25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Decizia recentă a Ministerului Culturii de a aviza proiectul autostrăzii București–Alexandria, considerând că acesta poate coexista cu situl arheologic Popești–Argedava fără efecte negative semnificative, a readus în atenție una dintre cele mai importante întrebări privind dezvoltarea României: cum construim infrastructura de care avem nevoie fără să compromitem patrimoniul pe care îl moștenim?
Subiectul a revenit în spațiul public în urma informațiilor publicate de Buletin de București, care arată că Ministerul Culturii a emis un punct de vedere favorabil proiectului, apreciind că cele două obiective pot coexista fără repercusiuni negative asupra sitului arheologic.
👉 Articolul poate fi consultat aici:
https://buletin.de/bucuresti/ministerul-culturii-a-fost-de-acord-ca-autostrada-bucuresti-alexandria-sa-treaca-prin-cetatea-lui-burebista-pentru-ca-cele-doua-obiective-pot-coexista-fara-repercusiuni-negative/
Pentru Fundația Pro Patrimonio, această dezbatere nu este una nouă. În februarie 2025, am solicitat oficial protejarea sitului arheologic Popești–Argedava și am atras atenția asupra riscurilor pe care amplasarea infrastructurii în imediata vecinătate a sitului le poate genera asupra patrimoniului cultural și asupra potențialului său de cercetare.
👉 Poziția Pro Patrimonio poate fi consultată aici:
https://www.propatrimonio.org/solicitare-protectie-situl-arheologic-popesti-cetatea-geto-dacica-argedava/
Situl arheologic de la Popești, județul Giurgiu, este considerat de numeroși specialiști drept una dintre cele mai importante așezări geto-dacice descoperite pe teritoriul României. Acesta este asociat de multe cercetări cu Argedava, cetatea menționată în sursele antice și legată de figura regelui Burebista.
Importanța sitului depășește însă simbolistica istorică. Argedava reprezintă o sursă esențială de informații pentru înțelegerea organizării politice, economice și sociale a lumii geto-dacice. În același timp, o parte importantă a potențialului său științific rămâne insuficient cercetată, ceea ce face ca protejarea sa să fie cu atât mai importantă.
Patrimoniul arheologic este o resursă neregenerabilă. Odată afectat sau pierdut, acesta nu poate fi reconstruit, iar informațiile istorice pe care le conține nu mai pot fi recuperate.
România are nevoie de infrastructură modernă. Are nevoie de autostrăzi, investiții și conectivitate care să contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea calității vieții.
În același timp, România are nevoie să își protejeze patrimoniul cultural, o resursă care contribuie la identitatea, memoria și valoarea sa pe termen lung.
Din această perspectivă, discuția despre Argedava nu ar trebui redusă la o alegere între dezvoltare și conservare. Adevărata provocare este integrarea patrimoniului în procesul de planificare și identificarea unor soluții care să permită dezvoltarea fără a compromite resurse culturale unice.
Experiența europeană demonstrează că astfel de soluții există. În numeroase situații, proiectele de infrastructură au fost adaptate pentru a reduce impactul asupra siturilor arheologice, monumentelor istorice sau peisajelor culturale. Aceste decizii nu au reprezentat obstacole pentru dezvoltare, ci expresia unei planificări responsabile și sustenabile.
Dincolo de traseul unei autostrăzi, cazul Argedava ridică întrebări esențiale despre modul în care România își gestionează patrimoniul cultural.
Cum evaluăm impactul unui proiect major asupra unui sit arheologic?
Cum integrăm patrimoniul în procesele de planificare și dezvoltare?
Cum ne asigurăm că deciziile luate astăzi nu generează pierderi ireversibile pentru generațiile viitoare?
Aceste întrebări nu privesc doar Argedava. Ele privesc viitorul patrimoniului din România și capacitatea noastră de a construi responsabil, respectând atât nevoile prezentului, cât și valorile care ne definesc ca societate.
La Pro Patrimonio credem că dezvoltarea și protejarea patrimoniului nu sunt obiective aflate în conflict. Dimpotrivă, ele trebuie să facă parte din aceeași viziune de dezvoltare, una care înțelege că progresul nu înseamnă doar ceea ce construim, ci și ceea ce alegem să păstrăm.
Pentru că autostrăzile se reproiectează.
Istoria nu.
Rezidențele Muzicale „Casa Enescu – Mihăileni” 2026Casa George Enescu din Mihăileni, proprietatea Fundației Pro Patrimonio, restaurată în perioada 2014-2025, lansează începând cu anul 2026 un program anual de rezidențe dedicate creației muzicale, studiului și cercetării asupra operei și spiritului enescian.
Situată într-un spațiu de liniște și memorie, casa oferă artiștilor condițiile necesare pentru concentrare, reflecție și dezvoltarea unor proiecte artistice autentice, în afara ritmului accelerat al vieții urbane.
Programul de rezidențe își propune să susțină:
– creația muzicală contemporană
– studiul instrumental individual
– cercetarea dedicată operei și personalității lui George Enescu
Rezidențele sunt concepute ca perioade de lucru intensiv, în care artiștii beneficiază de timp, spațiu și context pentru aprofundarea propriului demers artistic.
Rezidențele vor avea loc în următoarele perioade:
– iulie 2026
– septembrie 2026
– octombrie 2026
Durata unei rezidențe este de 2 sau 3 săptămâni.
Programul poate găzdui unul, doi maxim trei rezidenți simultan, în funcție de specificul proiectelor.
– cazare la Casa Enescu – Mihăileni
– acces la pianină pentru studiu
– spațiu de lucru și condiții de liniște pentru creație
Opțional (în funcție de ediție):
– acces la bucătărie pentru mic dejun
– prânz și cină la bistroul din sat
Rezidenții vor susține, la finalul perioadei, o prezentare publică: recital, lectură, prezentare de proiect sau workshop, în dialog cu comunitatea locală sau în cadrul unor evenimente asociate (Concerte pe Siret – august 2026).
Programul este deschis următoarelor categorii:
– compozitori
– interpreți (instrumentiști)
– muzicologi și cercetători
– doctoranzi
– scriitori și artiști interesați de universul enescian
Sunt încurajați să aplice atât artiști profesioniști, cât și tineri aflați în etape avansate de formare (ani terminali, masterat, doctorat).
Dosarul de aplicație trebuie să conțină:
– CV actualizat
– scrisoare de intenție (max. 1 pagină) care să specifice perioada și durata dorită pentru desfășurarea rezidenței
– descrierea proiectului propus pentru perioada rezidenței
– portofoliu sau exemple de lucrări (unde este cazul)
– linkuri audio/video (pentru compozitori si interpreți)
Lansarea anunțului: 15 aprilie 2026
Termen limită pentru aplicații: 18 mai 2026
Perioada de jurizare: 19-29 mai 2026
Anunțarea rezultatelor: 1 iunie 2026
Întrebările și aplicațiile se trimit la adresa: propatrimonio.romania@gmail.com Subiectul email-ului „Rezidențe Casa Enescu 2026” și în atașament se adaugă documentele solicitate, care nu vor depăși 5Mb. Pentru fișiere mai mari se pot trimite link-uri e transfer, cu durată minim 7 zile.
Selecția rezidenților va fi realizată de un juriu format din:
Christian Mike Sugar
Vlad Văidean
Gabriel Almași
Manuela Mihăilescu
Rezidenții sunt invitați:
– să lucreze activ la proiectul propus
– să participe la o prezentare publică la finalul rezidenței
– să menționeze participarea la programul „Casa Enescu – Mihăileni” în materialele rezultate. Ex: „Realizat în cadrul rezidenței de la Casa Enescu – Mihăileni, Pro Patrimonio”
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Casei Viscri nr.18 și a împrejurimilor acesteia. Parte dintr-un ansamblu de case asemenea, casa de la nr.18 se deschide copiilor și adulților deopotrivă ca un exemplu povestit al restaurării la exterior și interior, ca spațiu pentru idei noi de folosire a locului , loc de pornire pe uliță, în satele vecine, dar și pe tărâmul mai larg al poveștilor cu sași.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL DE FUNDAMENTARE PENTRU EVALUAREA RESURSEI CULTURALE
– întocmit pentru dosarul de clasare a obiectivului în lista monumentelor istorice –
Un document susținut de Fundația Pro Patrimonio
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Conacului Neamțu de la Olari. Copiii și adulții sunt invitați să pornească într-o călătorie exploratorie cu probe, povești și provocări atât la interiorul cât și la exteriorul casei, traversând capitole de istorie și arhitectură, restaurare, mozaicuri, încăperi, genealogii, mărturii și planuri. Ce a avut de povestit până acum conacul, dar și ce-ar mai putea povesti în viitor.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Casei George Enescu de la Mihăileni. Copii și adulți deopotrivă pot parcurge povești, probe și provocări legate de arhitectură și restaurare, obiecte de mobilier, atmosfere din interior, fragmente muzicale, arborele genealogic și viața marelui compozitor. Un circuit în jurul lacului Rogojești completează experiența locului cu o porție de natură și peisaj.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
KIT-ul este un instrument de explorare și descoperire creativă a Vilei Golescu de la Câmpulung Muscel. Copii și adulți deopotrivă sunt invitați să intre în universul uneia dintre cele mai frumoase clădiri din oraș parcurgând povești, probe și provocări legate de arhitectură și restaurare, obiecte de mobilier, atmosfere din interior, viața personajelor ce au dat viață locului, sfaturi și produse din alte vremuri, arborele genealogic al Goleștilor, traseul parcului dendrologic și viața vilei din prezent și viitor.
Publicația face parte din „KIT și CARAVANĂ DE PATRIMONIU”, un proiect educațional ce provoacă an de an copii de pretutindeni să se apropie de patrimoniului construit prin jocuri și proiecte atât creative cât și practice.
Autor: Andreea Machidon
24.12.2025
Referitor la răspunsul Ministerului Culturii la Petiţia iniţiată pe Pro Patrimonio pe 6 decembrie 2025
Ministrul Culturii, dl András István Demeter, a transmis către Pro Patrimonio un răspuns ( a se vedea mai jos) la petiția Nu desființați Institutul Național al Patrimoniului (INP)! (semnată de 21378 de persoane) prin care folosește efectele unor disfuncții administrative ale sistemului gestionat de Ministerul Culturii ca justificare pentru propunerile de reorganizare instituțională.
Sunt aduse în discuție problemele INP – dându-se ca exemplu neactualizarea Listei monumentelor istorice (LMI) – dar nu se indică și care le-au fost cauzele. Cazul particular al LMI este cunoscut în mediile profesionale – din dezbaterile purtate la numeroasele simpozioane, conferințe și evenimente publice – iar cauzele – lipsa alocării resurselor necesare unei actualizări reale, în teren (o actualizare birocratică, doar din birou este inacceptabilă și supusă grav erorilor) – sunt de asemenea cunoscute public, figurând și în rapoartele de activitate ale INP, publicate pe site până la finalul anului 2021 (https://patrimoniu.ro/ro/profiles/rapoarte-de-activitate, consultat la 23.12.2025). În această situație ceea ce este evident că a lipsit pentru rezolvarea problemei a fost sprijinul ministerului, nu voința și capacitatea profesională a INP. Proiectul ePatrimoniu, menționat în răspunsul ministrului împerună cu proiectul eMonumente, lansate recent, vor asigura pentru prima dată în 3 decenii resursele necesare unei campanii reale de actualizare a LMI.
Nu este menționată evidenta creștere profesională instituțională din ultimii 10 ani a INP în multiple domenii – crearea TMI și eficientizarea PNR, evidența, inventarierea și digitizarea patrimoniului, înscrierile în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, investițiile PNRR, parteneriate deschise cu mediul profesional și societatea civilă etc. În pofida lipsei alocării de resurse INP asigură un sprijin de specialitate solid pentru Ministerul Culturii în exercitarea unui spectru larg de atribuții și în fundamentarea de decizii necesar a fi bazate pe o serioasă expertiză profesională, independentă de influențe politice sau de grup. Petiția nu pledează pentru „autonomie instituțională în afara arhitecturii administrative a ministerului” ci pe independența opiniilor profesionale și autonomia operațională a INP în exercitarea atribuțiilor sale ce susțin și implementează politicile în domeniul patrimoniului gestionat de Ministerul Culturii. Grupul de lucru menționat nu poate fi considerat transparent atâta timp cât este prezentat public abia prin acest răspuns, dar are o componență necunoscută. Organizațiile din societatea civilă care de ani buni colaborează și sprijină instituțiile pentru protecția patrimoniului nu au fost invitate să participe la analiza problemelor din domeniu și dialogul privind posibilele soluții și nu cunosc nimic despre procesul în desfășurare. Reamintim atât dlui Ministru cât și Guvernului că reprezintă instituții care servesc interesul public și sunt datori față de societate să comunice transparent, să ia decizii fundamentate și dezbătute cu factorii interesați.
Majoritatea motivelor invocate în răspuns sunt în esență rezultatele unei lipse cronice de resurse în cadrul instituțiilor mandatate să gestioneze domeniul. Rezolvarea problemelor patrimoniului nu se face prin reorganizare, desființare și distrugerea puținelor resurse de profesionalism, ci prin analiza rațională a cauzelor, creșterea resurselor și capacității instituționale și prioritizarea interesului public.
„…cred că suntem doar într-o situație în care s-a alarmat tot satul, dar nu neapărat din grija rezolvării problemelor patrimoniului, ci din prezervarea anumitor interese, poate, mai degrabă, personale.” afirmă dl Ministru în interviul acordat pentru Agerpress în 19.11.2025, comentând protestele civice legate de zvonurile desființării INP, confirmate ulterior chiar de ministru la solicitarea presei. Pierderile de patrimoniu în ultimii ani sunt semnificative, amplificate de incapacitatea Ministerului de a aloca resurse suficiente și de a consolida instituțiile din domeniu, pe când mediul profesional și societatea civilă fac eforturi remarcabile, apreciate la nivel european, pentru a proteja patrimoniul și a dezvolta educația în rândul societății.
19.12.2025, Mihăileni
După redeschiderea din vară, Casa George Enescu din Mihăileni își continuă misiunea de spațiu activ de creație și învățare. Aici, educația muzicală este la ea acasă și face parte din viața comunității.
Sub îndrumarea dedicată a profesoarei Paula Gavriluță, cursurile săptămânale pentru copii aduc muzica mai aproape de cei mici și creează o punte între patrimoniu și viitor. Cu sprijinul donatorilor UP Romania și Grădinariu Import Export, casa a fost recent echipată cu o pianină de studiu, un pas esențial pentru a asigura acces real la educație muzicală în mediul rural.
În luna octombrie, copiii din grupul instrumental al Academiei de Muzică și Educație pentru Copii din Mihăileni au participat cu succes la Festivalul Concurs Județean „Armonii de toamnă” – ediția a III-a, desfășurat la Dorohoi. Premiul I obținut confirmă valoarea muncii și a educației muzicale continue desfășurate la Mihăileni.
În apropierea Sărbătorilor de iarnă, copiii s-au transformat în colindători și au dus bucuria muzicii la Casa Enescu și la Unitatea de Asistență Medico-Socială din Mihăileni. Colindele interpretate vocal și instrumental – la glockenspiel, blockflöte, clopoței – au adus emoție și zâmbete în rândul celor prezenți. Ca răsplată, colindătorii au fost întâmpinați cu colaci, prăjituri, fructe și dulciuri.
Proiectul face parte din programul mai amplu de educație prin patrimoniu dezvoltat de Fundația Pro Patrimonio, cu sprijinul UiPath Foundation, și arată cât de mult pot conta continuitatea, implicarea și creativitatea într-o comunitate.
Sărbători cu lumină și armonie pentru toți cei care ne sunt alături!
Ansamblul a fost donat în 2025 Fundației Pro Patrimonio și în prezent lucrăm la o strategie și plan de acțiune pe termen lung pentru valorificarea și reabilitarea acestui domeniu. Istoria recentă a acestui conac este similară cu cea a majorității siturilor de patrimoniu, care au suferit în urma procesului de retrocedare mai mult decât în toată perioada de după naționalizare. Ilustrează incapacitatea și indiferența gravă a administrației publice de a-și îndeplini misiunea de a conserva patrimoniul și de a educa publicul.
În lunile octombrie-decembrie au fost începute evaluări și estimări ale situației ruinelor. În urma expoziției „Parcuri și peisaje din România” organizată de Pro Patrimonio Franța la ICR Paris în septembrie 2025, doi studenți peisagiști și-au arătat interesul de a-şi realiza proiectul de diplomă pe parcul domeniului Perticari Davila și au efectuat o vizită în decembrie la fața locului.
Imagini surprinse de Mathieu Tattegrain
