25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Biserica din Boz, jud. Hunedoara (1791)
La biserica de lemn din satul Boz, judeţul Hunedoara (1791), după o intervenţie de urgenţă pentru protejarea acoperişului cu folie de plastic, în 2012 s-a reparat integral învelitoarea din şiţă. Biserica este folosită ocazional pentru slujbe şi adăposteşte în pridvor expoziţii temporare despre istoria locului, obiceiuri şi viaţa comunităţii. Iniţiativa a pornit de la voluntarii Fundaţiei Pro Patrimonio, implicaţi în proiect, care au căutat să găsească modalităţi de reintegrare a bisericii în comunitate.
În 2017, cu sprijinul Fundaţiei Pro Patrimonio, preotul Dacian Popescu din Boz a reuşit atragerea de fonduri nerambursabile europene, prin Programul Naţional pentru Dezvoltarea Rurală, pentru restaurarea bisericii monument istoric.
De câțiva ani, pe șantierul bisericii de la Urși, jud. Vâlcea, se implică anual, în medie, câte 30-40 voluntari. Din iunie pînă în octombrie, grupe de câte 7-8 restauratori și studenți lucrează la conservarea frescelor. În 2017, pentru prima data, am dedicat o săptămână voluntarilor din străinătate, cu scopul de a încuraja turismul cultural și de a promova valoarea excepțională pe care o au biserica și peisajul cultural al zonei. 7 voluntari ai National Trust UK, cu vârste și pregătiri diverse, au ajutat timp de o săptămînă la conservarea frescelor interioare sub îndrumarea Anei Chiricuță, asistată de Andrei Dumitrescu, restauratori de pictură.
Fondurile necesare au fost donate de persoane și organizații particulare, cei mai importanți sponsori fiind World Monuments Fund şi Fundaţia Prințul de Wales România. Comunitatea locală (parohia, primăria, precum și locuitorii satului) susține proiectul, oferind anual cazare și masă tuturor voluntarilor și meșterilor care lucrează la salvarea bisericuței de lemn din sat.
Proiectul Porţile Braşovului, coordonat de arhitecta Silvia Demeter-Lowe, și-a propus salvarea porţilor din centrul istoric al Braşovului, oferind astfel proprietarilor un ajutor pentru a-şi repara sau recondiţiona porţile şi, în acelaşi timp, atrăgând atenţia asupra importanţei păstrării acestor elemente ale patrimoniului arhitectural. Lucrările au fost executate de meşteri specializaţi în conservarea lemnului şi metalului, care utilizează materiale şi tehnici tradiţionale.
Proiectul a fost iniţiat în 2009, atunci când un cetăţean al Braşovului a cerut ajutorul Fundaţiei Pro Patrimonio, dorind ca poarta de lemn, cu o vechime de sute de ani, a curţii în care locuia să fie salvată.
A urmat operațiunea de restaurare și punere în valoare a porții (str. Brâncoveanu nr. 16, Brașov).
Următorul pas a fost identificarea altor porți ca potenţiale candidate pentru restaurare, ele trebuind să corespundă unor criterii precum: valoarea arhitecturală şi istorică, poziţia în cadrul oraşului şi, nu în ultimul rând, dorinţa de implicare a proprietarilor.
Detalii în revista Igloo: https://www.igloo.ro/portile-brasovului -2/
La sfârşitul anului 2010, Primăria Bucureștiului a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). Premisele aflate la baza proiectului au fost fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu, ignorând realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier.
Zona Matache, din centrul Bucurestiului, a trecut prin schimbări dramatice și radicale care și-au pus amprenta asupra comunității, lăsând cartierul și inima sa, monumentul istoric Hala Matache (demolat în noaptea de 25 martie 2013) într-o stare de dezagregare socială și economică. Acțiunile societății civile împotriva demolărilor de monumente istorice au atras atenția asupra nevoii de regenerare și de integrare a proiectului, de modernizare a străzilor cu proiecte mai ample de revitalizare a țesutului urban și social.
În prezent, zona este abandonată de administrație și apare ca o rană imensă necicatrizată.
Fundația Pro Patrimonio s-a implicat în acțiunea de salvare a zonei și a Halei Matache, propunând soluții concrete de regenerare urbană și dialogând cu administrația. S-au concretizat două direcții-martor.
Prima o reprezintă volumul Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care își imagina că oricine poate avea iniţiativă şi propune soluţii pentru cartier şi oraş. La data apariţiei cărţii, februarie 2012, operaţiunea Diametrala Nord-Sud părea a fi departe de a se fi terminat și exista speranța ca Hala Matache să rămână în picioare (din păcate, va fi demolată la 25 martie 2013). Volumul conceput de Mirela Duculescu a primit Premiul naţional ex aequo pentru secţiunea carte, Bienala Naţională de Arhitectură 2012.
Textul integral al cărții este disponibil aici: link carte Matache
A doua direcție este reprezentată de filmul documentar Matache. Berzei-Buzești realizat de Dragoș Lumpan în 2016, ce are la bază un amplu material. Schimbările în zonă sunt surprinse în filmări, timelapse-uri și fotografii realizate în perioada 2010-2016. Filmul include interviuri cu arhitecți, urbanisti, antropologi, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori și comercianți din zonă, fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, și imagini de arhivă. Filmul oferă o perspectivă obiectivă asupra unui țesut urban specific, fiind un exemplu și studiu de caz pentru alte orașe care se confruntă cu situații similare. Filmul a beneficiat de sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și a primit Premiul AFCN pentru inovație în promovarea patrimoniului de arhitectură 2016.
Noutățile despre film (work in progress) și proiect pot fi urmărite pe pagina Platforma Matache.
În septembrie 2017, SoNoRo Conac a pus din nou muzica în slujba salvării patrimoniului arhitectural românesc, deruând și o campanie de strangere de fonduri pentru reabilitarea acoperișului conacului Neamțu din Olari, județul Olt. Campania constă în organizarea unui concert caritabil la conac, pe 21 septembrie, și a unui sistem de donații comunicat pe tot parcursul lunii septembrie.
Programul muzical cuprinde lucrări de Jean Sibelius, Friedrich Händel – Johan Halvorsen, Eugène Ysaÿe și Franz Schubert, în interpretare artiștilor Cristina Goice – vioară, Sabin Penea – vioară, Răzvan Popovici – violă, Radu Nagy – violoncel.
Detalii aici: https://www.youtube.com/watch?v=AV7VfqYXRmk
Conacul este administrat de către Fundația Pro Patrimonio ce desfășoară lucrări de conservare şi reabilitare graduală și încearcă, în același timp, să refacă legătura conacului cu comunitatea, prin acțiuni educative și culturale destinate tinerilor și copiilor.
>Casa Monteoru din București (15 septembrie – 10 octombrie 2014)
Organizată de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România împreună cu Fundația Pro Patrimonio, expoziția Proiect pentru solidaritate, Casa George Enescu din Mihăileni, Casa Monteoru, 15 septembrie – 10 octombrie 2014, face parte din campania de sensibilizare și strângere de fonduri pentru salvarea în regim de urgență a casei în care și-a petrecut copilăria George Enescu.
Expoziția a propus o incursiune în povestea unui loc fragil și încărcat cu istorie, readus la viață cu ajutorul benevol din partea arhitecților și a oamenilor de cultură, prezentând intervenția de urgență realizată în vara lui 2014 pentru a salva de la prăbușire casa mamei compozitorului George Enescu. Expoziția a fost completată cu diferite evenimente conexe, printre care oncertul Sonoro, din data de 16 septembrie 2014, care încheie programul SoNoRo Conac 2014.
Seria de ateliere peisagere și de grădinărit, desfășurate la Ansamblul Golescu în perioada 2012-2016, stă sub semnul preocupărilor europene legate de noțiunea de peisaj cultural (cu o valoare culturală deosebită care a rezultat în urma interacţiunii dintre om şi mediul natural) din care peisajul natural face parte integrantă. Totodată, procesul și cunoștințele rezultate din ateliere reprezintă o perioadă de schimburi și formare profesională pe tema peisajului, care au contribuit la condițiile de creare a unui Observator de Peisaj Cultural la Câmpulung.
Peisajul joacă un rol important în domeniile cultural, ecologic, de mediu şi social, constituind suportul activității economice (protecţia, managementul şi planificarea peisajului pot contribui la crearea de noi locuri de muncă), potrivit Convenției Europene a Peisajului de la Florența, 2000, ratificată de România prin Legea 451/2002.
De asemenea, atelierele dedicate grădinăritului și desfășurate în parcul vizitabil și vila Golescu au la bază filosofia potrivit căreia „o grădina istorică este o compoziție arhitecturala și vegetală care, din punct de vedere istoric și artistic, prezintă un interes public” (Carta Grădinilor Istorice, Florenţa, 1982).
Ca urmare, atelierul de grădinărit din august 2012, coordonat de peisagistul Nicolas Triboi, la care au participat studenți la peisagistică de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București s-a axat pe lucrul în grădină, lecturi despre peisaj, explorarea teritoriului înspre zona agricolă, discuții despre schimbarea biodiversității etc.
Practic, Pro Patrimonio și-a propus ca în 2012 să realizeze un atelier de grădinărit după modelul șantierelor de voluntari organizate de asociația franceză Rempart. Obiectivele atelierului au fost curățarea grădinii și inițierea în folosirea uneltelor de grădinarit (foarfeci, coase, fierăstrău, roabă etc.), curățarea copacilor bătrâni, extinderea grădinii (prin crearea unor alei noi și camere verzi în crângul dinspre pădure), renovarea zidurilor din piatră (zidărie uscată), construcția unei pergole (reconstrucție după o fotografie de arhivă) etc.
În continuare, atelierul din 2013, supravegheat de peisagiștii Nicolas Triboi și Clément Briandet (ambii absolvenți ai École Nationale Supérieure du Paysage de Blois et Versailles), a aprofundat noțiunea de peisaj. Privind dinspre grădina vilei Golescu către marele peisaj, programul acestui atelier de formare a îmbinat prezentările teoretice cu dezbaterile și activitățile practice pe subiectele alese, legate de evoluția peisajului, cu ieșiri și întâlniri cu actorii locali care modelează aceste peisaje în relație cu vila Golescu.
Vila Golescu și Colecția Honest Goods, design de obiect și meșteșug în relație cu patrimoniul de arhitectură
Proiectul Honest Goods face parte din strategia Fundației Pro Patrimonio de concepere a unei mărci durabile de patrimoniu. Seriile de obiecte Honest Goods reflectă un proiect practic de pionierat în design de obiect și meșteșug din care au rezultat obiecte versatile de uz zilnic care rezolvă nevoi general valabile – corpuri de iluminat, ustensile, țesături și accesorii de gătit și luat masa – și stau sub semnul moștenirii de arhitectură și a peisajului cultural. Caracterul unic al colecției este conferit de inspirația designerilor, tehnica meșterilor locali, procesul de creație și producere cu final deschis, de tip research by design.
Explorarea a pornit în 2016, având ca sursă de inspirație Vila Golescu (clădire de patrimoniu din Câmpulung, județul Argeș), nevoile locului și ale împrejurimilor, urmărind obiceiurile, meșteșugurile și materialele din zona Muscelului, pornind de la noțiunea de peisaj cultural. Ne-am propus să reutilizăm un monument istoric nu prin conservare și muzeificare, ci prin locuire și integrare in viața cotidiană.
Echipa multidisciplinară formată din arhitecți, designeri și studenți a documentat meșterii din sate, a căutat soluții structurale, de prindere și finisare, pornind de la nevoi umane de bază. In cadrul acestui proiect „locomotivă” ne propunem respectarea următoarelor principii care atestă viziunea asupra designului (fără a impune un stil anume): funcționalitate in raport cu materiale locale, practica contemporană de folosire, multifuncționalitate, versatilitate (obiectele să poată fi folosite in interior și exterior, in mediul rural și cel urban, in spațiul domestic și in cel public), obiectele să fie compacte, modulare, ergonomice.
Provocările sunt de ambele părți: designerii își construiesc ideile pornind de la tehnicile și limbajul local, iar meșterii își adaptează (uneori cu dificultate) și chiar aprofundează (uneori firesc și foarte deștept) meșteșugul în proiectul de colaborare cu designerii, iar povestea din trecut este împletită cu nevoia din contemporan.
Prima testare a ideii și a obiectelor la nivel internațional s-a făcut la London Design Festival în septembrie 2016, iar la nivel național prin expozițiile de la Galeria Posibilă din București (2016) și Vila Golescu din Câmpulung Muscel (2016).
Prototipurile regândite și refăcute după stadiul de experiment, inițiat în 2016, au fost expuse la Romanian Design Week 2017, în cadrul expoziției Threads of Tradition, organizată de RDW și Institutul Cultural Român Madrid (Central de Diseño, Centro Cultural Matadero, Madrid, 15 iunie-16 iulie 2017) și în cadrul expoziției cu vânzare Forumul Tradițiilor Creative (Muzeul Țăranului Român, 5-10 septembrie 2017).
Designeri: Andreea Machidon, Ruxi Sacaliș, Veronica Olariu
Caietul Honest Goods poate fi consultat aici.
Seria de obiecte Honest Goods este disponibilă pentru vânzare online pe website-ul Pro Patrimonio la Shop Honest Goods
Având ca punct de pornire Vila Golescu din Câmpulung Muscel, atelierele educative pentru copii, denumite „Ghiduş de Câmpulung”, au încercat să familiarizeze copiii cu noțiuni legate de arhitectură și patrimoniu. Totul a pornit de la întrebări precum: Care credeți că sunt cele mai interesante locuri din orașul vostru? Dar cele mai puțin atrăgătoare? Cunoașteți clădirile considerate monumente istorice? Dar termenul de „patrimoniu”? Ce vă lipseşte în oraşul vostru? Dar părinţilor şi bunicilor voştri? Care ar fi proiectul comunitar pe care l-aţi începe de mâine? Care sunt spaţiile voastre publice preferate? Cum puteţi descrie mediul înconjurător în drumul vostru de acasă până la şcoală?
La „Ghiduş de Câmpulung” 2015, coordonat de arh. Alexandra Mihailciuc și artistul vizual Delia Popa, copii au învațăt să lucreze în piatră de la un meșter din Albești.
La „Ghiduş de Câmpulung” 2016, cei mici au explorat Ansamblul Golescu și orașul în imagini şi cuvinte-cheie: povestea casei mele desenată de celălalt, schimb de experienţă cu copiii din satul Izvoru (jud. Argeș), casa-mască, descoperă oraşul, cum imaginăm ceea ce e dincolo de faţadă?, harta Câmpulungului cu propuneri şi intervenţii, la pas prin natură- cum promovăm Vila Golescu printr-o vedere?, vânătoare de comori, relevee şi hărţi emoţionale, ştafeta la desen.
Atelierele au fost elaborate de Povestaşii în colaborare cu Artcrowd şi oferite gratuit copiilor din Câmpulung Muscel de Fundaţia Pro Patrimonio.
Gândite ca mijloace de sensibilizare, educație teoretică și practică, atelierele de textile desfășurate la Vila Golescu (iulie 2015 și 2016) au permis participanților familiarizarea cu noțiunea largă de peisaj cultural (valori locale de arhitectură, mod de locuire, gastronomie, schimburi economice).
Textilele constituie o parte importantă a valorilor patrimoniului cultural, care trebuie redescoperită, conservată şi transmisă generaţiilor viitoare. Textilele constituie mărturii ale tehnologiei, modei, esteticii, și vieţii sociale dintr-o anumită perioadă, oferind informații depre aspecte inedite ale manifestărilor vieții zilnice de odinioară.
Participanții la ateliere s-au familiarizat cu misterele activității de restaurare-conservare a textilelor de patrimoniu, au luat cunoștință despre complexitatea procesului de restaurare și au făcut aplicații practice pe piese textile originale din moștenirea Golescu.
Atelierele au fost coordonate de Dr. Ing. Carmen Marian, specialist în conservarea și restaurarea de patrimoniu textil arheologic, fost cercetător în cadrul Laboratorului de restaurare textile al Centrului de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
http://textilerestorationconservation.com/vila-golescu/
