„Atelier 5: serbări în comunitate”, 16-21 iulie 2019

| Activități specifice Golescu, Articole Educatie pentru patrimoniu, Articole proiect Golescu | No Comments
Perioada 16-21 iulie am dedicat-o serbărilor în comunitate. Atelierele și entuziasmul de peste an s-au adunat în câte două zile de Festival în fiecare dintre cele trei comunități din jurul...

„Atelier 4: treasure-hunt”, 29 mai-2 iunie 2019

| Activități specifice Golescu, Articole Educatie pentru patrimoniu, Articole proiect Golescu | No Comments
Primul weekend de vacanță, 14-16 iunie, ne-a prins în caravana de ateliere la cele trei conace. Activitățile noastre s-au mutat de această dată în aer liber, bucurându-ne din plin de...

„Atelier 3: arhitectul”, 29 mai-2 iunie 2019

| Activități specifice Golescu, Articole Educatie pentru patrimoniu, Articole proiect Golescu | No Comments
Întâlnirile din 29 mai - 2 iunie ne-au adus mai aproape de ce înseamnă o casă frumoasă pentru un arhitect, cum o poate acesta obține, cu ce meșteri va colabora...

„Atelier 2: peisagistul”, 10-12 mai 2019

| Activități specifice Golescu, Articole Educatie pentru patrimoniu, Articole proiect Golescu | No Comments
Proiectul „Educație pentru patrimoniu” a adunat o nouă serie de povești și aventuri în perioada 10 - 12 mai 2019, în curțile școlilor din comunităţile din Izvoru, Olari și Câmpulung...

Texturi uitate: Bucureștiul interbelic

Bucureștiul are o un număr mare de clădiri de patrimoniu moderniste care fac parte din identitatea orașului. Producția mare de arhitectură modernistă s-a datorat Unirii din 1918, după primul război mondial, urmată de o perioadă de pace și de creștere economică și culturală. Bucureștiul a devenit în acel moment capitala unei Românii unificate și acest aspect s-a reflectat în dezvoltarea sa rapidă, în noul urbanism și în noua producție de arhitectură.

Astfel, între cele două războaie mondiale și până când Partidul Comunist a preluat puterea în România în 1947, Bucureștiul a dezvoltat o expresie estetică unică, marcată, mai ales, de arhitectura modernistă, care astăzi reprezintă aproape 70-80% din țesutul istoric al Capitalei. Expresia modernistă s-a reflectat nu numai în vocabularul arhitectural al construcțiilor volumetrice simple, influențat puternic de stilul Bauhaus, ci și în detaliile tencuielor de fațadă, variate și originale, care supraviețuiesc și astăzi. Noile descoperiri în tehnologia cimentului au încurajat dezvoltarea de noi tencuieli și finisaje pentru exteriorul clădirilor care se dovedesc a fi o caracteristică unică a arhitecturii moderniste a României.

Scopul proiectului

Studiul pe care îl întreprindem se axează pe aceste tencuieli moderniste utilizate în perioada mai sus menționată, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare cu privire la importanța acestora în peisajul cul­tural al orașului și a pune în lumină importanța și valoarea arhitecturii Bauhaus din București. Acest proiect se adresează specialiștilor din domeniul construcțiilor și arhitecturii, dar și publicului larg și face parte din proiectele selectate de AFCN în sesiunea noiembrie 2018.

După aproape 100 de ani de la realizarea acestor tencuieli, patrimoniul modernist construit din București suferă de neglijență și de intervenții și reparații necorespunzătoare care, în majoritatea cazurilor, elimină detaliile delicate și frumoase ale fațadelor. Aceste clădiri sunt și mai vulnerabile din cauza riscului seis­mic ridicat al Bucureștiului și necesită o atenție deosebită în procesul de reparare.

Subliniind valoarea estetică și istorică a acestor tencuieli originale și documentând tehnicile și rețetele de mortar necesare pentru a le realiza, ne propunem să înțelegem mai bine această caracteristică arhitecturală și dorim să încurajăm decizii informate atunci când vine vorba de întreținerea, conservarea și repararea clădirilor moderniste.

Proiectul are următoarele etape:

1. cercetarea de bibliotecă, care constă în documentarea rețetelor de mortare de tencuieli interbelice și a modului lor de aplicare – specifice României, dar și comparații cu tehnici din aceeași perioadă din alte țări;

2. inventarierea fotografică pe teren, urmată de o serie de ateliere practice pentru testarea rețetelor documentate și a tehnicilor de aplicare pe mostre de 1x1m pentru a conserva și revitaliza vechile tehnici/tehnologii;

3. dezbatere pe tema tehnicilor testate în care, alături de echipa de proiect, vor fi invitați specialiști și constructori interesați de subiect pentru a discuta pe marginea concluziilor practice ale atelierelor – rețete, proceduri de aplicare, materiale disponibile în prezent – și se vor pune în discuție și posibile soluții de îmbunătățire a tehnologiei pentru a satisface normele curente și cele de conviețuire a tehnologiilor istorice cu noile cerințe ale pieței;

4. realizarea unui ghid care va identifica și inventaria principalele tipuri de tencuieli interbelice din București, cu compozițiile specifice, modurile de aplicare, cele mai frecvente forme de degradare și va cuprinde recomandări pentru reparare și întreținere, folositoare atât specialiștilor în domeniu, cât și proprietarilor de clădiri de patrimoniu modernist (construite în perioada 1918-1940);

5. concluziile proiectului vor fi diseminate în cadrul unei expoziții cu dezbatere, în care se vor prezenta mostrele realizate, vor fi expuse panouri cu fotografiile texturilor documentate pe teren și se va lansa și se va distribui ghidul de tencuieli interbelice.

Un proiect al Fundației Pro Patrimonio
Parteneri: Universitatea Națională de Arte București, ARCEN

Proiect cultural co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.