgescu

Ne încântă să beneficiem în cadrul proiectului „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” și de viziunea Irinei Georgescu, scriitoare culinară și autoarea cărții ”Carpathia”. Irina și-a publicat cartea de bucate în UK, prezentând publicului britanic, într-un format specific, mâncarea românească așa cum este preparată ea în gospodării din diverse regiuni ale țării. De atunci, ”Carpathia” a fost tradusă în mai multe limbi, ducând peste mări și țări rețete de-ale noastre. În plus, Irina pregătește o nouă carte ce urmează a ieși din tipar în această toamnă, numită ”Tava”, o culegere de preparate gătite la tavă inspirate din bucătăria rurală și contemporană.

Răsfoind caietul Mariei Cantili de la 1900, ea a ales două rețete de prăjituri, dintre care vă prezentăm, astăzi, apetisantele brioșe cu orez.

Rețeta suna astfel: ”Două căni de orez fiert la rece, 570 g de făină, 1 linguriță de sare, 1 linguriță de zahăr, o jumătate de linguriță de praf de copt sau drojdie, 285 ml de lapte, 3 ouă. Se pasează orezul pentru a îndepărta cocoloașele și se adaugă celelalte ingrediente. Se coace în forme de brioșe 15 minute.”

Pentru prepararea acestora, Irina a urmat îndeaproape sfaturile din rețeta originală, adăugându-le doar un mic twist personal și detaliind metoda pe siteul său – link 


Mara Elena Oană – Viscri 32

Născută în Deva, într-o familie multiculturală, cu bunici români și unguri din Maramureș și Hunedoara, Mara Elena Oană a lucrat peste 10 ani ca avocat în București, înainte să lase totul și să se mute în Viscri, sat aflat pe lista UNESCO. Aici, alături de partenerul ei, au fondat proiectul Viscri 32, un mic retreat cu o puternică componentă gastronomică. Împreună au restaurat o casă veche săsească folosind meșteri locali și au convertit fosta șură de pe proprietate într-un restaurant Slow Food.
Mara este axată pe utilizarea ingredientelor de sezon de la familii de producători locali din regiune, dar și pe documentarea și promovarea unor rețete specifice Transilvaniei.

Implicată în proiectul „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente”, Mara a ales să recreeze două rețete pornind de la ingrediente de sezon ușor accesibile: ”pâinea de conopidă” și merele a la russe, două preparate gătite la cuptor și servite în boluri de pământ.

Dacă, despre ”pâinea de conopidă”, Mara o postat de curând un filmuleț explicativ pe contul Viscri 32, azi prezentăm acest desert deosebit servit cu unt, dulceață de caise, nuci prăjite și palincă de vișine, urmărind îndeaproape rețeta Mariei Cantili de la 1900:

”Curățați coaja merelor și interiorul. Puneți-le într-un vas adânc, potrivit pentru cuptor și adăugați unt și zahăr pudră. Dați la cuptor, la foc mic. Aranjați apoi merele într-un bol și stropiți-le, cât sunt calde încă, cu un sos făcut din marmeladă de caise, pasată și diluată cu 2-3 linguri de kirsch. Acest fel se servește cald sau, dimpotrivă, foarte rece.”


Adela Trofin

Ca în fiecare început de weeked din această vară, propunem o nouă și apetisantă mâncare de sezon inspirată din caietul de bucate de la 1900 al Mariei Cantili Golescu. Invitata noastră, Adela Trofin a ales să recreeze o faimoasă supă provensală de pește, Bouillabaisse, regăsită în paginile acestui caiet: ”Într-o oală, puneți ceapă tocată, roșii, pătrunjel, cimbru, foi de dafin, usturoi și cuișoare, 700-800 g de pește și crustacee tăiate egal. Asezonați generos. Presărați șofran, turnați un pahar de ulei, doi decilitri de vin alb și terminați prin a adăuga, până la nivelul peștelui, supă bază de pește, sau, în lipsa acesteia, apă. Fierbeți la foc mare timp de 15-18 minute. Aranjați peștele pe un platou, puneți supa într-o supieră în care ați așezat și bucăți de pâine.”

Urmând sfaturile Mariei Cantili îndeaproape, Adela povestește: ”Pentru mine, supa asta nu e provensală, nu e scoțiană, nu e românească. E confort și căldură. Are puțin din memoria supelor de pește românești, dar reflectă intens și sentimentul că mâncarea este relaxare și conexiune. De fiecare dată când o pregătesc, gustul și textura sa sunt ușor diferite, în funcție de ce găsesc la pescărie în ziua respectivă, dar căldura și intensitatea ei rămân aceleași, făcând-o unul dintre felurile mele de mâncare preferate.”  

Adela Trofin s-a născut într-un mic oraș din nord-estul României, într-o familie cu rădăcini românești, austriece și grecești. A învățat de la bunica ei mâncărurile gătite în casă și povești despre ingrediente de sezon, fie cultivate, fie culese din împrejurimi, dar și valori strâns conectate la convivialitate și loialitate față de cursul firesc al naturii, agricultură durabilă și producători locali mici cu impact minim asupra mediului. Implicată în mișcarea Slow Food încă din 2012, Adela a fost liderul Conviviumului Slow Food Iași timp de 6 ani contribuind printre altele la dezvoltarea primului grup de consum de tip ASAT (pentru susținerea agriculturii țărănești) din regiune. Relocată în Scoția, Adela a intrat repede în boardul Slow Food Edinburgh, implicându-se în efortul local de readucere la lumină a ingredientelor uitate sau pierdute din istoria și cultura culinară scoțiană, fără să-și uite originile și preocuparea pentru gastronomia românească.

www.adelicii.ro


Cristina Mehedinţeanu

După ce și-a obținut diploma de bucătar, Cristina Mehedințeanu a lucrat în mai multe restaurante și cofetării londoneze de prestigiu, cum sunt Ottolenghi și Harrods, unde și-a căpătat experiența de pastry chef. Întoarsă în țară, ea a devenit trainer și formator de cofetari și patiseri la Horeca School în București, unde organizează cursuri de calificare si masterclass-uri de cofetărie. De curând, ea și-a deschis propriul local în capitală, Cofetăria Zmeur.

Cristina a ales din caietul Mariei Cantili Golescu două prăjituri de la 1900, dându-le și mai multă strălucire și un aer contemporan: o prăjitură cu frișcă Chantilly și coacăze negre, excelente fructe de sezon, dar și o rețetă de pricomigdale cu ciocolată cărora le-a adăugat un decadent ganache.

Despre prima, ea scrie: ”Îmi plac coacazele negre. Nu sunt folosite aproape deloc în cofetărie. Mai populare sunt afinele, deși ele nu prea au gust și nici aroma. Rețeta aceasta folosește coacăzele negre la maximum, într-o marmeladă dulce-acrișoară, un sos gros care îndulcește și colorează natural un Chantilly cremos cu frișcă și mascarpone pentru decor. Un deliciu!”

Ambele preparate sunt detaliate pe pagina Cristinei, cristinamehedinteanu.ro, unde, pe lângă textul rețetei originale, sunt explicate detaliat ingredientele folosite și toate etapele de lucru care permit oricui să încerce să reproducă această bijuterie culinară.

Linkuri rețete:

https://cristinamehedinteanu.ro/pricomigdale-cu-ciocolata/

https://cristinamehedinteanu.ro/prajitura-champigny-cu-coacaze-negre/


Horia Simon

Horia Simon s-a născut într-o familie de “crâșmari” și a avut încă din copilărie legătură cu lumea gastronomică. Consideră că a plecat dintr-o bucătărie, pentru a-și urma studiile, dar s-a întors tot în bucătărie. Și-a făcut inițierea într-un restaurant din Barcelona, apoi, revenit acasă, a acumulat experiență străbătând țara în lung și-n lat, prin Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Bistrița și Baia Mare. Este fondator și (co)proprietar al mai multor proiecte din zona gastronomică, de la activități de consultantă, la producția de conserve și preparate conform unor tehnici tradiționale (Les Mignonnes de Simon, Foc și Pară – Afumătoria de Oraș), lector al Academiei Hoteliere Americane din Brașov (Taste Academy), membru activ al Slow Food Transilvania și co-fondator al Clubului Gastronomic Transilvan, ONG care se ocupă cu cercetarea și conservarea patrimoniului gastronomic transilvănean.

Pasionat de gastronomie locală, dar și de istorie gastronomică, Horia a fost încântat să se alăture proiectului „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu. Rețete, gusturi, obiecte & experimente”. Din caietul păstrat în arhiva Vilei Golescu din Câmpulung, el a ales să recreeze îndeaproape două rețete de mâncăruri ce reușesc să evoce prin descrieri și imagini complexitatea și diversitatea culinară a bucătăriei românești din Belle Epoque.

Mâncărurile cu crustaceele au avut și în provinciile românești o perioadă de glorie, cel puțin în bucătăria claselor sociale privilegiate, înainte să fie puse într-un con de umbră în perioada comunistă. Influența culinară franceză și mediteraneană a fost un factor care a contribuit la popularizarea lor, astfel că le găsim relativ des în cărțile de bucate din secolul 19 și până în interbelic. Urmând acest filon gastronomic istoric, Horia a recreat salata de homar. Alături de ea, a ales și rețeta de vinete umplute despre care spune: „N-am dorit să modific prea mult rețeta originală, chiar dacă asta e tendința  – să-ți lași amprenta ca chef. Curiozitatea m-a mânat la cât mai puține intervenții și am intervenit doar acolo unde am simțit că nu se potrivește cu ceea ce înțeleg eu prin gust”.

Horia și-a detaliat ambele abordări culinare pe blogul său, www.chefhoriasimon.ro, spațiu virtual unde își prezintă cele mai semnificative activități ale sale. 

Linkuri rețete:

https://chefhoriasimon.ro/retete/salata-de-homar-dupa-o-reteta-a-mariei-cantilli-golescu/

https://chefhoriasimon.ro/retete/vanata-umpluta-dupa-o-reteta-a-mariei-cantili-golescu/

 


Oana Irina Coantă

Cine e pasionat/ă de gastronomie are toate șansele să recunoască imediat numele Oanei Coantă, chef și manager la Bistro de l’Arte, localul din Brașov devenit popas obligatoriu pentru orice foodie care vizitează orașul.

Cu studii în jurnalism și relații publice, Oana a luat drumul bucătăritului în 2000, îmbrățișând atât rolul de bucătar cât și pe cel de administrator sau, așa cum îl numesc francezii, de ”restaurateur”. A fi restauratoare (termenul cu acest înțeles există în limba română, dar este folosit prea rar) a însemnat pentru Oana nu doar descurcarea ițelor care încălcesc birocratic întregul demers de-a găti și servi mese oaspeților, ci și readucerea în actualitate a unor mâncăruri de demult, transilvănene și nu numai.

”La început am luat de bune reţetele, gesturile, tehnicile de lucru ale bucătarilor cu care lucram. Intuitiv, însă, am înțeles că mâncarea trebuie să meargă mână în mână cu alte lucruri. Că reţetele nu sunt fixe, ca nu trebuie să mâncăm toţi la fel, ca gusturile se descoperă. (…) Am construit meniuri şi am inventat mâncăruri. Am hrănit împreună cu echipa mea, mii de oameni. Am lucrat în vârf de munte, în castele, conace, curţi de biserică, beciuri, bucătarii mici sau foarte mari. Nopţi nedormite, mii de kilometri, sute de farfurii”, scria Oana pe siteul ei, www.oanacoanta.ro, unde își prezintă poveștile și rețeteleAstăzi, după 22 de ani la Bistro de l’Arte, tot efortul ei ”se îndreaptă către educarea clientilor şi a celor care lucrează în restaurante, în direcţia descoperirii şi redescoperirii mâncarurilor corecte şi mai ales către promovarea gusturilor româneşti bune, în forma lor autentică sau adaptată oraşului”.

Din caietul de rețete al Mariei Cantili de la 1900, Oana Coantă a ales două rețete și scrie, pe pagina ei de Facebook: ”le-am refăcut așa cum mi se potrivește mie. Gusturile vechi și simple sunt uitate, pot fi aduse înapoi cu puțină atenție și un strop de modern. Ouă umplute și dulceață de morcov, rețete și simple și de aceea, uneori, abandonate, pregătite ca pentru vremurile noastre cu mai puțin zahăr și nu așa multă sare, completate cu ingrediente noi, trufe, oțet din vin și caise, păstârnac.” 

Dulceață de morcovi

”Pe vremuri, când nu erau frigidere, sarea și zahărul se foloseau în exces pentru conservare. Acum, când avem unde ține la rece și am mai aflat că tehnica de gătire și conservare corectă ajută la păstrarea alimentelor, putem reduce dramatic și sarea și zahărul. 100 g de morcov conțin 3,45 g de zaharuri, să nu uităm acest aspect. No, am luat 300 g de morcov, am adăugat 200 g de păstârnac și nu am folosit lămâie, ci oțet din vin și caise. Am tăiat legumele cuburi, nu le-am ras. Nu am aromat cu coajă de citrice, ci cu coajă de brad. Zahărul a fost cam 400 g. Nu am pus nici apă multă, ci doar vreo 300 ml, focul mic-mic și răbdare la amestecat.”

Ouă umplute

”Ouăle mele umplute au fost îndesate în niște tomate bune. După aceea, compoziția de ficat tocat cu gălbenuș fiert și ierburi aromatice a primit niște trufe și ceapă verde înmuiată în unt.
Am rumenit pesmetul în unt, am așezat acolo ouăle în cuib de roșie și le-am lăsat la cuptor destul, dar nu prea mult, cât să se înmoaie tomatele și să se rumenească umplutura.”

 


„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9Rock FMMuscel TV, Revista Zeppelin. Proiect prieten:  „Ierburi uitate”

Caietul digitalizat, „Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 


Citeşte mai mult:

Zi Festivă la Vila Golescu

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

 

Girdle, ustensilă istorică de gătit

Girdle, ustensilă istorică de gătit

Scris între 1900-1901, caietul cu rețete al Mariei Cantili Golescu acoperă o perioadă fascinantă din istoria gastronomiei românești, căci contribuie la literatura specifică cu un material culinar dintr-o decadă din care nu ne-a rămas nicio altă carte de bucate.

Cel mai probabil, Cantili și-a adunat rețetele din diverse materiale franțuzești, englezești, nemțești și românești disponibile în călătoriile cuplului Golescu de-a lungul continentului european, dar cu siguranță și printr-un schimb de rețete ”ca de la gospodină la gospodină”, așa cum era obiceiul înaintea răspândirii pe scară largă a publicațiilor cu caracter culinar. Ele oglindesc predilecția pentru o bucătărie cosmopolită, occidentală, aflată sub auspiciile tendințelor gastronomice franțuzești, considerate în epocă culmea rafinamentului culinar. Aceste tendințe erau deja anunțate de carțile de bucate ale secolului 19 (Kogălniceanu-Negruzzi, Hințescu, Ionnin, Maurer, Steriadi), dar și de cele care au urmat în deceniile următoare, în plină epocă interbelică (Bacalbașa, Marin).

Aflat la granița între secole, dar și la cumpăna dintre un stil de lucru tradițional și unul modern, caietul de rețete oferă câteva indicii captivante și despre designul vechilor bucătării, de dinaintea adoptării pe scară largă a echipamentelor de gătit moderne. Printre aceste mici detalii, ușor de scăpat la o citire rapidă, ne-a intrigat descrierea modului de preparare a unei prăjituri numite ”Spice cake” și a ustensilelor pomenite de autoare.

”— Spice cake*—
450 g de făină, 3 ½ uncii (aprox. 100g) de untură de vită, o linguriță de sare, toate frecate bine; 3 uncii (aprox. 85g) de coacăze proaspete pasate și uscate, toate amestecate bine cu făina etc. Se face un aluat nu prea tare (în original, a medium paste) cu puțin lapte, se rulează, se întinde într-o foaie groasă de o jumătate de centimetru, apoi se pune pe o plită (în original, girdle) sau într-o tigaie încălzită, se coace pe o parte timp de ¼ de oră, mișcând-o de 2 sau 3 ori pentru a nu se arde, se întoarce și se face la fel. Încercați să coaceți marginile în fața focului.” (—*în ciuda denumirii acestui preparat, condimentele nu sunt amintite. În mod tradițional, în compoziția unei asemenea prăjituri se pune și un amestec de scorțișoară, nucșoară și cuișoare.)

Plita pomenită aici (girdle) este o ustensilă istorică de gătit – aproape uitată astăzi – un obiect practic și util în special pentru gătitul la foc deschis sau la vatră. Ea era realizată cel mai adesea din fontă, dar și alte metale, avea o formă rotundă sau rectangulară și, element caracteristic, un mâner cu buclă care permitea atârnarea ei deasupra focului sau a jarului încins. S-a folosit intens de-a lungul istoriei culinare europene, în vremurile în care sursa de foc în bucătărie erau acel tip de vetre sau șeminee de bucătărie cu foc de lemne. Obiectul revine la modă în special în rândul pasionaților de gastronomie istorică și reenactment culinar, dar și a celor interesați de obiecte de gătit tradiționale, durabile și sustenabile.

Surse foto:
1. https://www.europeancuisines.com/
2. Detaliu din caietul de bucate al Mariei Cantili Golescu, foto: Mona Petre

 „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9Rock FMMuscel TV. Proiect prieten:  „Ierburi uitate”

Caietul digitalizat, Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 

 

Citeşte şi:

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat

Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

 

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat

Mai mult decât reţete, stil de viaţă

O traducere a unui caiet de bucate de la 1900, scris în patru limbi și plimbat de autoare de la Paris la Bacău și Câmpulung la începutul secolului trecut, nu poate rămâne astăzi doar o simplă traducere ci, în primul rând, o imersiune în contextul culinar al unei epoci la granița dintre vechi și modernitate. 

În timp ce lucrăm la transcrierea și înțelegerea preparatelor expuse în caietul Mariei Cantilli Golescu – alături de Mona Petre, Nona Henti și  Aura Pandele – relevăm mici bucăți de istorie culinară națională puternic influențată, așa cum se întâmpla în epocă și a continuat până după mijlocul secolului 20, de bucătăria franceză, dar și metode de lucru arhaice, extrem de pitorești, sau, cum găsim în rețeta pe care o oferim ca exemplu, o serie de ingrediente înconjurate de o aură de mister.

Transcrieri şi traduceri

Este și cazul prăjiturii Chiffonnette (în caiet la pagina 64) descrisă astfel: 

”Détremper 250 grammes de beurre dans l’eau tiède; quand il sera amolli, le mettre dans un mortier et, avec un pilon, incorporer dans le beurre 300 grammes, 500 grammes de fleur de farine, douze jaunes d’œufs crus et une poignée de fleur d’oranger pralinée et écrasée préalablement. Fouetter 6 blancs d’œufset les ajouter au mélange, puis beurrer une tourtière, y verser le gâteau et faire cuire au four.”  – transcriere limba franceză

”Înmuiați 250 g de unt în apă călduță; când untul se va înmuia, puneți-l într-un mojar și, cu un pistil, încorporați 300 g de zahăr, 500 g de făină foarte fină, douăsprezece gălbenușuri crude și o mână de flori de portocal, pralinate și zdrobite în prealabil. Bateți 6 albușuri și adăugați-le în amestecul anterior, ungeți cu unt o formă de plăcintă, turnați prăjitura și coaceți în cuptor.” – traducere limba română

”Flori de portocal pralinate”. Un ingredient misterios pentru noi astăzi, asupra căruia am cerut sfatul prietenilor chefi împlicați în proiectul de recuperare a acestui caiet și a preparatelor descrise. Să fie flori de portocal pur și simplu zaharisite, așa cum se fac ele cu albuș și pudră de zahăr? Sau sunt cu adevărat pralinate în crusta roșie și casantă a zahărului topit? Rețetele contemporane de ”gateau chiffon” au pierdut acest ingredient special pe parcurs și nu oferă lămuriri. Este un (aparent) mic detaliu, poate ușor de trecut cu vederea la o primă citire, dar în ochii celor pasionați de bucătăria secolelor trecute el este cu nimic mai prejos de o mică bijuterie.

Surse foto:

    1. Prăjitură Chiffon modernă (https://www.foodelicacy.com/orange-chiffon-cake/)
    2. Caietul Mariei Cantilli Golescu, 1900, foto: Mona Petre.
    3. Flori de portocal, ilustrație botanică istorică din ”Köhler`s Medizinal Pflanzen (1883-1914)”.

 „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9Rock FMMuscel TV. Proiect prieten:  „Ierburi uitate”

Caietul digitalizat, Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 

Citeşte şi:

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Girdle, ustensilă istorică de gătit

Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Tablou activitati „Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat

Ce poti face tu?

Newsletter Donează