Retete de bucatarie

Retete de bucatarie

Povestea oraşului meu. Caravana de Patrimoniu la Casa George Enescu 2022

Povestea oraşului meu. Caravana de Patrimoniu la Casa George Enescu 2022

În perioada 2 – 6 august 2022, Casa George Enescu de la Mihăileni devine pentru al III-lea an consecutiv gazda Caravanei de Patrimoniu a Fundației Pro Patrimonio.

Aproximativ 20 de copii din comunitate beneficiază de un program intens de ateliere practice și creative, ce anul acesta vor fi coordonate de tema descoperirii propriului oraș. Vom povesti Mihăileniul prin jocuri și indicii, legătoire de carte, linogravură, panouri interactive și semnalizări în sit, atelier de teatru, teatru de umbre, scenete și montaje video.

Încheiem seria de aventuri, conform tradiției, cu concursuri sportive și culinare cu premii, expoziție și seară de film deschise oricărui curios, în limita locurilor disponibile. 

Ne bucurăm de acordul Primăriei Mihăileni de a semnaliza traseul descoperirii orașului Mihăileni, un traseu cartat și povestit încă de anul trecut în Caietul Casei Enescu, disponibil în varianta online: https://www.propatrimonio.org/caietul-casei-enescu-ghid-interactiv-de-explorare/.

Mulţumim UiPath Foundation pentru parteneriatul şi încrederea cu care ne este de trei ani alături în susţinerea programelor educaţionale şi grija faţă de obiectul de patrimoniu, Casa lui George Enescu din Mihăileni.


Citeşte cum a fost anul trecut:

Jurnal de şantier. Atelierului de Peisaj și Artă.

Jurnalul Atelierului de Peisaj și Sunet

Caravana de Patrimoniu la Vârfu Câmpului în Botoşani

Caravana de Patrimoniu la Vârfu Câmpului în Botoşani

Vineri și sâmbătă, 29, 30 iulie 2022, Caravana de Patrimoniu a inaugurat o nouă locație de ateliere în județul Botoșani. Pensiunea „Cai de Vis” din comuna Vârfu Câmpului ne-a găzduit pentru două zile intense de experimente legate de arhitectură, natură și muzică.

20 de copii din comunitatea din zonă au participat cu elan şi bucurie la jocuri sportive, creative și practice prin care au testat: diferite tehnici de imprimare botanică, legătorie de carte japoneză, linogravură, lucrul cu scule de bricolaj şi multe sporturi

În cadrul lecţiilor – joc copiii și au creat, asistaţi de traineri, tricouri și diferite textile imprimate botanic, caiete personalizate în stil Art Nouveau. Au învăţat să traforeze case muzicale pentru cinci mari artiști români: George Enescu, Dinu Lipatti, Ciprian Porumbescu, Mihail Jora și Sergiu Celibidache şi şi-au realizat chiar şi propriile instrumente muzicale artizanale: chitare, tobe, rain stick-uri și xilofoane.

Competițiile au animat zilele cu mai mult entuziasm și premii surpriză, iar finalul a fost încununat cu o seară de film, dans și cântec.

Copiii ne-au bucurat cu multă implicare și chef de joacă, spațiul gazdă a fost foarte potrivit, așa încât sperăm să putem să adăugăm şi altă dată staţia Vârfu Câmpului în Caravana de Patrimoniu.

Cum a fost la Concerte pe Siret, ediţia a II-a

Cum a fost la Concerte pe Siret, ediţia a II-a

„CONCERTE PE SIRET”, ediția a II-a, 18-27 iulie s-a încheiat cu succes.

Scopul proiectului este informarea publică despre valorile culturale și arhitecturale din Moldova, zona Siretului superior. Acțiunea vizează aspecte legate de educație, informare și divertisment prin concerte și prezentări în aer liber oferite comunităților locale și invitaților acestora.  
Locurile de desfășurare ale ediției a II-a sunt casele istorice din zona Siretului superior: Casa Enescu (Mihăileni), Conacul Moruzi (Vârfu Câmpului), Conacul Miclescu (Călinești / Bucecea).
Concertul de la Conacul Moruzi (Vârfu Câmpului) a trebuit amânat, din păcate, pentru o dată viitoare din motive de forță majoră (Coronavirus).
Fondurile puse la dispoziție de sponsori sunt utilizate pentru susținerea concertelor și pentru lucrările de intervenție legate de protejarea ambientală și reparațiile curente la Casa Enescu din Mihăileni.

Dorim pe această cale să aducem mulțumiri celor implicați și, de asemenea, comunităților locale și publicului care au contribuit la succesul ediției a II-a a „Concertelor pe Siret“, un proiect inițiat de Fundația Pro Patrimonio în parteneriat cu Asociația Maria, Cai de Vis SRL și „Internationale George Enescu Gesellschaft, Wien“. Accesul la evenimente a fost cu intrare liberă.

Muzicienii care au încântat publicul cu un program muzical remarcabil în concertele de la Mihăileni și Călinești / Bucecea au fost membrii Orchestrei de Tineret a Iașului, aflată sub bagheta dirijorului Virgil Popa, avându-i ca soliști pe soprana Eliza Solomon, violoncelista Smaranda Iftime și violoniștii Radu Cotoman și Bogdan Lazăr. Concertul a fost cu atât mai atractiv cu cât s-a bucurat de prestația remarcabilă a dirijorului Virgil Popa și în calitate de contrabasist și a comentarilor explicative ale pianistei Raluca Știrbăț referitoare la programul concertelor, aceasta alăturându-se și acompaniind la pian mai tinerii colegi muzicieni din ansamblul orchestral.

Pianistei Raluca Știrbăț îi mulțumim pentru susținerea cursului de măiestrie care s-a desfășurat în Casa Enescu de la Mihăileni în 18-24 iulie 2022 și pentru coordonarea concertului final al tinerilor pianiști participanți la Masterclass care au convins printr-o evoluție muzicală remarcabilă. Tinerii masteranzi, elevi ai colegiilor și liceelor de muzică din Iași, București, Botoșani, Bacău, Piatra-Neamț, au fost: Teodora Arabu, Mara Bobu, Alexandra Marițencu, Ruxandra Blându, Irina Petrescu, Bianca Hăvîrneanu, George Țăranu, Matei Dumitrescu.

Desfășurarea acestor cursuri de măiestrie și reacțiile pozitive – chiar entuziaste – ale participanților demonstrează utilitatea și necesitatea continuării acestora în cadrul „Academiei de Muzică și Studiul Sunetului” de la Mihăileni. Casa Enescu este un punct cheie al proiectului „Concerte pe Siret”, iar acțiunile desfășurate aici vizează educația muzicală a viitorilor interpreți și compozitori.

                                                                                                                           Credite foto: Relu Tabără

Având în vedere necesitățile de întreținere și ameliorare a condițiilor de utilizare în scop cultural a Casei George Enescu, mulțumim pianistei Raluca Știrbăț pentru cedarea onorariului său. Taxa de participare a cursanților a fost, de asemenea, donată în întregime în același scop.
Apreciem dedicația Ralucăi Știrbăț pentru susținerea acțiunilor închinate memoriei compozitorului George Enescu prin cercetări extinse legate de istoria familiilor Enescu și Cosmovici. 

Datorită bunei colaborări dintre pianista Raluca Știrbăț și dirijorul Virgil Popa și în ceea ce privește alegerea repertoriului concertelor, publicul a avut bucuria de a asculta lucrări de: Bach, Vivaldi,  Händel, Albinoni, Ceaikovski, Puccini, Delibes, Turina, Porumbescu, Enescu, Dumitrescu.

Concertul de la Călinești / Bucecea a fost precedat de conferința „De ce ne plac casele istorice”, program susținut de Ordinul Arhitecților din România. Au vorbit: arh. Ștefan Bâlici, Președinte al Ordinului Arhitecților din România (OAR), arh. Mihai Tulbure (Vicepreședinte OAR, filiala Nord-Est), arh. Șerban Sturdza, Președinte Fundația Pro Patrimonio. Conferința „De ce ne plac casele istorice” a scos în evidență importanța zonei Botoșani și Siret pentru cultura arhitecturală a României și a dezbătut viitoarele oportunități în vederea sprijinirii monumentelor istorice și a peisajului cultural. Toate acestea au fost corelate cu aspecte privind întreținerea, reutilizarea și problema sustenabilității patrimoniului cultural din România.

Mulțumim Consiliului local din Mihăileni și Consiliului local din Bucecea pentru sprijinul logistic acordat pe tot parcursul desfășurării proiectului „Concerte pe Siret”, ediția a II-a.
Adresăm mulțumirile noastre Direcției de Cultură din cadrul Consiliului Județean Botoșani.
Le mulțumim sponsorilor, fără al căror sprijin nu s-ar fi putut realiza o a II-a ediție a proiectului „Concerte pe Siret“: Țucă, Zbârcea & Asociații – Formens Menswear Manufacturer – Elsaco – Hidroplasto – Binape – Omniasig, Vienna Insurance Group – Vestra – Electroalfa – ME Mecanex – TransDor – Cai De Vis – Safety Broker – Nouă Ne Pasă – Primăria Comunei Mihăileni – Memorialul Ipotești – Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani.

Partenerii noștri care au făcut posibilă desfășurarea celei de-a II-a ediții a proiectului „Concerte pe Siret” au fost: Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ Iași, TVR Iași, Botoșani TeleM Regional, Primăria Orașului Bucecea, Orchestra de Tineret a Iașului, Radio AS, Revista Timpul, Suplimentul de Cultură, Consiliul Județean Botoșani.

Mulțumim pe această cale doamnei Corina Ștefan, responsabil local pentru susținerea în ceea ce privește PR și managementul atât de necesar desfășurării ediției a II-a din 2022 a „Concerte pe Siret”. Conceptul grafic a fost realizat de echipa de arhitecți: Alexandra Mihailciuc, Cristina Cătoiu și Andrei Tache.

În sfârșit, dar nu în ultimul rând, mulțumim pentru încredere și susținere: Florentin Țucă (Țucă, Zbârcea & Asociații), Gerard Losson (Formens), Valeriu Iftime (Elsaco), Cătălin Silegeanu (Hidroplasto), Vlad Iftime (Vestra), Ciprian Bidasca (Mecanex), Alin Bildea (Binape), Gheorghe Ciubotaru (Electroalfa), Angel Gheorghiu (Primar Bucecea), Ioan-Laurențiu Barbacariu (Primar Mihăileni), Tudor Vlad (Fundația Nouă ne Pasă)

Reportaj TVR Iaşi 


Citeşte şi

Cum a fost la „Concerte pe Siret” ediţia I

„Concerte pe Siret”. 140 de ani de la nașterea lui George Enescu

O altă perspectivă – Impactul demolărilor asupra mediului

O altă perspectivă – Impactul demolărilor asupra mediului

Pro Patrimonio a solicitat în repetate rânduri clasarea unor situri industriale sau analizarea valorii culturale a acestora în vederea integrării măcar a unei părți în viitoare dezvoltare urbană. Cel mai adesea solicitarea este refuzată, autoritățile fiind „forțate” să accepte demolarea, așa cum am povestit deja în cazul fostei fabrici Aversa. Un alt caz recent este cel al fostei Fabrici de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț unde, deși Direcția județeană de cultură a solicitat sprijinul Institutului Național al Patrimoniului pentru evaluarea culturală, nu l-a primit, iar proprietarul face presiuni în justiție să împiedice clasarea în vederea demolării și demarării proiectului de „dezvoltare”.

Pe lângă argumentul cultural, la care din păcate nici proprietarii, nici autoritățile nu sunt sensibile, un argument important pe care dorim să-l aducem în atenția publicului este cel al impactului asupra mediului. E deja cunoscut faptul că în toată Europa se consideră că este mai sustenabilă reconversia unei clădiri existente decât demolarea și construirea de nou. De ce?

O analiză comparată a amprentei de carbon

Prezentăm o analiză sumără a amprentei de carbon pentru o reconversie comparată cu cea pentru o construcție nouă (cu aceeași suprafață construită, considerată generic de 10.000 mp) pentru a ilustra afirmația de mai sus:

O clădire nouă conţine materiale noi care presupun, prin procesul de fabricație și transport,  consum de energie și pentru care se poate calcula amprenta de carbon. Aceasta este echivalentul de CO2 eliberat în atmosferă – cauza principală a schimbărilor climatice ale căror efecte le trăim dramatic zilele astea. Am utilizat pentru analiza sumară acest calculator online https://www.materialepyramiden.dk/

Sursa: https://www.materialepyramiden.dk/

Comparăm o hală industrială care se reconvertește și primește compartimentări și funcțiuni noi, cu o clădire nouă complet nouă cu suprafață echivalentă. În cazul clădirii noi avem între 30-60% mai multe materiale noi față de cazul reconversiei (valorile mai mari sunt în cazurile în care clădirea existentă este sistematic vandalizată pentru a justifica mai ușor demolarea).

Impactul asupra mediului al clădirii noi este de circa 25t CO2 eliberat în atmosferă. Reconversia halei industriale va avea doar între 10t și 16t CO2 eliberat în atmosferă.

Ca să înțelegem valorile de CO2, e bine să știm că 1ha de pădure poate absorbi 1t de CO2 în 4 zile. La această analiză se adaugă și molozul rezultat din demolare care generează deșeuri, praf și disconfort urban.

Cel mai adesea se invocă interesul proprietarului (evident legat de profit). Care este însă profitul pe termen mediu în condițiile dramatice ale schimbărilor climatice pe care le trăim deja zilele astea (secetă extremă, temperaturi extreme, furtuni puternice etc.)?

La nivelul de înțelegere a investitorilor și prea adesea a Statului Român, valoarea culturală este o noțiune abstractă și fără valoare economică. De ce atunci un produs de marcă apreciată este întotdeauna mai bine vândut decât un produs fără identitate, chiar dacă pare la fel? În același fel, o clădire cu istorie, cu valori estetice, cu memorie importantă pentru un anumit loc sau chiar pentru o regiune mai mare sau pentru țară, creşte în realitatea valoarea locului și a clădirii. Nu e nevoie de mai mulți metri pătrați în plus. E nevoie însă de profesionalism, inteligență și evident un nivel mai bun de cultură atât în rândul proprietarilor cât și al autorităților.

Este important să realizăm cât de nocive sunt delomările și că e necesar să învățăm să reparăm și să reconvertim pentru a adapta orașele noastre la schimbările de mediu, să realizăm că sustenabilitatea și reziliența nu sunt concepte abstracte, ci se construiesc în fiecare proiect și necesită efort constant.

 

Citeşte şi:

Cerere de clasare fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț

Siturile industriale ale fabricilor Aversa si IMGB

Concerte pe Siret, ediţia a II-a, 18-27 iulie 2022

Concerte pe Siret, ediţia a II-a, 18-27 iulie 2022

Fundaţia Pro Patrimonio, ca iniţiator al „Concertelor pe Siret” din 2021, alături de organizatorii — Asociaţia Maria, Cai de Vis şi Societatea Internaţională George Enescu Viena – recrează circuitul celor trei conace Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului în perioada 18 – 27 iulie.

A doua ediţie „Concerte pe Siret” aduce o nouă ofertă culturală comunităţilor de pe Siret atragând un public regional, național și internaţional pentru o dezvoltare durabilă, bazată pe valorile și patrimoniul material și imaterial al întregii regiuni.

Frumusețea naturii, diversitatea patrimoniului arhitectural, a tradițiilor din regiune pot sprijini dezvoltarea zonelor rurale și plasarea acestora pe harta turistică, economică și culturală a României.

„Fundaţia Pro Patrimonio a observat faptul că pandemia şi evenimentele din Ucraina, au modificat şi modifică în continuare calitatea vieţii pe malul stâng al Siretului superior. Un ecosistem valoros generat de valea Siretului cu lacurile şi luncile sale şi un peisaj cultural remarcabil format din ansambluri de clădiri istorice, conace, păduri va trebui redescoperit, reevaluat şi întreţinut prin acţiunile comunităţilor şi în interesul lor.

Concertele pe Siret s-au născut ca parte a acestui efort care va fi conştientizat în timp. În acest fel valorile acestei zone geografice cu personalităţile cunoscute care s-au remarcat în ultimele secole, vor putea fi valorificate concret în viitor(Enescu, Iorga, Eminescu, Luchian).

Concertele pe Siret nu conţin numai componenta muzical-concertistică, ci şi o componentă de educaţie în muzică, studiul sunetului şi meşteşuguri tradiţionale şi de asemenea o prezentare a peisajului arhitectural din vecinătatea Văii Siretului.

Muzica poate fi un element coagulant, împreună cu peisajul cultural, care este un concept important pe care România încearcă să-l dezvolte în toate politicile pentru patrimoniu. Muzica, arhitectura și peisajul cultural încep să lege un teritoriu în care comunitățile și populația devin actori efectivi.

Alături de Asociaţia Maria, Cai de Vis şi Societatea Internaţională „George Enescu”, Viena şi din ce în ce mai multe organizaţii interesate, am decis ca ediţia a II-a să aibă loc în cele trei locuri deja cunoscute: Mihăileni, Vârfu Câmpului şi Călineşti, dar în viitor să poată genera pe aceleaşi principii noi locuri implicate în clădiri istorice cu potenţial, de exemplu conacul Capri, de la Brăeşti.  

Aici, orice vizitator va avea experienţa unui contact cu arhitectura şi ambianţa de secol XIX precum şi problemele pe care le presupune adaptarea unui asemenea ansamblu la cerinţele vieţii actuale. Șerban Sturdza, președintele Fundației Pro Patrimonio.

 

„În ediția din acest an a „Concertelor pe Siret“ tinerii sunt atât principalii protagoniști, cât și dedicatarii evenimentelor muzicale centrate în jurul Mihăilenilor lui Enescu, târgul care conservă atâtea amintiri și momente prețioase, chiar decisive, pentru destinul compozitorului. Inițiat de Fundația Pro Patrimonio, Asociația Maria, Cai de Vis și Societatea Internațională „George Enescu“ Viena, proiectul „Concerte pe Siret” îmbină acțiunile cultural-educative, unde muzicii îi revine rolul principal, cu cele de salvare a patrimoniului. Scopul evenimentelor este revitalizarea acestei regiuni prin atragerea și implicarea comunităților locale, pornind de la conștientizarea potențialului extrem de complex și divers al acestor locuri.

Evenimentele muzicale vor debuta cu un curs de măiestrie dedicat tinerilor pianiști, elevi ai colegiilor de muzică din Botoșani, Iași, București, Piatra-Neamț, Bacău, care va avea loc la Casa Enescu din Mihăileni în săptămâna 18-24 iulie și se va încheia cu concertul participanților din seara de 24 iulie. Masterclass-ul se va desfășura pe parcursul a 8-9 ore de cursuri zilnice, fiecare elev pianist beneficiind în fiecare zi de o oră de curs individual.

Vor urma cele două concerte ale Orchestrei de Tineret a Iașului, dirijată de Virgil Popa, cu soliștii Eliza Solomon (soprană), Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară) și Smaranda Iftime (violoncel), în 25 iulie la Casa Enescu din Mihăileni și în 26 iulie la Conacul Miclescu din Călinești, iar în 27 iulie recitalul cameral cu Răzvan Suma (violoncel) și Cristina Mihart (pian) la Conacul Moruzi din Vârfu Câmpului.

Ne dorim ca evenimentele să se bucure de un public cât mai numeros și curios, sperând că vom convinge noi susținători și donatori, mulțumindu-le totodată sponsorilor și partenerilor care au înțeles importanța desfășurării acestor acțiuni cultural-educative într-un spațiu cu valențe unice în peisajul românesc și nu numai. Pianista Raluca Știrbăț, președinte a Societății Internaționale „George Enescu”, Viena

 

Mai multe detalii despre iniţiatorii proiectului se pot găsi la linkurile:

https://www.propatrimonio.org/

https://batemfierullaconac.ro/

https://www.facebook.com/caidevis/

Concept & grafică: Alexandra Mihailciuc, Andrei Tache, Cristina Catoiu

 

Program „Concerte pe Siret”

18-24 iulie, Casa Enescu, Mihăileni

Curs de măiestrie susținut de pianista Raluca Știrbăț

 

24 iulie, Casa Enescu, Mihăileni, ora 18:30

Concertul tinerilor pianiști participanți la Masterclass, elevi ai colegiilor și liceelor de muzică din

Iași, București, Botoșani, Bacău, Piatra-Neamț.

Intrare liberă.

 

25 iulie, Casa Enescu, Mihăileni, ora 18:30

Concertul Orchestrei de Tineret a Iașului

Dirijor: Virgil Popa

Soliști:

Eliza Solomon (soprană)

Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară)

Smaranda Iftime (violoncel)

În program lucrări de: Bach, Vivaldi, Händel, Albinoni, Ceaikovski, Puccini, Delibes, Turina, Porumbescu, Enescu, Dimitrescu. 

Intrare liberă.

 

Casa lui George Enescu din Mihăileni, judeţul Botoșani, monument istoric aflat în proprietatea Fundaţiei Pro Patrimonio, a fost salvată de la colaps şi a trecut   printr-un proces de restaurare timp de şapte ani. Pe cât de mică, pe atât de interesantă, ea reprezintă un martor palpabil al modului de viaţă pentru o familie intelectuală a secolului XIX. Tocmai de aceea, Casa Enescu, poate deveni un subiect de cercetare experimentală cu scop precis: care era confortul standard de viaţă în mediul rural pentru familiile cu potenţial intelectual şi dorinţă de dezvoltare?

Este locul în care compozitorul și-a petrecut perioade ale copilăriei și maturității, definitivând multe din capodoperele sale. A fost ultimul loc pe care l-a vizitat înainte de a părăsi țara definitiv în septembrie 1946. Casa a aparținut mamei lui George Enescu, Maria Cosmovici, și a fost construită de părinții acesteia, cel mai probabil, pe la mijlocul secolului XIX. În prezent, casa este redată comunității locale sub forma unui centru cultural şi de educaţie. În 2020 s-au finalizat lucrările de restaurare, moment marcat și prin inaugurarea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte ale Fundației Pro Patrimonio, „Academia de muzică și studiul sunetului”.

 

26 iulie, Conacul Miclescu, Călinești, ora 19:00

Concertul Orchestrei de Tineret a Iașului

Dirijor: Virgil Popa

Soliști:

Eliza Solomon (soprană)

Radu Cotoman și Bogdan Lazăr (vioară)

Smaranda Iftime (violoncel)

În program lucrări de: Bach, Vivaldi, Händel, Albinoni, Ceaikovski, Puccini, Delibes, Turina, Porumbescu, Enescu, Dimitrescu. 

Intrare liberă.

 
Concertul de la Conacul Miclescu din Călineşti va fi deschis de o prezentare legată de arhitectură intitulată „De ce ne plac casele istorice?
Speakeri:
 
Şerban Sturdza, Preşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio
 
Ştefan Bâlici, Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România
 
Mihai Tulbure, Managerul Societăţii Proiect Botoşani, Vicepreşedintele Consiliului Teritorial Filiala Nord-Est Botoşani – Suceava.
 
Intrare liberă.

Ansamblul Miclescu de la Călineşti reprezintă, în acest moment, unul dintre cele mai autentice conace restaurate în România. Ansamblul conacului şi anexelor sale, inclusiv biserica Sf. Nicolae, au fost construite în etape între secolele XVII şi XIX şi reprezintă pentru epoca respectivă un model de relaţionare cu comunitatea locală. Arhitectura conacului este de factură neoclasică şi reprezintă un martor al acestui curent puternic influenţat de acelaşi stil practicat în Polonia şi Rusia.

Conacul a reprezentat un model de fermă agricolă modernă, fiind totodată unul dintre conacele reprezentative din România în perioada interbelică, când aici a fost unul dintre locurile predilecte de întâlnire ale protipendadei româneşti. Naţionalizat şi distrus după venirea comunismului, conacul a fost recuperat de descendentul direct, domnul Radu Miclescu, şi restaurat cu grijă şi devotament. Timp de 15 ani, Conacul Miclescu a devenit un spațiu artistic unic, o fermă agricolă de succes, un șantier de restaurare cu caracter educaţional, un loc primitor după inaugurarea sa pentru intelectuali, artiști, jurnaliști şi oameni politici ai modernităţii. Amprenta socială și filantropică a familiei Miclescu s-a extins şi către biserica de lemn din satul Cerviceşti care a fost restaurată şi, în general, asupra comunității locale, pentru care a creat locuri de muncă şi a oferit ajutoare sub diverse forme.

 

27 iulie, Conacul Moruzi, Vârfu Câmpului, ora 19:00

Recital cameral

Răzvan Suma (violoncel) și Cristina Mihart (pian)

În program lucrări de: Bach, Elgar, Rahmaninov, Fauré, Enescu, Piazzola.

Intrare pe bază de invitaţie.

 

Conacul Moruzi, din Vârfu Câmpului, construit în secolul XIX în stil neoclasic, pe malul râului Siret, se află într-un parc inconfundabil datorită stejarilor seculari şi vegetaţiei care se dezvoltă în pantă până la malul râului.

Frumusețea locului este una cu totul aparte și poate crea un cadru scenografic unic pentru evenimente culturale: concerte, ateliere, conferințe.

 

Toate activităţile au loc în aer liber.

Eveniment Facebook aici


Citeşte şi

Cum a fost la „Concerte pe Siret”

„Concerte pe Siret”. 140 de ani de la nașterea lui George Enescu

 

Cerere de clasare fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț

Cerere de clasare fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț

În baza prevederilor Legii nr. 422/2001, Fundaţia Pro Patrimonio iniţiază două cereri de clasare în data de 28.06.2022 cu revenire în 01.07.2022, pentru declanșarea procedurii de clasare de urgență sau a procedurii de clasare pentru incinta SC Petrocart SA din Bulevardul Decebal, Piatra Neamț, unde a funcționat anterior Fabrica de Hârtie și Mucava și Fabrica de hârtie şi cartoane „Comuna din Paris”.

 

01. Cerere de clasare fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț

PP20/28.06.2022

Către:

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ  NEAMȚ

Doamnei Director Executiv Rocsana Josanu, patrimoniunt@gmail.com

Spre știință:

INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI

Doamnei Manager Oana Zaharia, secretariat@patrimoniu.gov.ro

 

Referitor la:

Clasarea de urgență în Lista Monumentelor Istorice a imobilului din Bulevardul Decebal 171, nr. cad. 54650, Piatra Neamț

Stimată doamnă Director Executiv,

Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, solicită Direcției Județene pentru Cultură Neamț declanșarea procedurii de clasare de urgență pentru imobilul din Bulevardul Decebal 171, nr. cad. 54650, Piatra Neamț, fosta Fabrică de Hârtie și Mucava din Piatra Neamț, în prezent incinta SC Petrocart SA, cunoscută și sub denumirea Fabrica de hârtie şi cartoane „Comuna din Paris”, în baza prevederilor art. 21 din Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

La o evaluare preliminară a clădirii potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare, se constată faptul că imobilul este susceptibil de a întruni criteriile de clasare în Lista Monumentelor Istorice.

Dat fiind faptul fabrica a fost înființată în anul 1908, aceasta ar putea fi evaluată cu valoare medie la criteriul vechimii. O analiză detaliată care să identifice exact anii construirii pentru diversele corpuri și să ia în considerare faptul că edificiile industriale cu această funcțiune, dată fiind evoluția istorică, nu pot fi foarte vechi, poate nuanța această evaluare. Faptul că ulterior clădirea a fost extinsă, cu păstrarea unor corpuri, poate spori valoarea culturală a imobilului, intervenția fiind mărturie a relației evoluția programului cu fondul construit supus analizei. Imobilul considerăm că ar putea să obțină evaluarea mare la criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică având în vedere relația fondului construit cu programul clădirilor cu funcțiune industrială din secolul al XX-lea din România, faptul că unele fațade păstrează imaginea inițială, precum și constatarea că incinta este un reper la nivel urban. În ceea ce privește criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate), se constată că nu s-au păstrat multe clădiri industriale din epocă și regiune și că în LMI sunt clasate puține dintre acestea, astfel că, la acest criteriu, imobilul poate obține evaluarea mare. O evaluare a criteriului referitor la valoarea memorial-simbolică, date fiind cel puțin informațiile din mass-media (nu avem informații despre eventuale patente deținute de fabrică, de-a lungul vremii sau despre arhitecții care au proiectat clădirile ei și personalități ale domeniului care au lucrat aici), fie și doar faptul că viețile multor locuitori sunt legate de acest loc, aici petrecându-și o bună parte din viață, faptul că o mare parte din rechizitele școlare din România au fost produse aici, precum și informații privind modul de reciclare a bancnotelor uzate din perioada comunistă[1] fac ca imobiulul să aibă cel puțin o valoare medie la acest criteriu.

O prezentare succintă a istroriei amplasamentului este disponibilă online într-un articol publicat de ziarulpiatraneamt.ro[2].

Fără a fi o condiție pentru declanșarea procedurii de clasare, pentru finalizarea acesteia este necesară întocmirea unui dosar, care, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, este în sarcina Direcției Județene pentru Cultură Neamț. Studiul istorico-arhitectural care urmează a se elabora va evalua cu exactitate imobilul potrivit criteriilor de clasare.

Având în vedere faptul că, potrivit mass-media[3], pe amplasament urmează să aibă loc o dezvoltare imobiliară care implică demolarea clădirilor, precum și strarea fizică de conservare proastă cel puțin a unora dintre acestea, propunem declanșarea procedurii de clasare de urgență.

Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în baza prezentei cereri formulate în baza prevederilor Legii nr. 422/2001.

Anexăm imagini cu identificarea imobilului pentru care se solicită clasarea de urgență.

arh. Șerban Sturdza,

Președinte Pro Patrimonio România

specialist atestat Ministerul Culturii 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istorice

20220628_cerere de clasare Fabrica de hartie si mucava Piatra Neamț

 [1] Directorul unei fabrici unice în România, ucis de Covid-19. Conducea Petrocartul, locul care transforma în comunism bancnotele uzate în hârtie igienică, articol publicat în Adevărul la 27.10.2020 disponibil la https://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/directorul-fabrici-unice-romania-ucis-covid-19-conducea-petrocartul-locul-transforma-comunism-bancnotele-uzate-hartie-igienica-1_5f97f9415163ec427142c975/index.html

[2] Fabrica de Hârtie şi Mucava din Piatra-Neamţ, articol publicat la 15.07.2020 disponibil la https://www.ziarpiatraneamt.ro/fabrica-de-hartie-si-mucava-din-piatra-neamt

[3] Dezvoltare cu demolare istorică pe fostul teren al Petrocart, articol publicat de Mesagerul de Neamț la 18.04.2022, disponibil la https://mesagerulneamt.ro/2022/04/dezvoltare-cu-demolare-istorica-pe-fostul-teren-al-petrocart/

 

Fig. 1 – Localizare imobil nr. cad. 54650, Piatra Neamț, potrivit ANCPI (sursa: https://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html )

Fig. 2 – Imagine contemporană de ansamblu dinspre Sud-Vest
( sursa: https://vimeo.com/293840771 )

Fig. 3 – Imagine contemporană dinspre Nord
( sursa: https://mesagerulneamt.ro/2022/04/dezvoltare-cu-demolare-istorica-pe-fostul-teren-al-petrocart/ )

Fig. 4 – Imagine de arhivă dinspre Nord
( sursa: https://mesagerulneamt.ro/2022/04/dezvoltare-cu-demolare-istorica-pe-fostul-teren-al-petrocart/ ) – unele construcții din incintă, din planul îndepărtat se regăsesc și azi în imaginea din fig. 1

 


02. Revenire cerere de clasare Fabrica de hartie si mucava Piatra Neamț

PP22/1.07.2022

Către:

DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ  NEAMȚ

Doamnei Director Executiv Rocsana Josanu

patrimoniunt@gmail.com

Spre știință:

INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI

Doamnei Manager Oana Zaharia

secretariat@patrimoniu.gov.ro

 

Referitor la:

Clasarea de urgență/ Clasarea în Lista Monumentelor Istorice a fabricii SC Petrocart SA, Bulevardul Decebal, Piatra Neamț

 

Stimată doamnă Director Executiv,

Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, revine la adresa nr. PP20/28.06.2022 cu unele precizări și completări.

Evaluarea primară potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare s-a făcut pentru incinta industrială, nu doar pentru imobilul nr. cad. 54650, Piatra Neamț, ulterior transmiterii adresei nr. PP20/28.06.2022, am constatat că o parte din construcții se află în imobile cu alte nr. cadastrale.

De asemenea, prin adresa nr. PP20/28.06.2022, Fundația Pro Patrimonio România a solicitat declanșarea procedurii de clasare de urgență. În situația în care din punct de vedere administrativ nu declanșați procedura de clasare de urgență în baza prevederilor art. 21 din Legea nr. 422/2001, vă rugăm să declanșați procedura de clasare în baza prevederilor art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001.

În rezumat, Fundația Pro Patrimonio România solicită Direcției Județene pentru Cultură Neamț declanșarea procedurii de clasare de urgență, iar, în situația în care nu o veți declanșa, a procedurii de clasare pentru incinta SC Petrocart SA din Bulevardul Decebal, Piatra Neamț, unde a funcționat anterior Fabrică de Hârtie și Mucava și Fabrica de hârtie şi cartoane „Comuna din Paris”, în baza prevederilor Legii nr. 422/2001.

Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare de urgență / clasare în Lista Monumentelor Istorice.

 

arh. Șerban Sturdza,

Președinte Pro Patrimonio România

specialist atestat Ministerul Culturii 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istorice

20220701_revenire cerere de clasare Fabrica de hartie si mucava Piatra Neamț

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Componenta de educaţie pentru patrimoniu a proiectului interdisciplinar „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” s-a derulat la Vila Golescu din Câmpulung Muscel în weekendul prelungit de la începutul vacanţei de vară.

Grupa de copii a fost extrem de activă şi a putut împlinit tot programul celor trei zile de activităţi intense coordonate de Andreea Machidon şi sprijinite de trainerii invitaţi Răzvan Bogza, Cosmin Simion, Irina Melente şi Ana Maria Apostoiu.

 

 „Ziua plantelor în grădina comestibilă”

Vineri în cadrul atelierului pentru copii de la Vila Golescu din Câmpulung a fost Ziua plantelor în grădina comestibilă. Copiii au venit de dimineaţă, au participat la ateliere, la masa de prânz şi jocuri, antrenamente pentru concursurile sportive de duminica și mici continuari ale atelierelor din prima parte a zilei pentru cei care au dorit.

 

 „Ziua caietului, desenului şi a caligrafiei”

A doua zi a atelierului pentru copii am ocupat-o cu obţinerea de printuri botanice pe tricouri. Inspiraţi de „Recettes de Cuisine”— caietul de reţete şi sfaturi de la 1900 al Mariei Cantili Golescu — copiii s-au apucat de construcția unui caiet propriu prin replicarea coperilor cartonate cu textil și realizarea „blazonului” personal cu inițialele numelui prin tehnica de linogravură.

 

Dupa-amiaza am avut-o ca invitat pe Delia Zahareanu, graficiană specializată în artă abstractă, caligrafie şi graphic design. Delia ne-a inițiat scurt și aplicat în arta caligarfiei, cu exerciții practice chiar în caietele nou făcute folosind instrumente din recuzita profesioniștilor din acest domeniu.

„Ziua instalațiilor artistice”

Ultima zi a a atelierului pentru copii de la Vila Golescu din Câmpulung am rezervat-o pentru construcția a patru instalații tematice legate direct de Caietul Mariei Cantili Golescu – „Recettes de Cuisine” și de perioada în care aceasta a trăit. Toți cei care ne vor vizita la evenimentul oficial de lansare a Caietului Cantili rescris şi Ziua Festivă de la finalul lunii septembrie vor putea parcurge:

  • Arborele cu farfurii, cu povești legate de obiectele culinare din Vila Golescu
  • Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili din acea perioadă
  • Cutia cu povești cu sfaturile utile extrase din caietul orginal al Mariei Cantili „Recettes de Cuisine”
  • Arborele genealogic al familiei Golescu.

Seara am închis cu un film în aer liber, conform tradiției caravanei de Educaţie pentru Patrimoniu a fundaţiei.

Etapa atelierului şi explorărilor cu copiii de la Câmpulung s-a încheiat pentru moment dar merge înainte şi vă vom prezenta constant proiectul de cercetare a resurselor caietului tradus, colaborarea cu cei zece experți din domeniul culinar precum şi colaborarea cu meşterii din zona Muscelui pentru continuarea colecţiei Honest Goods.

 

Pentru cei curioşi să simtă atmosfera atelierelor de anul acesta, echipa redacţională de la MuscelTV Câmpulung a realizat un reportaj concludent.

*

„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN.

Partenerii media: Scena 9, Rock FM, Muscel TV, Revista Zeppelin; Proiect prieten: Ierburi Uitate

 

Caietul digitalizat, „Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 


Citeşte mai mult:

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

 

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

București, 16 iunie 2022

Maria Cantili Golescu

Maria Cantili Golescu

Fundaţia Pro Patrimonio desfăşoară la Câmpulung Muscel pe parcursul anului 2022 un proiect cultural, creativ, interdisciplinar care pune împreună traducători şi lingvişti, chefi şi experţi culinari, elevi şi meşteşugari, într-un concept unic dedicat Vilei Golescu.

Proiectul a plecat de la descoperiririle din perioada pandemiei din vasta bibliotecă a familiei Golescu, mai precis două caiete de reţete din jurul anilor 1900 scrise de Maria Cantili Golescu, soția lui Vasile Golescu. La începutul anului acesta, echipa de proiect a început o documentare şi o valorificare în mod creativ a acestor materiale ca parte a patrimoniului imaterial ce aparține casei și orașului Câmpulung Muscel. 

 

Toate detaliile ascunse din acest caiet de rețete deschid un univers surprinzător al clasei burgheze din acea perioadă şi sperăm să-l surprindem cât mai bine în materialele ce le vom dezvălui și crea de-a lungul proiectului.” – arhitect Andreea Machidon, coordonator proiect Educaţie pentru Patrimoniu, Fundaţia Pro Patrimonio

Astfel, a fost fotocopiată și digitalizată cu mare grijă fiecare pagină a unuia dintre cele două caiete, proces urmat de transcrierea rețetelor originale, traducerea lor în limba română și editarea textelor astfel încât limbajul să fie ușor de înțeles pentru cititorul contemporan. O traducere a unui caiet de bucate de la 1900, scris în patru limbi și plimbat de autoare de la Paris la Bacău și Câmpulung la începutul secolului trecut devine astfel mai mult decât o simplă traducere. Devine o imersiune în contextul culinar al unei epoci la granița dintre vechi și modernitate şi o colaborare activă între traducători, lingvişti şi istorici.

Au fost adunate detalii despre un mod de găti și de a servi masa neașteptat de cosmopolit, profund influențat de trendurile culinare vest-europene, în special cele franțuzești, dar și de cele englezești, iberice, germane și italiene. Maria Cantili Golescu aparținea unei categorii sociale privilegiate în epocă, cu educație superioară, vorbitoare de mai multe limbi străine, care a călătorit mult și a avut ocazia să locuiască în mai multe orașe europene. Multiculturalismul familiei Golescu și, probabil, al unei întregi elite locale transpare în aceste frânturi de viață cotidiană sugerate de modul în care mâncau și dezvăluie o bucată interesantă din istoria gastronomică românească dintr-o decadă încă neacoperită de alte surse.

Acest prim material resursă rezultat este caietul digitalizat scanat, „Recettes de Cuisine” pe care îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei urmând să fie prezentat şi caietul tradus integral şi reinterpretat.

Extras caiet Maria Cantili Golescu

Atelier creativ pentru copiii din Câmpulung

La începutul vacanţei de vară, între 17-20 iunie, 15 copii din comunităţile din Câmpulung Muscel vor beneficia de trei zile de activităţi în curtea Vilei Golescu. Programul pregătit pentru ei va cuprinde în prima zi „Ziua plantelor în grădina comestibilă”, apoi „Ziua caietului, desenului şi a caligrafiei” iar la final vor parcurge „Ziua instalațiilor artistice” cu opriri în universul: obiectelor culinare din vilă, al portretelor Mariei Cantili, al cuvintelor „bizare” din manuscrise, al arborelui genealogic al familiei și al sfaturilor Mariei Cantili Golescu.

Astfel, copiii vor construi, cerceta, interpreta, crea şi se vor juca fiind mentoraţi de o serie de invitaţi specialişti care vor completa parcursul educațional cu informații prețioase și tehnici de lucru inedite. Seara de final le va oferi un film în aer liber în grădina Vilei Golescu conform tradiției caravanei de Educaţie pentru Patrimoniu a Fundaţiei Pro Patrimonio.

 

Lucrările și explorările copiilor vor face subiectul nu doar a unei expoziții online, dar mai ales a unei expoziții fizice în cadrul „Zilei Festive din Comunitate” gândită pentru perioada toamnei, când rezultatele întregului proiect „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” — jurnalul culinar, obiectele dedicate și filmul de prezentare — vor fi lansate și deschise publicul larg interesat.

10 chefi profesioniști și amatori

Tot parte a proiectului, rețetele caietului au fost supuse unui proces de selecție cu ajutorul unor invitați experți din domeniul culinar. Fiecare dintre aceștia a ales două rețete pe care le va explora și adapta și apoi le va prezenta într-un mod cât mai creativ publicului propriu din mediul online.

Selecția rețetelor va ține cont atât de preferințele fiecărui specialist în parte, dar și de conținutul final al Caietului de

e Rețete, care dorește să documenteze și să aducă în atenția publicului o colecție de rețete cât mai diversă și mai bogată atât din punct de vedere al gustului, cât și al poveștii ce însoțește fiecare amintire cu gust în parte. Participanții vor „traduce” și transforma limbajul notelor de caiet în rețete cu ingrediente marcate și pași clari de urmat pentru utilizatorul din ziua de astăzi. Materialele vor forma  în final Caietul de Rețete al Mariei Cantili Golescu, accesibil atât în format fizic cât și în format digital.

 

Sunt invitaţi să readucă în actualitate aceste reţete vechi: Andrei Chelaru (Fragment, Cluj), Oana Coantă (Bistro de l’Arte, Brașov), Irina Georgescu (autoarea cărții de bucate ”Carpathia”), Cristina Mehedințeanu (Horeca Culinary School, București), Mara Oană (Viscri 32), Mona Petre (Ierburi Uitate), Alex Petricean (Noua, București), Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe), Horia Simon (Clubul Gastronomic Transilvan), echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir (Gastroart) și pe Adela Trofin (Slow Food Edinburgh).

Pe parcursul verii vor fi prezentate treptat aceste fragmente de poveşti şi imagini pe site-ul Fundaţiei Pro Patrimonio.

”Bezele cu violete”, prăjitură pregătită de Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe) urmând rețeta originală din caietul Mariei Cantili Golescu

Colecţia Honest Goods îmbogăţită

Aceleași resurse culinare și elemente din viața Mariei Cantili Golescu vor fi totodată baza realizării unei noi colecții de obiecte Honest Goods dedicate acestor descoperiri. Copii și adulți deopotrivă vor experimenta de-a lungul proiectului rețete și povești asociate lor prin jocuri, concursuri, provocări și proiecte practice.

Obiectele vor fi realizate în spiritul colecție existente de obiecte Honest Goods, folosind materiale și meșteri locali, cu proiecte pregătite de doi designeri. Obiectele astfel rezultate vor fi prezentate în cadrul paginii dedicate de obiecte Honest Goods, fiecare dintre acestea conținând în prezentare rețeta de influență.

Colecţia Honest Goods, obiecte de lut

*

„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9, Rock FM, Muscel TV, Revista Zeppelin; Proiect prieten:  „Ierburi uitate”.


Citeşte mai mult

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Povestea caietului cu ”rețete de bucătărie”, cum și l-a intitulat Maria Cantili Golescu la 1900, intră într-o nouă etapă în cadrul proiectului nostru intitulat „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente”, desfășurat pe parcursul acestui an, care vizează recuperarea acestor frânturi de gust vechi de peste un secol, accesul la informație pentru publicul pasionat de patrimoniul nostru culinar și o mică contribuție la îmbogățirea literaturii gastronomice locale prin publicarea acestui caiet.

 

Prima pagină a caietului Mariei Cantili Golescu caiet într-o formă digitală ce va putea fi accesată gratuit în arhiva Pro Patromonio începând cu această toamnă.

Un caiet multicultural

Rețetele de bucătăriei ale Mariei Cantili au fost scrise, la începutul secolului trecut, în patru limbi, într-o superbă caligrafie caracteristică perioadei, și descriu un mod de găti și-a servi masa neașteptat de cosmopolit, profund influențat de trendurile culinare vest-europene, în special cele franțuzești, dar și de cele englezești, iberice, germane și italiene. Nu trebuie să uităm că autoarea aparținea unei categorii sociale privilegiate în epocă, cu educație superioară, vorbitoare de mai multe limbi străine, care a călătorit mult și a avut ocazia să locuiască în mai multe orașe europene. Multiculturalismul familiei Golescu și, probabil, al unei întregi elite locale transpare în aceste frânturi de viață cotidiană sugerate de modul în care mâncau și dezvăluie o bucată interesantă din istoria gastronomică românească dintr-o decadă încă neacoperită de alte surse.

În prima parte a proiectului, am fotocopiat și digitalizat cu mare grijă fiecare pagină a caietului, au urmat multe săptămâni de lucru ocupate cu transcrierea rețetelor originale, traducerea lor în limba română și editarea textelor astfel încât limbajul să fie ușor de înțeles pentru cititorul contemporan.

Reţete vechi gătite contemporan

În această vară, intrăm într-o nouă etapă de lucru, și mai spectaculoasă, prin cooptarea în proiect a 10 chefi profesioniști și amatori care ne vor ajuta să aducem la viață o serie de câteva zeci de rețete din caiet. Aceste rețete, povestite și gătite de chefii noștri, vor fi publicate într-un nou ”caiet de bucate”, cu texte și fotografii explicate clar, adresat și el publicului.

I-am invitat, așadar, în proiect (și avem marea bucurie ca invitația noastră să fie primită cu bucurie) pe Andrei Chelaru (Fragment, Cluj), Oana Coantă (Bistro de l’Arte, Brașov), Irina Georgescu (autoarea cărții de bucate ”Carpathia”), Cristina Mehedințeanu (Horeca Culinary School, București), Mara Oană (Viscri 32), Mona Petre (Ierburi Uitate), Alex Petricean (Noua, București), Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe), Horia Simon (Clubul Gastronomic Transilvan), echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir (Gastroart) și pe Adela Trofin (Slow Food Edinburgh).

 

În această vară, pe măsura ce chefii noștri se vor aventura în readucerea pe masă a acestor vechi rețete, vom împărtăși cu voi fragmente (în povești și imagini) din acest demers.

”Bezele cu violete”, prăjitură pregătită de Mădălina Roman (Szikra, Sf. Gheorghe) urmând rețeta originală din caietul Mariei Cantili Golescu


Andrei Chelaru

Răsfoind caietul cu rețete de la 1900 al Mariei Cantili Golescu, Chef Andrei Chelaru — colaborator recurent al mai multor localuri de fine dining din țară și recipientul unui premiu Gault & Millau România în 2019 — a fost inspirat să aleagă trei dintre rețetele din caiet și să le combine într-un preparat unic, deosebit de savuros și contemporan.

”Am fost foarte încântat când am răsfoit acest caiet valoros de rețete și mi-a fost greu să aleg, fiind foarte interesante toate. În final, am ales trei rețete: cea de borș, cu care am o relație specială, fiind moldovean și pe care îl folosesc des, înlocuind sucul de lămâie sau oțetul. A doua rețetă este cea de biscuiții manqués, care se potrivesc perfect cu a 3-a rețeta aleasă, spuma de căpșuni. Toate cele trei, împrietenite pe aceeași farfurie au făcut un desert ușor, aromat, dulce-acrișor, cu o aroma subtilă de borș de casa, perfect pentru zilele călduroase de vară.”

Andrei, și-a povestit întâlnirea cu aceste rețete vechi de peste un secol și a deconstruit fiecare etapă de lucru în pași foarte simplu explicați pe blogul său culinar, astfel încât oricine să poată găti acasă cele trei rețete, simpe sau imbinate așa cum, în mod original, le-a combinat și servit.


Mădălina Roman

Mădălina Roman s-a alăturat proiectului cu două rețete alese din caietul de bucate al Mariai Cantili Golescu. Prezentăm acum prima dintre ele, un preparat de sezon care pornește de la rețeta clasică a vinetelor umplute, căreia Mădălina a reușit să-i dea propriul twist într-un stil care o definește.

Mădălina, care a studiat arta culinară la institutul ”Paul Bocusse” din Lyon, este în prezent head chef la ”Szikra” din Sfântu Gheorghe (CV), fiind pasionată de ”secretele” chimiei alimentare, de rețete vechi și plante din flora spontană, dar și o activă promotoare a sustenabilității în gastronomie și a respectului pentru natură. ”Szikra” a devenit în scurt timp un etalon în noua gastronomie românească, surprinzând atât prin reinterpretarea rețetelor vechi, cât și prin combinațiile inedite și tehnicile inovative.

Despre acest preparat, ne-a povestit: ”Pentru că tot este sezonul lor, iar vara aceasta se lucrează de zor publicarea Jurnalului Culinar al Mariei Cantili Golescu, am ales să mă joc cu o rețetă cu vinetele umplute. După rețeta din 1900, am adaptat puțin atât ingredientele cât și tehnica de gătire. Pe lângă frunze foarte tinere de sfeclă, am adăugat frunze de lobodă, iar în umplutură ceapă verde și leurdă. În plus, pentru a înmuia pâinea, am folosit o reducție de borș și puțină supă stoc de legume. Jumătate din sos l-am lăsat cu frunze în interior și cealaltă jumătate am blenduit-o într-un sos fin așezat în farfurie lângă vinetele coapte. La sfârșit, am adăugat fructe verzi de leurdă și flori de ceapă care au completat minunat, cu o notă crocantă, preparatul.”


Adriana Sohodoleanu & Cosmin Dragomir

Inspirați de vară și ingrediente de sezon, echipa formată din Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir a ales și gătit din caietul de rețete de la 1900 al Mariei Cantili Golescu o foarte potrivită mâncare estivală — biban de mare cu ierburi aromatice. Felurile cu pește erau favorite în multe din casele mari ale epocii, iar Vila Golescu din Câmpulung Muscel n-a fost mai prejos. Se prepara o paletă poate surprinzător de variată de specii de pește și crustacee, iar mâncărurile erau puternic influențate de bucătăria franceză și mediteraneană, cu siguranță un gust căpătat în călătoriile cuplului în Franța, dar și sub tendința generală a epocii, în care ”la cuisine française” se impusese ca idealul gastronomic pentru orice familie cu pretenții.

Maria Cantili scria: ”Peștele, evident foarte proaspăt, trebuie spălat, curățat și eviscerat. Înfășurați-l cu o foaie de hârtie unsă bine cu unt. Coaceți la cuptor până capătă o culoare frumoasă. Pregătiți, în acest timp, un vas foarte cald, în care puneți peștele scos din hârtie. Sărați și decorați atât peștele cât și vasul cu unt amestecat cu plante aromatice. Untul se va topi pe jumătate, așa și trebuie. Serviți fierbinte. Coacerea trebuie supravegheată foarte bine; focul nu trebuie nici foarte tare, nici redus. În aceasta constă tot secretul.”

Adriana Sohodoleanu are un doctorat în ”noua bucătărie romanească” și scrie despre mâncare, istorii și trenduri culinare pe biscuit.ro, implicându-se adesea în proiecte felurite de istorie gastronomică și chiar în ceea ce s-ar putea numi reenactment culinar. Ea a abordat această rețetă scrisă acum mai bine de 120 de ani dintr-o perspectivă cât mai apropiată de textul original, detaliind tot procesul de lucru, ingredientele și etapele într-un articol cuprinzător și explicativ, ce poate fi citit aici: https://biscuit.ro/2022/07/08/biban/

Cosmin Dragomir este istoric culinar amator, fondatorul editurii Gastroart, unde a publicat o serie de cărți de bucate istorice, unele într-o ediție nouă la mai mult de un secol și jumătate de la prima apariție. Cosmin este și inițiatorul sau co-inițiatorul mai multor proiecte de cercetare și aducere în atenția publicului larg a patrimoniului culinar național, prin articole, podcasturi și evenimente conexe.


Irina Georgescu

Ne încântă să beneficiem în cadrul proiectului „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente” și de viziunea Irinei Georgescu, scriitoare culinară și autoarea cărții ”Carpathia”. Irina și-a publicat cartea de bucate în UK, prezentând publicului britanic, într-un format specific, mâncarea românească așa cum este preparată ea în gospodării din diverse regiuni ale țării. De atunci, ”Carpathia” a fost tradusă în mai multe limbi, ducând peste mări și țări rețete de-ale noastre. În plus, Irina pregătește o nouă carte ce urmează a ieși din tipar în această toamnă, numită ”Tava”, o culegere de preparate gătite la tavă inspirate din bucătăria rurală și contemporană.

Răsfoind caietul Mariei Cantili de la 1900, ea a ales două rețete de prăjituri, dintre care vă prezentăm, astăzi, apetisantele brioșe cu orez.

Rețeta suna astfel: ”Două căni de orez fiert la rece, 570 g de făină, 1 linguriță de sare, 1 linguriță de zahăr, o jumătate de linguriță de praf de copt sau drojdie, 285 ml de lapte, 3 ouă. Se pasează orezul pentru a îndepărta cocoloașele și se adaugă celelalte ingrediente. Se coace în forme de brioșe 15 minute.”

Pentru prepararea acestora, Irina a urmat îndeaproape sfaturile din rețeta originală, adăugându-le doar un mic twist personal și detaliind metoda pe siteul său – link 


Mara Elena Oană – Viscri 32

Născută în Deva, într-o familie multiculturală, cu bunici români și unguri din Maramureș și Hunedoara, Mara Elena Oană a lucrat peste 10 ani ca avocat în București, înainte să lase totul și să se mute în Viscri, sat aflat pe lista UNESCO. Aici, alături de partenerul ei, au fondat proiectul Viscri 32, un mic retreat cu o puternică componentă gastronomică. Împreună au restaurat o casă veche săsească folosind meșteri locali și au convertit fosta șură de pe proprietate într-un restaurant Slow Food.
Mara este axată pe utilizarea ingredientelor de sezon de la familii de producători locali din regiune, dar și pe documentarea și promovarea unor rețete specifice Transilvaniei.

Implicată în proiectul „Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente”, Mara a ales să recreeze două rețete pornind de la ingrediente de sezon ușor accesibile: ”pâinea de conopidă” și merele a la russe, două preparate gătite la cuptor și servite în boluri de pământ.

Dacă, despre ”pâinea de conopidă”, Mara o postat de curând un filmuleț explicativ pe contul Viscri 32, azi prezentăm acest desert deosebit servit cu unt, dulceață de caise, nuci prăjite și palincă de vișine, urmărind îndeaproape rețeta Mariei Cantili de la 1900:

”Curățați coaja merelor și interiorul. Puneți-le într-un vas adânc, potrivit pentru cuptor și adăugați unt și zahăr pudră. Dați la cuptor, la foc mic. Aranjați apoi merele într-un bol și stropiți-le, cât sunt calde încă, cu un sos făcut din marmeladă de caise, pasată și diluată cu 2-3 linguri de kirsch. Acest fel se servește cald sau, dimpotrivă, foarte rece.”


Adela Trofin

Ca în fiecare început de weeked din această vară, propunem o nouă și apetisantă mâncare de sezon inspirată din caietul de bucate de la 1900 al Mariei Cantili Golescu. Invitata noastră, Adela Trofin a ales să recreeze o faimoasă supă provensală de pește, Bouillabaisse, regăsită în paginile acestui caiet: ”Într-o oală, puneți ceapă tocată, roșii, pătrunjel, cimbru, foi de dafin, usturoi și cuișoare, 700-800 g de pește și crustacee tăiate egal. Asezonați generos. Presărați șofran, turnați un pahar de ulei, doi decilitri de vin alb și terminați prin a adăuga, până la nivelul peștelui, supă bază de pește, sau, în lipsa acesteia, apă. Fierbeți la foc mare timp de 15-18 minute. Aranjați peștele pe un platou, puneți supa într-o supieră în care ați așezat și bucăți de pâine.”

Urmând sfaturile Mariei Cantili îndeaproape, Adela povestește: ”Pentru mine, supa asta nu e provensală, nu e scoțiană, nu e românească. E confort și căldură. Are puțin din memoria supelor de pește românești, dar reflectă intens și sentimentul că mâncarea este relaxare și conexiune. De fiecare dată când o pregătesc, gustul și textura sa sunt ușor diferite, în funcție de ce găsesc la pescărie în ziua respectivă, dar căldura și intensitatea ei rămân aceleași, făcând-o unul dintre felurile mele de mâncare preferate.”  

Adela Trofin s-a născut într-un mic oraș din nord-estul României, într-o familie cu rădăcini românești, austriece și grecești. A învățat de la bunica ei mâncărurile gătite în casă și povești despre ingrediente de sezon, fie cultivate, fie culese din împrejurimi, dar și valori strâns conectate la convivialitate și loialitate față de cursul firesc al naturii, agricultură durabilă și producători locali mici cu impact minim asupra mediului. Implicată în mișcarea Slow Food încă din 2012, Adela a fost liderul Conviviumului Slow Food Iași timp de 6 ani contribuind printre altele la dezvoltarea primului grup de consum de tip ASAT (pentru susținerea agriculturii țărănești) din regiune. Relocată în Scoția, Adela a intrat repede în boardul Slow Food Edinburgh, implicându-se în efortul local de readucere la lumină a ingredientelor uitate sau pierdute din istoria și cultura culinară scoțiană, fără să-și uite originile și preocuparea pentru gastronomia românească.

www.adelicii.ro


Cristina Mehedinţeanu

După ce și-a obținut diploma de bucătar, Cristina Mehedințeanu a lucrat în mai multe restaurante și cofetării londoneze de prestigiu, cum sunt Ottolenghi și Harrods, unde și-a căpătat experiența de pastry chef. Întoarsă în țară, ea a devenit trainer și formator de cofetari și patiseri la Horeca School în București, unde organizează cursuri de calificare si masterclass-uri de cofetărie. De curând, ea și-a deschis propriul local în capitală, Cofetăria Zmeur.

Cristina a ales din caietul Mariei Cantili Golescu două prăjituri de la 1900, dându-le și mai multă strălucire și un aer contemporan: o prăjitură cu frișcă Chantilly și coacăze negre, excelente fructe de sezon, dar și o rețetă de pricomigdale cu ciocolată cărora le-a adăugat un decadent ganache.

Despre prima, ea scrie: ”Îmi plac coacazele negre. Nu sunt folosite aproape deloc în cofetărie. Mai populare sunt afinele, deși ele nu prea au gust și nici aroma. Rețeta aceasta folosește coacăzele negre la maximum, într-o marmeladă dulce-acrișoară, un sos gros care îndulcește și colorează natural un Chantilly cremos cu frișcă și mascarpone pentru decor. Un deliciu!”

Ambele preparate sunt detaliate pe pagina Cristinei, cristinamehedinteanu.ro, unde, pe lângă textul rețetei originale, sunt explicate detaliat ingredientele folosite și toate etapele de lucru care permit oricui să încerce să reproducă această bijuterie culinară.

Linkuri rețete:

https://cristinamehedinteanu.ro/pricomigdale-cu-ciocolata/

https://cristinamehedinteanu.ro/prajitura-champigny-cu-coacaze-negre/


„Jurnal culinar Maria Cantili Golescu-rețete, gusturi, obiecte și experimente” este un proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Partenerii media: Scena 9Rock FMMuscel TV, Revista Zeppelin. Proiect prieten:  „Ierburi uitate”

Caietul digitalizat, „Recettes de Cuisine”,  îl puteţi găsi în biblioteca de resurse utile a fundaţiei aici 


Citeşte mai mult:

Standerul de haine cu garderoba Mariei Cantili Golescu şi alte poveşti

Comunicat de presă. Jurnal culinar Maria Cantili Golescu – rețete, gusturi, obiecte și experimente

„Recettes de Cuisine”, caietul digitalizat 

Girdle, ustensilă istorică de gătit 

Ansamblul Golescu. Observator de Peisaj Cultural în Câmpulung Muscel 

Ansamblul Golescu. Trasee botanice în Parcul Golescu 

Honest Goods. Colecţia Golescu

 

Tablou activitati Zece Experimente Contemporane din Jurnalul Culinar Maria Cantili Golescu

Ce poti face tu?

Newsletter Donează