25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
În luna iunie 2020 Primăria Municipiului București a pus în dezbatere publică pentru faza de intenție de elaborare Planul urbanistic zonal „Construire complex multifuncțional Palatul Știrbei, Calea Victoriei nr. 107”. Proiectul a stârnit reacții din partea societății civile datorită multor probleme care afectează grav calitatea mediului construit, zona protejată și clădirea de patrimoniu.
Principalele observații pe care Fundația Pro Patrimonio le-a formulat sunt: noua propunere afectează grav imaginea simbolică a Palatului Știrbei, PUZ-ul elimină grădinile istorice din fața și din spatele palatului. S-a cerut corectarea propunerii astfel încît să se țină cont de următoarele:
Din păcate proiectantul a răspuns acestor observații confirmând intenția de a nu lua în considerare nici una din observații. Ca dovadă pe 8 septembrie a fost lansat anunțul de consultare pentru partea de elaborare și avizare a proiectului.
Articolul publicat de domnul arhitect Dan Marin ”Grădina Palatului Știrbei sau restaurarea ca mistificare a istoriei” pe site-ul Contributors la data de 21.08.2020.
Credit foto: Wikimedia Commons
Pe 22.07.2019, Fundaţia Pro Patrimonio depune cerere pentru clasarea în regim de urgență a imobilului situat pe strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6 ( str. 11 Iunie nr 50). Răspunsul primit din partea Direcției de Cultură a fost acela că s-a emis aviz de demolare și nu pot să dea curs cererii trimise de noi.
În data de 14.04.2020, Primăria Municipiului Bucureşti a publicat spre dezbatere publică Proiectul de hotărâre privind aprobarea PUZ din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6. Prin aceasta se doreşte elaborarea unui PUZ pentru „Construire ansamblu de corpuri noi cu funcţiune mixtă: servicii, birouri, comerţ şi locuinţe colective”.
Institutul Naţional al Patrimoniului trimite pe 28.04.2020 o adresă către Primăria Municipiului Bucureşti prin care susţine punctul de vedere al sesizării Pro Patrimonio şi solicită în mod expres revizuirea substanţială a documentaţiei de urbanism propuse dezbaterii publice şi respectarea tuturor reglementărilor zonei construite protejate aşa cum sunt expunse în documentele pe care vi le facem publice acum. Urmează imediat o scrisoare prin care INP reiterează cererea de clasare de urgenţa în vederea înscrierii în Lista monumentelor istorice a imobilului din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6.
Pe acest fond comunitatea locală din Filaret se uneşte sub steagul Salvam Fabrica şi trimite petiţii şi scrisori către Ministerul Culturii care a anunță începerea procedurii de clasare a clădirii Fabrica drept monument istoric.
Credit foto: Circa 1703-3071
În contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22 – Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni – Fundaţia Pro Patrimonio a trimis o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu şi un comunicat de presă în data de 09.07.2020
> Scrisoare deschisă nr. 3904/08.07.2020
Semnatarii acestei scrisori, consideră imperios necesară racordarea legislației, a procedurilor de avizare, autorizare și control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a mărturiilor identității culturale naționale.
Patrimoniul construit este o resursă regenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere.
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului.
Păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări.
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalități, instituții și organizații.
Vă invităm să ne fiți alături și să semnați Petiția pentru salvarea patrimoniului
Foto: Iulia Stanciu
Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.
arh. Raluca Munteanu
„Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.”
arh. Raluca Munteanu
După toate studiile despre care am povestit anterior pasul următor este să obținem autorizația pentru realizarea lucrărilor de intervenție (autorizația de construire). Procedura are mai multe etape: se solicită de la primăria locală un certificat de urbanism prin care se indică ce anume este permis conform regulamentelor locale și ce alte autorități trebuie să analizeze în prealabil (avize) proiectul înainte de eliberarea autorizației. În cazul lucrărilor pe clădirile istorice (monumente) sunt obligatorii punctele de vedere ale Direcției pentru cultură județeană și ale Inspectoratului de Stat în Construcții.
Direcțiile de cultură evaluează (în teorie) modul în care, prin proiect, se conservă valoarea de patrimoniu a clădirii și poate solicita modificări ale soluției astfel încît să asigure o intervenție de calitate cu respectarea principiilor de protejarea a patrimoniului. Direcțiile de cultură se consultă pentru aceste avize cu Comisiile Zonale ale Monumentelor, formate din specialiști în domeniu, pentru emiterea punctelor de vedere. Din păcate în practică, tot mai adesea, aceste avize sunt condiționate de interese diverse, divergente față de cele de conservare și punere în valoare a patrimoniului. Proiectul care se prezintă Direcției pentru Cultură și implicit Comisei Zonale conține studiile preliminare și soluția de arhitectură propusă în care sunt explicitate toate lucrările de intervenție, reparație și eventual adăugiri, modificări cu justificările aferente.
Continuarea seriei:
Proiectul „Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzical” a început!
Pentru a cunoaște mai bine locul în care se află Casa lui George Enescu și împrejurimile acesteia ne-am propus în perioada 1-4 iulie 2020 exercițiul cartării meșterilor și a resurselor locale din jurul casei. Pe o rază aproximativă de 50 – 60km în jurul obiectului de arhitectură, două echipe au patrulat timp de patru zile pentru a schița povestea din jurul Mihăileniului.
Traseul a avut la bază hărțile de meșteri existente online: https://hartamesterilorconstructii.ro/ și https://www.hartamestesugarilor.ro/, informații prețioase și bogate culese de la muzeele de etnografie și centrele de informare turistică din zonă precum și indicii oferite chiar de oamenii locului. Abundența meșterilor din aceste locuri ne-a obligat să facem o selecție forțată a vizitelor pe teren și să păstrăm deschise pistele de cercetare și pentru alte dăți.
Am reușit să vizităm 25 de meșteri și ne-am familiarizat cu diferențele și asemănările culturale ale Bucovinei și Moldovei la pas prin sate și orașe sau în cercetări muzeale.
Chiar dacă tema acestui proiect se limitează la cercetare, ideile noastre de viitoare colaborări au pornit deja la drum cunoscând meșteri atât de pricepuți și din domenii atât de variate.
În experiența maraton a cercetării de teren am cunoscut: fierari, împletitori, sculptori și tâmplari, pietrari, pielari, sticlari și țesătoare. La fel ca și în cercetarea de la Câmpulung Muscel din judeţul Argeş, din jurul Vilei Golescu, am rămas impresionați atât de bucuriile cât și de greutățile fiecărui meșteșug.
Păstrarea și readaptarea tuturor acestor tradiții la prezent sperăm să facă cândva obiectul unei viitoare colecții Honest Goods a Casei lui George Enescu din Mihăileni și să incite cât mai mulți oameni să acceseze resursele umane și culturale existente în apropiere.
Mulțumim pe aceasta cale meșterilor pentru găzduire și povești precum și voluntarelor, Ruxandra Sacaliș și Ana Luiza Simion, fără de care nu am fi putut afla atâtea lucruri.
„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Vara aceasta se încheie restaurarea Casei lui George Enescu din Mihăileni și pregătim deschidera porților către comunitate și oamenii curioși din afara acesteia cu activități educaționale și evenimente culturale tematice ce vor fi realizate cu sprijinul AFCN și al UiPath Foundation. Acestea sunt menite să o readucă la viață în contextul zilelor noastre și să ajute un public cât mai divers să conștientizeze valoarea culturală a casei și potențialul acesteia de a se redefini în contemporan, prin prisma valorii sale muzical-memorialistice și arhitecturale, dar și prin oportunitatea poziționării acesteia în jurul unor importante resurse naturale și umane.
Dorim să punem astfel bazele unui program educațional de patrimoniu și muzică pe termen lung. Intitulat „Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” proiectul foloseşte experienţa sedimentată în patru ani de ateliere de Educaţie pentru Patrimoniu pe care le-am realizat în jurul altor obiective de patrimoniu – Conacul Perticari-Davila, Conacul Neamțu și Vila Golescu – de care ne ocupăm constant. Sunt preluate în acest program elemente din ghidul „Educație pentru Patrimoniu” (http://bit.ly/GhidEducatiePentruPatrimoniu) realizat la finalul anului trecut și sunt introduse elemente dedicate de muzică, specifice locului. Întreg demersul este completat de o cercetare specifică a resurselor locului, ce vizează în primul rând materialele, meșterii, sunetele și poveștile zonei.
Campania de anul acesta se va desfășura pe o perioadă cumulată de aproximativ trei săptămâni în această vară între lunile iulie şi septembrie. Va cuprinde: o cercetare și o cartare creativă a resurselor culturale ale locului, o caravană educațională pentru patrimoniu ce-i va pune într-un mod practic și ludic pe copii în rolurile de specialiști din domeniul patrimoniului (urbanist, arhitect, istoric și peisagist), ateliere cinematografice și de animație, un atelier surpriză de tip DIY, provocarea realizării și îngrijirii unei mici grădini la Casa Enescu, seri de filme în comunitate și un eveniment festiv, alături de o expoziție online a proiectului, adresate unor grupe de public cât mai diverse, ce adună cercetările și experimentele creative cumulate și aduce în interesul oamenilor opera și viața lui George Enescu, în contextul celebrării zilei acestuia și a marcării internaționale a anului Beethoven.
„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
UiPath Foundation este partener al Fundaţiei Pro patrimonio în programul „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” care se derulează din februarie 2020 la Casa lui George Enescu din Mihăileni.
De astăzi Fundaţia Pro Patrimonio propune un nou model de finanţare publică a proiectelor-program pe care le desfăşoară prin dezvoltarea unei aplicaţii web, foarte intuitivă, rapidă şi sigură, ce va ajuta publicul să îşi aleagă unul sau mai multe proiecte pe care să le susţină. Pro Patrimonio, prin intermediul aplicației pentru donații, oferă opțiuni de plată dezvoltate de doi dintre cei mai mari procesatori de plăți online din lume, respectiv Stripe și PayPal, devenind primul ONG din România integrat cu Stripe. Modelul mobile-first, a fost dezvoltat pro-bono de 4 membri ai comunității UPPER Technologies (www.upperhq.co), respectiv Bogdan Soare – Front-end Developer, Cătălin Tănăsescu – Back-end Developer, Csaba Nacu – UX/UI Designer şi coordonată de Mihai Sora – QA Engineer.
Aplicaţia poate fi accesată aici https://donate.propatrimonio.org/
#faptenuvorbe, #20PP
În mod firesc, în această perioadă, eforturile de ajutorare s-au îndreptat către sistemul sanitar din cauza colapsului şi a situaţiei disperate în care am ajuns ca ţară, iar răspunsul societăţii a fost unul #nuFirav.
Fundaţia Pro Patrimonio vă propune doar să daţi o direcţie banilor din impozitul pe venit, acel procent de 3,5%, care altfel rămâne la stat. Doi ani la rând, acest mic depozit de bani ne poate ajuta să continuăm lupta împotriva uitării istoriei noastre, să continuăm să informăm, să educăm şi să creăm modele de urmat în protejarea patrimoniului şi integrarea lui firească în viaţa contemporană.
De 20 de ani, consecvenţi principiului #faptenuvorbe, intervenim în aproape toate regiunile României pentru a revitaliza şi întări comunităţi dezavantajate, aflate departe de zonele de progres. Scopul nostru este de a reintroduce în circuitul economic un patrimoniu construit, în prezent abandonat, care și-a pierdut rolul şi de a-i reface legăturile identitare şi cu comunitatea.
Fundaţia Pro Patrimonio acționează rapid și eficient, indentifică probleme urgente, găsește soluții și oferă exemple, dar pentru acestea are nevoie de susţinere, inclusiv financiară.
Suntem o organizaţie nonprofit privată, ale cărei proiecte au oferit expertiză sau ajutor direct acolo unde instituţiile statului au neglijat sau nu au fost interesate să intervină. Cererile de clasare a ansamblului industrial din strada Gramont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6 din Bucureşti, scrisorile deschise pentru includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, sprijinul acordat comunităţii locale pentru punerea sub protecţie a Palatului Pleşia din Obarşia de Câmp, cererile de clasare a Fabricii de Chibrituri Bucureşti, sesizările legate de intenţia de construcţie a parcării din spatele Gării Sinaia, luarea de poziţie faţă de neglijarea clădirilor de patrimoniu din centrul orașului Câmpulung sunt doar câteva dintre ultimele luări de poziţie. Educaţia copiilor din comunităţile alăturate obiectivelor de patrimoniu de care ne ocupăm contină an de an. Alăturăm şi componenta educaţiei continue a publicului larg prin oferirea de informații utile, teoretice și practice, în realizarea tencuielilor şi texturilor interbelice precum şi conştientizarea asupra pericolului degradării lor sau în înţelegerea şi îngrijirea patrimoniului peisager.
Vă încurajăm să ne fiţi alături, să deveniţi membri ai unei comunităţi active, şi astfel să reuşim să creştem o masă critică de persoane implicate, să putem avea impact în segmente sociale mai largi şi să contribuim împreună la reconstrucţia societăţii româneşti!
Vă suntem recunoscători pentru completarea formularului de 3,5% în beneficiul Fundaţiei Pro Patrimonio! Nu uitaţi, termenul final este 25 mai 2020.
