25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Curtea Casei Enescu de la Mihăileni s-a umplut din nou de sunete, veselie şi copii la finalul lunii octombrie 2020 când în mai multe serii mici a debutat „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii”, programul muzical desfăşurat de Fundaţia Pro Patrimono în parteneriat cu UiPath Foundation.
24 de copii au primit instrumente muzicale individuale şi continuă programul prin lucru săptămânal. Aceştia sunt îndrumaţi de doamna profesoară Paula Gavriluţă, cadru didactic din comunitate. Copiii au experimentat pentru prima dată sunetul de blockflote şi s-au amuzat de ritmurile boomwhakers-urilor.
În comunitatea de copii din Olari, în aproprierea Conacului Neamţu, proiectele non-formale propuse în ultimii 6 ani de Fundaţia Pro Patrimonio au tot timpul mare căutare. La finalul anului trecut copiii au completat o serie de fişe cu planurile și propunerile dedicate conacului, pentru proiectul “Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică”. Cu această ocazie am pregătit terenul pentru un nou proiect, similar cu cel desfăşurat cu copiii de la Mihăileni, din jurul Casei lui George Enescu, realizarea unor cutii poştale. Fiecare copil a primit un kit de lucru şi o serie de indicaţii iar întreaga organizare locală a fost sprijinită cu entuziasm de doamnele Liliana Chera și Mariana Stancu, cărora le mulţumim pentru implicare. Grupa de 15 copii ne-a surprins plăcut cu colecţia inedită de cutii poştale pe care vrem să le împărtășim prin această mini-expoziţie de Mărţişor!
Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală.
Aplicația web va fi adresată proprietarilor de clădiri istorice, specialiștilor și publicului larg pentru ca aceștia să poată fi informați cu privire la modalitățile practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului. O componentă importantă a ghidului va fi şi prezentarea problemelor practice de avizare, documentare, aspecte economice sau legate de finanțare care pot fi întâlnite.
Toate aceste teme vor fi prezentate într-un format cât mai accesibil, în formule de exprimare cât mai simple însoţite de imagini grafice sugestive. Ghidul Salva Monument va fi un agregator de conţinut pentru patrimoniu.
Motivul
Patrimoniul construit al României se degradează, mai ales în ultimii 30 de ani, într-un ritm mult mai accelerat decât capacitatea proprietarilor de le a reabilita, menține și utiliza. Societatea este puţin educată și informată cu privire la modalitățile de reabilitare și mentenanță, dar și asupra posibilităților de valorificare a clădirilor și ansamblurilor de patrimoniu. Totuşi, tot mai mulți cetățeni caută să se informeze şi să înţeleagă instrumentele prin care se poate activa şi revitaliza patrimoniul, în contextul unei insuficiente colaborări și comunicări cu administraţia publică.
Fundaţia Pro Patrimonio îşi propune să realizeze o platformă online interactivă – Ghidul Salva-Monument – care va fi integrată în programul amplu „In-Herit : Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural” realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.
Ghidul va fi un suport pentru proprietarii de clădiri istorice, specialiști, publicul larg prin care aceştia vor putea să găsească modalități practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului – atât o resursă culturală, cât și o resursă economică. Platforma digitală va oferi și o legătură între cetățeni și specialiști, din domenii variate – arhitectură, juridic, economic etc.
Ne propunem sa oferim un sprijin activ, gratuit, pentru cât mai multe situaţii comune în care diferite categorii de public se pot găsi. Fundaţia primeşte lunar o medie de 10 întrebări despre cum se salvează, intervine, finanţează o clădire istorică. Cererile sunt diverse, dar au la baza educaţia slabă a publicului şi lipsa acuta de informare publică. În cele mai multe cazuri întrebările şi solicitările ajung la Fundaţie deoarece instituţiile publice răspund vag sau deloc. Cetăţenii interesaţi nu au la dispoziţie un document simplu de pe care să înteleagă care sunt paşii, care sunt timpii de răspuns, care sunt autorităţile competente şi care sunt legile precum şi cum trebuie completate cererile şi către cine trebuie adresate.
Ghidul Salva-Monument va adresa:
Pentru a construi cât mai reprezentativ acest Ghid ne-am propus să realizăm o consultare publică prin intermediul unui sondaj astfel încât să putem adresa o plajă cât mai largă de posibile situaţii şi întrebări ale publicului.
Pentru completarea formularului vă rugăm să accesaţi acest link http://bit.ly/SONDAJ-SALVA-MONUMENT
Sondajul este deschis public până pe 03 martie 2021.
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Citeşte şi
Lansare Ghidul Salva-Monument, instrument online de informare
Aplicaţia Salva-Monument. Ghid de utilizare.
Conferința de încheiere a proiectului In-Herit
În luna iunie 2020 Primăria Municipiului București a pus în dezbatere publică pentru faza de intenție de elaborare Planul urbanistic zonal „Construire complex multifuncțional Palatul Știrbei, Calea Victoriei nr. 107”. Proiectul a stârnit reacții din partea societății civile datorită multor probleme care afectează grav calitatea mediului construit, zona protejată și clădirea de patrimoniu.
Principalele observații pe care Fundația Pro Patrimonio le-a formulat sunt: noua propunere afectează grav imaginea simbolică a Palatului Știrbei, PUZ-ul elimină grădinile istorice din fața și din spatele palatului. S-a cerut corectarea propunerii astfel încît să se țină cont de următoarele:
Din păcate proiectantul a răspuns acestor observații confirmând intenția de a nu lua în considerare nici una din observații. Ca dovadă pe 8 septembrie a fost lansat anunțul de consultare pentru partea de elaborare și avizare a proiectului.
Articolul publicat de domnul arhitect Dan Marin ”Grădina Palatului Știrbei sau restaurarea ca mistificare a istoriei” pe site-ul Contributors la data de 21.08.2020.
Credit foto: Wikimedia Commons
Pe 22.07.2019, Fundaţia Pro Patrimonio depune cerere pentru clasarea în regim de urgență a imobilului situat pe strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6 ( str. 11 Iunie nr 50). Răspunsul primit din partea Direcției de Cultură a fost acela că s-a emis aviz de demolare și nu pot să dea curs cererii trimise de noi.
În data de 14.04.2020, Primăria Municipiului Bucureşti a publicat spre dezbatere publică Proiectul de hotărâre privind aprobarea PUZ din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6. Prin aceasta se doreşte elaborarea unui PUZ pentru „Construire ansamblu de corpuri noi cu funcţiune mixtă: servicii, birouri, comerţ şi locuinţe colective”.
Institutul Naţional al Patrimoniului trimite pe 28.04.2020 o adresă către Primăria Municipiului Bucureşti prin care susţine punctul de vedere al sesizării Pro Patrimonio şi solicită în mod expres revizuirea substanţială a documentaţiei de urbanism propuse dezbaterii publice şi respectarea tuturor reglementărilor zonei construite protejate aşa cum sunt expunse în documentele pe care vi le facem publice acum. Urmează imediat o scrisoare prin care INP reiterează cererea de clasare de urgenţa în vederea înscrierii în Lista monumentelor istorice a imobilului din strada Garamont 38 – Intr. Ovidiu nr. 6.
Pe acest fond comunitatea locală din Filaret se uneşte sub steagul Salvam Fabrica şi trimite petiţii şi scrisori către Ministerul Culturii care a anunță începerea procedurii de clasare a clădirii Fabrica drept monument istoric.
Credit foto: Circa 1703-3071
În contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22 – Zona construită protejată nr. 45 Cotroceni – Fundaţia Pro Patrimonio a trimis o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu şi un comunicat de presă în data de 09.07.2020
> Scrisoare deschisă nr. 3904/08.07.2020
Semnatarii acestei scrisori, consideră imperios necesară racordarea legislației, a procedurilor de avizare, autorizare și control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea și punerea în valoare a mărturiilor identității culturale naționale.
Patrimoniul construit este o resursă regenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere.
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului.
Păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări.
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalități, instituții și organizații.
Vă invităm să ne fiți alături și să semnați Petiția pentru salvarea patrimoniului
Foto: Iulia Stanciu
Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.
arh. Raluca Munteanu
„Situaţia Hotelului Concordia din Bucureşti este la fel de critică cu toate că în fiecare an mai apare câte un zvon conform căruia ar urma să se facă ceva cu acest monument istoric. Acesta rămâne, însă, la nivelul declarativ iar clădirea, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești după ce fusese ales domn al Moldovei, se deteriorează aproape ireversibil sub ochii noştri.
Imobilul din str. Smârdan nr. 39 este cunoscut ca Hotelul Concordia, se află în proprietate privată, nu este în proprietatea Primăriei Municipiului București. Anii au trecut şi nimeni nu a întreprins nimic în sprijinul acestui monument, deși fostul primar anunța în ianuarie 2019 că „Primăria Municipiului București a emis certificatul de urbanism nr. 374/1591010/12.03.2018, pentru autorizarea lucrărilor de consolidare, restaurare, refuncționalizare/amenajare interioară (Corp A/C2), și subsol (Corp B/C3), amenajare curte interioară, proprietarul terenului fiind în perioada de obținere a avizelor și de întocmire a documentației tehnice necesare obținerii autorizației de construire.” (citat HotNews)
Acest imobil este monument istoric este un reper de arhitectură şi istorie, cu o semnificație deosebită atât pentru istoria națională cât și pentru contextul urban al Bucureștiului. Neglijarea lui, indiferent de regimul de proprietate este de neiertat, o crimă față de istorie și oraș.”
arh. Raluca Munteanu
După toate studiile despre care am povestit anterior pasul următor este să obținem autorizația pentru realizarea lucrărilor de intervenție (autorizația de construire). Procedura are mai multe etape: se solicită de la primăria locală un certificat de urbanism prin care se indică ce anume este permis conform regulamentelor locale și ce alte autorități trebuie să analizeze în prealabil (avize) proiectul înainte de eliberarea autorizației. În cazul lucrărilor pe clădirile istorice (monumente) sunt obligatorii punctele de vedere ale Direcției pentru cultură județeană și ale Inspectoratului de Stat în Construcții.
Direcțiile de cultură evaluează (în teorie) modul în care, prin proiect, se conservă valoarea de patrimoniu a clădirii și poate solicita modificări ale soluției astfel încît să asigure o intervenție de calitate cu respectarea principiilor de protejarea a patrimoniului. Direcțiile de cultură se consultă pentru aceste avize cu Comisiile Zonale ale Monumentelor, formate din specialiști în domeniu, pentru emiterea punctelor de vedere. Din păcate în practică, tot mai adesea, aceste avize sunt condiționate de interese diverse, divergente față de cele de conservare și punere în valoare a patrimoniului. Proiectul care se prezintă Direcției pentru Cultură și implicit Comisei Zonale conține studiile preliminare și soluția de arhitectură propusă în care sunt explicitate toate lucrările de intervenție, reparație și eventual adăugiri, modificări cu justificările aferente.
Continuarea seriei:
Proiectul „Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzical” a început!
Pentru a cunoaște mai bine locul în care se află Casa lui George Enescu și împrejurimile acesteia ne-am propus în perioada 1-4 iulie 2020 exercițiul cartării meșterilor și a resurselor locale din jurul casei. Pe o rază aproximativă de 50 – 60km în jurul obiectului de arhitectură, două echipe au patrulat timp de patru zile pentru a schița povestea din jurul Mihăileniului.
Traseul a avut la bază hărțile de meșteri existente online: https://hartamesterilorconstructii.ro/ și https://www.hartamestesugarilor.ro/, informații prețioase și bogate culese de la muzeele de etnografie și centrele de informare turistică din zonă precum și indicii oferite chiar de oamenii locului. Abundența meșterilor din aceste locuri ne-a obligat să facem o selecție forțată a vizitelor pe teren și să păstrăm deschise pistele de cercetare și pentru alte dăți.
Am reușit să vizităm 25 de meșteri și ne-am familiarizat cu diferențele și asemănările culturale ale Bucovinei și Moldovei la pas prin sate și orașe sau în cercetări muzeale.
Chiar dacă tema acestui proiect se limitează la cercetare, ideile noastre de viitoare colaborări au pornit deja la drum cunoscând meșteri atât de pricepuți și din domenii atât de variate.
În experiența maraton a cercetării de teren am cunoscut: fierari, împletitori, sculptori și tâmplari, pietrari, pielari, sticlari și țesătoare. La fel ca și în cercetarea de la Câmpulung Muscel din judeţul Argeş, din jurul Vilei Golescu, am rămas impresionați atât de bucuriile cât și de greutățile fiecărui meșteșug.
Păstrarea și readaptarea tuturor acestor tradiții la prezent sperăm să facă cândva obiectul unei viitoare colecții Honest Goods a Casei lui George Enescu din Mihăileni și să incite cât mai mulți oameni să acceseze resursele umane și culturale existente în apropiere.
Mulțumim pe aceasta cale meșterilor pentru găzduire și povești precum și voluntarelor, Ruxandra Sacaliș și Ana Luiza Simion, fără de care nu am fi putut afla atâtea lucruri.
„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
