25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL DE FUNDAMENTARE PENTRU EVALUAREA RESURSEI CULTURALE
– întocmit pentru dosarul de clasare a obiectivului în lista monumentelor istorice –
Un document susținut de Fundația Pro Patrimonio
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Conacului Neamțu de la Olari. Copiii și adulții sunt invitați să pornească într-o călătorie exploratorie cu probe, povești și provocări atât la interiorul cât și la exteriorul casei, traversând capitole de istorie și arhitectură, restaurare, mozaicuri, încăperi, genealogii, mărturii și planuri. Ce a avut de povestit până acum conacul, dar și ce-ar mai putea povesti în viitor.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Casei George Enescu de la Mihăileni. Copii și adulți deopotrivă pot parcurge povești, probe și provocări legate de arhitectură și restaurare, obiecte de mobilier, atmosfere din interior, fragmente muzicale, arborele genealogic și viața marelui compozitor. Un circuit în jurul lacului Rogojești completează experiența locului cu o porție de natură și peisaj.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Vilei Golescu de la Câmpulung Muscel. Copii și adulți deopotrivă sunt invitați să intre în universul uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraș parcurgând povești, probe și provocări legate de arhitectură și restaurare, obiecte de mobilier, atmosfere din interior, viața personajelor ce au dat viață locului, sfaturi și produse din alte vremuri, arborele genealogic al Goleștilor, traseul parcului dendrologic și viața vilei din prezent și viitor.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
24.12.2025
Referitor la răspunsul Ministerului Culturii la Petiţia iniţiată pe Pro Patrimonio pe 6 decembrie 2025
Ministrul Culturii, dl András István Demeter, a transmis către Pro Patrimonio un răspuns ( a se vedea mai jos) la petiția Nu desființați Institutul Național al Patrimoniului (INP)! (semnată de 21378 de persoane) prin care folosește efectele unor disfuncții administrative ale sistemului gestionat de Ministerul Culturii ca justificare pentru propunerile de reorganizare instituțională.
Sunt aduse în discuție problemele INP – dându-se ca exemplu neactualizarea Listei monumentelor istorice (LMI) – dar nu se indică și care le-au fost cauzele. Cazul particular al LMI este cunoscut în mediile profesionale – din dezbaterile purtate la numeroasele simpozioane, conferințe și evenimente publice – iar cauzele – lipsa alocării resurselor necesare unei actualizări reale, în teren (o actualizare birocratică, doar din birou este inacceptabilă și supusă grav erorilor) – sunt de asemenea cunoscute public, figurând și în rapoartele de activitate ale INP, publicate pe site până la finalul anului 2021 (https://patrimoniu.ro/ro/profiles/rapoarte-de-activitate, consultat la 23.12.2025). În această situație ceea ce este evident că a lipsit pentru rezolvarea problemei a fost sprijinul ministerului, nu voința și capacitatea profesională a INP. Proiectul ePatrimoniu, menționat în răspunsul ministrului împerună cu proiectul eMonumente, lansate recent, vor asigura pentru prima dată în 3 decenii resursele necesare unei campanii reale de actualizare a LMI.
Nu este menționată evidenta creștere profesională instituțională din ultimii 10 ani a INP în multiple domenii – crearea TMI și eficientizarea PNR, evidența, inventarierea și digitizarea patrimoniului, înscrierile în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, investițiile PNRR, parteneriate deschise cu mediul profesional și societatea civilă etc. În pofida lipsei alocării de resurse INP asigură un sprijin de specialitate solid pentru Ministerul Culturii în exercitarea unui spectru larg de atribuții și în fundamentarea de decizii necesar a fi bazate pe o serioasă expertiză profesională, independentă de influențe politice sau de grup. Petiția nu pledează pentru „autonomie instituțională în afara arhitecturii administrative a ministerului” ci pe independența opiniilor profesionale și autonomia operațională a INP în exercitarea atribuțiilor sale ce susțin și implementează politicile în domeniul patrimoniului gestionat de Ministerul Culturii. Grupul de lucru menționat nu poate fi considerat transparent atâta timp cât este prezentat public abia prin acest răspuns, dar are o componență necunoscută. Organizațiile din societatea civilă care de ani buni colaborează și sprijină instituțiile pentru protecția patrimoniului nu au fost invitate să participe la analiza problemelor din domeniu și dialogul privind posibilele soluții și nu cunosc nimic despre procesul în desfășurare. Reamintim atât dlui Ministru cât și Guvernului că reprezintă instituții care servesc interesul public și sunt datori față de societate să comunice transparent, să ia decizii fundamentate și dezbătute cu factorii interesați.
Majoritatea motivelor invocate în răspuns sunt în esență rezultatele unei lipse cronice de resurse în cadrul instituțiilor mandatate să gestioneze domeniul. Rezolvarea problemelor patrimoniului nu se face prin reorganizare, desființare și distrugerea puținelor resurse de profesionalism, ci prin analiza rațională a cauzelor, creșterea resurselor și capacității instituționale și prioritizarea interesului public.
„…cred că suntem doar într-o situație în care s-a alarmat tot satul, dar nu neapărat din grija rezolvării problemelor patrimoniului, ci din prezervarea anumitor interese, poate, mai degrabă, personale.” afirmă dl Ministru în interviul acordat pentru Agerpress în 19.11.2025, comentând protestele civice legate de zvonurile desființării INP, confirmate ulterior chiar de ministru la solicitarea presei. Pierderile de patrimoniu în ultimii ani sunt semnificative, amplificate de incapacitatea Ministerului de a aloca resurse suficiente și de a consolida instituțiile din domeniu, pe când mediul profesional și societatea civilă fac eforturi remarcabile, apreciate la nivel european, pentru a proteja patrimoniul și a dezvolta educația în rândul societății.
19.12.2025, Mihăileni
După redeschiderea din vară, Casa George Enescu din Mihăileni își continuă misiunea de spațiu activ de creație și învățare. Aici, educația muzicală este la ea acasă și face parte din viața comunității.
Sub îndrumarea dedicată a profesoarei Paula Gavriluță, cursurile săptămânale pentru copii aduc muzica mai aproape de cei mici și creează o punte între patrimoniu și viitor. Cu sprijinul donatorilor UP Romania și Grădinariu Import Export, casa a fost recent echipată cu o pianină de studiu, un pas esențial pentru a asigura acces real la educație muzicală în mediul rural.
În luna octombrie, copiii din grupul instrumental al Academiei de Muzică și Educație pentru Copii din Mihăileni au participat cu succes la Festivalul Concurs Județean „Armonii de toamnă” – ediția a III-a, desfășurat la Dorohoi. Premiul I obținut confirmă valoarea muncii și a educației muzicale continue desfășurate la Mihăileni.
În apropierea Sărbătorilor de iarnă, copiii s-au transformat în colindători și au dus bucuria muzicii la Casa Enescu și la Unitatea de Asistență Medico-Socială din Mihăileni. Colindele interpretate vocal și instrumental – la glockenspiel, blockflöte, clopoței – au adus emoție și zâmbete în rândul celor prezenți. Ca răsplată, colindătorii au fost întâmpinați cu colaci, prăjituri, fructe și dulciuri.
Proiectul face parte din programul mai amplu de educație prin patrimoniu dezvoltat de Fundația Pro Patrimonio, cu sprijinul UiPath Foundation, și arată cât de mult pot conta continuitatea, implicarea și creativitatea într-o comunitate.
Sărbători cu lumină și armonie pentru toți cei care ne sunt alături!
Ansamblul a fost donat în 2025 Fundației Pro Patrimonio și în prezent lucrăm la o strategie și plan de acțiune pe termen lung pentru valorificarea și reabilitarea acestui domeniu. Istoria recentă a acestui conac este similară cu cea a majorității siturilor de patrimoniu, care au suferit în urma procesului de retrocedare mai mult decât în toată perioada de după naționalizare. Ilustrează incapacitatea și indiferența gravă a administrației publice de a-și îndeplini misiunea de a conserva patrimoniul și de a educa publicul.
În lunile octombrie-decembrie au fost începute evaluări și estimări ale situației ruinelor. În urma expoziției „Parcuri și peisaje din România” organizată de Pro Patrimonio Franța la ICR Paris în septembrie 2025, doi studenți peisagiști și-au arătat interesul de a-şi realiza proiectul de diplomă pe parcul domeniului Perticari Davila și au efectuat o vizită în decembrie la fața locului.
Imagini surprinse de Mathieu Tattegrain
noiembrie 2025, Bucureşti
Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina este un ansamblu cu o evoluție coerentă de peste un secol, martor al transformărilor tehnologice, economice și sociale ale unei epoci, cu o influenţă copleşitoare în evoluţia istorică a României şi un profund caracter identitar.
Începând cu anul 2021, Fundația Pro Patrimonio s-a implicat activ, profesional și constant în protejarea acestui sit valoros de patrimoniu industrial. Fundaţia a oferit Ministerului Culturii o documentație alternativă de clasare, a generat și susținut un Memorandum profesionist privind valorificarea sustenabilă a ansamblului industrial, a inițiat o scrisoare deschisă susținută de profesionişti şi public larg interesat, a participat la consultări și întâlniri tehnice, punând la dispoziție expertiza acumulată și propunând o viziune coerentă pentru conservarea și reutilizarea culturală și economică a rafinăriei.
Demersul Fundaţiei Pro Patrimonio urmărește nu doar salvarea fizică a unor clădiri, ci activarea unei resurse culturale şi economice de mare relevanță pentru identitatea locală și națională. Credem că patrimoniul industrial poate fi integrat sustenabil în viața comunităților – ca loc de memorie, educație, creativitate și inovație dar și ca resursă economică reală. Reconversia unor situri industriale similare în Europa de Est: Muzeul DOX din Praga, amenajat într-o fostă fabrică de metal, a devenit un reper cultural internațional și un catalizator pentru regenerarea cartierului Holešovice. În Polonia, Centrul Culturii din Katowice, rezultat din reconversia unei mine de cărbune, a adus o creștere de peste 25% a investițiilor locale în servicii și turism în doar cinci ani. Astfel de intervenții demonstrează că orașele pot evolua și se pot reinventa printr-o abordare vizionară, bazată pe protejarea și valorificarea inteligentă a patrimoniului existent.
Mai jos, prezentăm cronologia completă a acestui parcurs complex, în care societatea civilă – susținută prin acțiuni profesioniste – s-a implicat în mod direct în protejarea patrimoniului industrial al Rafinăriei „Steaua Română” din Câmpina.
25 octombrie 2025, Câmpulung Muscel
Toamna a venit la Vila Golescu cu ultima întâlnire din seria „Kit și Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează”. De această dată, atenția s-a îndreptat către Biserica de lemn din Urși – un simbol al salvării prin implicare comunitară, parte din colecția clădirilor care își spun povestea.
Sâmbătă, parcul și casa de la Câmpulung Muscel au găzduit o nouă aventură creativă, alături de copii din comunitate. Colecției de machete de hârtie dedicate fiecărei clădiri de patrimoniu i s-a adăugat o piesă specială: un mic lăcaș de cult, construit prin împăturire și bricolaj.
Copiii au descoperit, pas cu pas, transformarea spectaculoasă a bisericuței de la Urși – de la starea de degradare în care a fost găsită, la renașterea ei prin eforturile comune ale oamenilor din sat și ale celor care au venit din afara comunității, animați de dorința de a salva patrimoniul.
A urmat o provocare de echipă: construirea unui turn imaginar al unui nou lăcaș de cult, folosind materiale naturale din grădina Vilei – elemente vegetale, sfoară, lipici și multă imaginație. Au fost testate structuri, desenate schițe și ridicate turnuri – fiecare cu propriul caracter: cel mai înalt, cel mai stabil sau cel mai creativ. Proba finală? Un „cutremur” artificial, pus în scenă de Mihai, care a pus la încercare rezistența fiecărei construcții.
În tradiția atelierelor noastre, nu puteau lipsi spiritele. Pornind de la puterile interioare ale fiecăruia, copiii au creat măști ale spiritelor de la Vila Golescu: protectori ai animalelor, vindecători ai naturii sau mici distrugători năzdrăvani. Toate au fost prezentate într-o paradă a imaginației.
Ziua s-a încheiat cu joacă liberă, supă caldă și prăjituri aduse de copii – deja o tradiție a întâlnirilor noastre.
Iar Vila Golescu și-a îmbrăcat haina de toamnă, plină de culoare, pentru a închide cercul acestei caravane în care patrimoniul devine pretext de joacă, învățare și legătură între generații.
Proiectul „Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul UiPath Foundation
Pe 18.07.2025 Fundația Pro Patrimonio sesizează Comisia Naţională a Monumentelor Istorice asupra necesităţii declanşării procedurii de clasare a unor obiective emblematice din stațiunea Băile Govora: Ansamblul Parcului Balnear Central, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe Strada Tudor Vladimirescu.
În ședința din data de 30.07.2025 CNMI dă aviz favorabil, ca urmare a acestui fapt Fundația Pro Patrimonio trimite în data de 27.08.2025 o scrisoare prin care solicită indicarea direcţiilor prin care Direcţia Judeţeană de Cultură Vâlcea urmează să îndeplinească procedura de clasare şi în acelaşi timp îşi oferă sprijinul pentru realizarea documentaţiilor necesare.
Suplimentar, Institutul Național al Patrimoniului analizează şi răspunde că susţine solicitarea şi demararea procedurilor de clasare pentru obiectivele menţionate. În data de 01.10.2025. INP revine cu o solicitare prin care încearcă să afle care este stadiul în care se află procedura de clasare în încercarea, împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio, de a oferi sprijin concret pentru continuarea acestui proces.
Direcţia Judeţeană de Cultură Vâlcea nu a oferit până acum nici un răspuns.
Către: Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea
Str. Carol I, nr. 3, Râmnicu Vâlcea
În atenția: Domnului Director Florin Epure
Spre știință: Institutul Național al Patrimoniului
Ministrul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural
Referitor la: Rezoluția CNMI din 30.07.2025 și solicitare precizări referitoare la demersurile de clasare a unor obiective din stațiunea Băile Govora
Stimate Domnule Director,
Prin prezenta, vă informăm că, în ședința din data de 30.07.2025, Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI) a adoptat rezoluția conform căreia se propune demararea procedurii de clasare ca monumente istorice pentru următoarele obiective din stațiunea Băile Govora:
Decizia CNMI are la bază atât valoarea culturală și arhitecturală a acestor obiective, cât și riscul iminent de pierdere a acestora, în lipsa unor măsuri urgente de protejare. Decizia este fundamentată, de asemenea, de avizul nr. 103-UI/19.05.2011 pentru Planul Urbanistic General actual, eliberat în anul 2011 de către Ministerul Culturii, prin care se condiționează avizul favorabil de clasarea acestor imobile: Ansamblul Parcului Central, Pinard, 1914; Pavilionul de Băi, arh. E. Doneaud, 1914; Hotel Ștefănescu, 1900; casa tradițională, str. T. Vladimirescu 158.
În aceeași măsură, Institutul Național al Patrimoniului a emis un punct de vedere către CNMI prin care a arătat susținere față de propunerea fundației Pro Patrimonio și demararea procedurilor de clasare pentru obiectivele menționate. În acest sens, ne-au făcut cunoscută adresa cu nr. 1818/07.03.2025, înaintată Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, prin care a fost solicitat stadiul procedurilor de clasare pentru aceste imobile, în conformitate cu condițiile stabilite prin avizul Ministerului Culturii nr. 103-U/19.05.2011.
În acest context, vă rugăm să ne transmiteți direcțiile demarate de Direcția Județeană pentru Cuultură Vâlcea în vederea îndeplinirii condițiilor impuse de avizul 103-UI/19.05.2011 privind Planul Urbanistic General în vigoare, astfel încât valorile identificate să beneficieze de statutul de protecție asociat monumentelor istorice.
Având în vedere importanța culturală a obiectivelor, direcție reconfirmată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, fundația Pro Patrimonio își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin în realizarea documentațiilor necesare pentru întocmirea dosarelor de clasare, prin implicarea specialiștilor atestați și prin mobilizarea resurselor disponibile.Totodată, dorim să vă invităm la o discuție între reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea și echipa fundației Pro Patrimonio, în vederea unui dialog detaliat asupra etapelor administrative și a modalităților de colaborare. Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru a stabili de comun acord o dată convenabilă pentru întrevedere.
Cu considerație,
arh. Șerban Sturza, Președinte Pro Patrimonio România
Parcul Balnear (peis. Emile Pinard, 1912-1914)
Parcul Balnear reprezintă unul dintre cele mai importante atribute culturale ale stațiunii, reper al istoriei și evoluției sale. Parcul este totodată un element-cheie al tipologiei orașelor balneare, acesta având, mai ales în primele două etape istorice de dezvoltare ale stațiunii, rolul de a asigura un cadru adecvat ritualurilor termale, plimbărilor și activităților din timpul liber ale vizitatorilor, precum și a de a intermedia o anumită legătură cu peisajul natural înconjurător, asigurând echilibrul între construit și natural. Parcul Balnear a fost amenajat în mai multe etape – inclusiv în baza unor proiecte realizate de specialiști de renume național și regional precum grădinarul-peisagist Émile Pinard – și a urmărit principii de amenajare diferite, raportate deopotrivă la cerințe funcțional-estetice, precum și la modul în care era prevăzută dezvoltarea stațiunii. Parcul nu se poate încadra într-o categorie stilistică particulară, el împrumutând elemente din stiluri diferite, amenajarea raportându-se la nevoi particulare și viziuni de amenajare distincte, din diferite perioade istorice.
În prezent, parcul îndeplinește mai degrabă doar scopul recreativ, însă reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante obiective culturale și turistice ale stațiunii. Cu toate că reprezintă un bun imobil cu valori culturale vădite, acesta nu a fost încă clasat în Lista Monumentelor Istorice. De asemenea, așa cum rezultă din cercetările efectuate până în acest moment, parcul încă nu a fost înregistrat în Registrul Spațiilor Verzi al UAT Băile Govora.
Parcul a fost făcut obiectul unor lucrări de reamenajare între 2010 și 2013. Lucrările efectuate nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor de restaurare.
Pavilionul de Băi (arh. Ernest Doneaud, 1912-1914)
Stabilimentul de băi de la Băile Govora, proiectat de arhitectul Ernest Doneaud, a fost construit între 1912–1914, ca parte a unui complex modern de tratamente balneare și fizioterapie. Inițial conceput ca un proiect de modernizare, Stabilimentul de băi și Institutul de Hidroterapie de la Băile Govora s-au transformat rapid într-un plan ambițios pentru construirea unei clădiri complet noi, moderne. Arhitectul Ernest Doneaud, în colaborare cu firma Pucklicki & Brătescu, a proiectat un ansamblu alcătuit din trei pavilioane unite printr-un hol central. Clădirea a fost dotată inițial cu 98 de cabine și echipamente avansate pentru acea vreme: instalații pentru băi cu apă minerală, electroterapie, inhalații și tratamente cu raze X. Materialele folosite au fost aduse atât din România, cât și din străinătate – instalații importate din Germania – iar lucrările s-au desfășurat în mai multe etape.
În paralel cu construcția a început funcționarea treptată a Institutului de Fizioterapie, dotat cu aparatură performantă, achiziționată în urma participării medicilor români la congrese internaționale de specialitate. Ulterior, stabilimentul a fost extins la 113 cabine și a fost echipat cu facilități de lux, inclusiv instalații pentru tratamente cu nămol, băi minerale, electroterapie și fizioterapie, transformându-se într-un centru balnear de referință pentru acea epocă. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost preluată de stat și modernizată continuu, mai ales în perioada 1965–1975, când s-au introdus proceduri și aparatură de fizioterapie moderne, crescând semnificativ capacitatea și eficiența tratamentelor. În prezent se află într-o stare avansată de degradare.
Hotel Ștefănescu (arh. Ștefan Ciocârlan, 1895-1896)
Construit între 1895-1896 de fraţii Ştefanescu din Galaţi, este cel mai vechi hotel din afara Parcului Balnear. Clădirea în stil eclectic avea numeroase decoraţiuni, dispărute în urma șantierului. Hotelul era un important punct de atracţie al staţiunii. La parterul clădirii au funcţionat, de-a lungul timpului, primul ghișeu poștal, o cafenea, un restaurant (unde aveau loc concerte şi baluri), o braserie, o cofetărie, o frizerie, chiar și un ziar. În timpul crizei din 1929-1933, proprietarii au ipotecat imobilul, astfel că în 1938 el a ajuns în proprietatea Băncii Naţionale. Nereuşind să-l vândă, banca l-a folosit pentru a găzdui angajaţi. În 1938, în curtea din spate a hotelului au fost amenajate spaţii unde a funcționat Imprimeria Monetăriei Naţionale, iar la subsol au fost făcute seifuri pentru depozitarea bancnotelor și a altor bunuri valoroase.
Casă vernaculară (început de secol XX)
Casă vernaculară de început de secol XX, reprezentativă pentru tipologia locuințelor negustorești din zona centrală. Clădirea are un parter cu acces direct din stradă, probabil utilizat inițial ca spațiu comercial sau atelier meșteșugăresc, și un etaj destinat locuirii, marcat de o verandă din lemn. Decorată cu motive tradiționale, casa păstrează caracteristicile arhitecturii locale și constituie astăzi unul dintre puținele exemple rămase din această tipologie urbană.
