25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Pe 18.07.2025 Fundația Pro Patrimonio sesizează Comisia Naţională a Monumentelor Istorice asupra necesităţii declanşării procedurii de clasare a unor obiective emblematice din stațiunea Băile Govora: Ansamblul Parcului Balnear Central, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe Strada Tudor Vladimirescu.
În ședința din data de 30.07.2025 CNMI dă aviz favorabil, ca urmare a acestui fapt Fundația Pro Patrimonio trimite în data de 27.08.2025 o scrisoare prin care solicită indicarea direcţiilor prin care Direcţia Judeţeană de Cultură Vâlcea urmează să îndeplinească procedura de clasare şi în acelaşi timp îşi oferă sprijinul pentru realizarea documentaţiilor necesare.
Suplimentar, Institutul Național al Patrimoniului analizează şi răspunde că susţine solicitarea şi demararea procedurilor de clasare pentru obiectivele menţionate. În data de 01.10.2025. INP revine cu o solicitare prin care încearcă să afle care este stadiul în care se află procedura de clasare în încercarea, împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio, de a oferi sprijin concret pentru continuarea acestui proces.
Direcţia Judeţeană de Cultură Vâlcea nu a oferit până acum nici un răspuns.
Către: Direcția Județeană pentru Cultură Vâlcea
Str. Carol I, nr. 3, Râmnicu Vâlcea
În atenția: Domnului Director Florin Epure
Spre știință: Institutul Național al Patrimoniului
Ministrul Culturii – Direcția Patrimoniu Cultural
Referitor la: Rezoluția CNMI din 30.07.2025 și solicitare precizări referitoare la demersurile de clasare a unor obiective din stațiunea Băile Govora
Stimate Domnule Director,
Prin prezenta, vă informăm că, în ședința din data de 30.07.2025, Comisia Națională a Monumentelor Istorice (CNMI) a adoptat rezoluția conform căreia se propune demararea procedurii de clasare ca monumente istorice pentru următoarele obiective din stațiunea Băile Govora:
Decizia CNMI are la bază atât valoarea culturală și arhitecturală a acestor obiective, cât și riscul iminent de pierdere a acestora, în lipsa unor măsuri urgente de protejare. Decizia este fundamentată, de asemenea, de avizul nr. 103-UI/19.05.2011 pentru Planul Urbanistic General actual, eliberat în anul 2011 de către Ministerul Culturii, prin care se condiționează avizul favorabil de clasarea acestor imobile: Ansamblul Parcului Central, Pinard, 1914; Pavilionul de Băi, arh. E. Doneaud, 1914; Hotel Ștefănescu, 1900; casa tradițională, str. T. Vladimirescu 158.
În aceeași măsură, Institutul Național al Patrimoniului a emis un punct de vedere către CNMI prin care a arătat susținere față de propunerea fundației Pro Patrimonio și demararea procedurilor de clasare pentru obiectivele menționate. În acest sens, ne-au făcut cunoscută adresa cu nr. 1818/07.03.2025, înaintată Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, prin care a fost solicitat stadiul procedurilor de clasare pentru aceste imobile, în conformitate cu condițiile stabilite prin avizul Ministerului Culturii nr. 103-U/19.05.2011.
În acest context, vă rugăm să ne transmiteți direcțiile demarate de Direcția Județeană pentru Cuultură Vâlcea în vederea îndeplinirii condițiilor impuse de avizul 103-UI/19.05.2011 privind Planul Urbanistic General în vigoare, astfel încât valorile identificate să beneficieze de statutul de protecție asociat monumentelor istorice.
Având în vedere importanța culturală a obiectivelor, direcție reconfirmată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, fundația Pro Patrimonio își exprimă disponibilitatea de a oferi sprijin în realizarea documentațiilor necesare pentru întocmirea dosarelor de clasare, prin implicarea specialiștilor atestați și prin mobilizarea resurselor disponibile.Totodată, dorim să vă invităm la o discuție între reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea și echipa fundației Pro Patrimonio, în vederea unui dialog detaliat asupra etapelor administrative și a modalităților de colaborare. Rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru a stabili de comun acord o dată convenabilă pentru întrevedere.
Cu considerație,
arh. Șerban Sturza, Președinte Pro Patrimonio România
Parcul Balnear (peis. Emile Pinard, 1912-1914)
Parcul Balnear reprezintă unul dintre cele mai importante atribute culturale ale stațiunii, reper al istoriei și evoluției sale. Parcul este totodată un element-cheie al tipologiei orașelor balneare, acesta având, mai ales în primele două etape istorice de dezvoltare ale stațiunii, rolul de a asigura un cadru adecvat ritualurilor termale, plimbărilor și activităților din timpul liber ale vizitatorilor, precum și a de a intermedia o anumită legătură cu peisajul natural înconjurător, asigurând echilibrul între construit și natural. Parcul Balnear a fost amenajat în mai multe etape – inclusiv în baza unor proiecte realizate de specialiști de renume național și regional precum grădinarul-peisagist Émile Pinard – și a urmărit principii de amenajare diferite, raportate deopotrivă la cerințe funcțional-estetice, precum și la modul în care era prevăzută dezvoltarea stațiunii. Parcul nu se poate încadra într-o categorie stilistică particulară, el împrumutând elemente din stiluri diferite, amenajarea raportându-se la nevoi particulare și viziuni de amenajare distincte, din diferite perioade istorice.
În prezent, parcul îndeplinește mai degrabă doar scopul recreativ, însă reprezintă în continuare unul dintre cele mai importante obiective culturale și turistice ale stațiunii. Cu toate că reprezintă un bun imobil cu valori culturale vădite, acesta nu a fost încă clasat în Lista Monumentelor Istorice. De asemenea, așa cum rezultă din cercetările efectuate până în acest moment, parcul încă nu a fost înregistrat în Registrul Spațiilor Verzi al UAT Băile Govora.
Parcul a fost făcut obiectul unor lucrări de reamenajare între 2010 și 2013. Lucrările efectuate nu pot fi încadrate în categoria lucrărilor de restaurare.
Pavilionul de Băi (arh. Ernest Doneaud, 1912-1914)
Stabilimentul de băi de la Băile Govora, proiectat de arhitectul Ernest Doneaud, a fost construit între 1912–1914, ca parte a unui complex modern de tratamente balneare și fizioterapie. Inițial conceput ca un proiect de modernizare, Stabilimentul de băi și Institutul de Hidroterapie de la Băile Govora s-au transformat rapid într-un plan ambițios pentru construirea unei clădiri complet noi, moderne. Arhitectul Ernest Doneaud, în colaborare cu firma Pucklicki & Brătescu, a proiectat un ansamblu alcătuit din trei pavilioane unite printr-un hol central. Clădirea a fost dotată inițial cu 98 de cabine și echipamente avansate pentru acea vreme: instalații pentru băi cu apă minerală, electroterapie, inhalații și tratamente cu raze X. Materialele folosite au fost aduse atât din România, cât și din străinătate – instalații importate din Germania – iar lucrările s-au desfășurat în mai multe etape.
În paralel cu construcția a început funcționarea treptată a Institutului de Fizioterapie, dotat cu aparatură performantă, achiziționată în urma participării medicilor români la congrese internaționale de specialitate. Ulterior, stabilimentul a fost extins la 113 cabine și a fost echipat cu facilități de lux, inclusiv instalații pentru tratamente cu nămol, băi minerale, electroterapie și fizioterapie, transformându-se într-un centru balnear de referință pentru acea epocă. După naționalizarea din 1948, clădirea a fost preluată de stat și modernizată continuu, mai ales în perioada 1965–1975, când s-au introdus proceduri și aparatură de fizioterapie moderne, crescând semnificativ capacitatea și eficiența tratamentelor. În prezent se află într-o stare avansată de degradare.
Hotel Ștefănescu (arh. Ștefan Ciocârlan, 1895-1896)
Construit între 1895-1896 de fraţii Ştefanescu din Galaţi, este cel mai vechi hotel din afara Parcului Balnear. Clădirea în stil eclectic avea numeroase decoraţiuni, dispărute în urma șantierului. Hotelul era un important punct de atracţie al staţiunii. La parterul clădirii au funcţionat, de-a lungul timpului, primul ghișeu poștal, o cafenea, un restaurant (unde aveau loc concerte şi baluri), o braserie, o cofetărie, o frizerie, chiar și un ziar. În timpul crizei din 1929-1933, proprietarii au ipotecat imobilul, astfel că în 1938 el a ajuns în proprietatea Băncii Naţionale. Nereuşind să-l vândă, banca l-a folosit pentru a găzdui angajaţi. În 1938, în curtea din spate a hotelului au fost amenajate spaţii unde a funcționat Imprimeria Monetăriei Naţionale, iar la subsol au fost făcute seifuri pentru depozitarea bancnotelor și a altor bunuri valoroase.
Casă vernaculară (început de secol XX)
Casă vernaculară de început de secol XX, reprezentativă pentru tipologia locuințelor negustorești din zona centrală. Clădirea are un parter cu acces direct din stradă, probabil utilizat inițial ca spațiu comercial sau atelier meșteșugăresc, și un etaj destinat locuirii, marcat de o verandă din lemn. Decorată cu motive tradiționale, casa păstrează caracteristicile arhitecturii locale și constituie astăzi unul dintre puținele exemple rămase din această tipologie urbană.
COMUNICAT DE PRESĂ
Comisia Europeană și Europa Nostra pun în lumina reflectoarelor “cele mai bune dintre cele mai bune” proiecte și campioni europeni din domeniul patrimoniului în cadrul unei seri culturale europene importante la Bruxelles
Bruxelles, 13 octombrie 2025
Câștigătorii Premiilor europene pentru patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2025, cea mai înaltă distincție în domeniul patrimoniului din Europa, au fost sărbătoriți în această seară în cadrul unui eveniment de mare anvergură organizat la Flagey, o clădire emblematică în stil Art Deco din Bruxelles, Belgia. Ceremonia de decernare a Premiilor europene pentru patrimoniu din acest an a fost găzduită de Glenn Micallef, comisarul european pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport, și de Prof. Dr. Hermann Parzinger, președintele executiv al Europa Nostra, și a beneficiat de prezența altor invitați de seamă, printre care prim- vicepreședinta Parlamentului European, Sabine Verheyen.
Ceremonia de decernare a premiilor a reunit aproximativ 600 de profesioniști, voluntari, pasionați și susținători ai patrimoniului din întreaga Europă. Organizată de Europa Nostra – cea mai importantă rețea europeană a societății civile în domeniul patrimoniului – și cofinanțată de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, ceremonia a fost cel mai mare eveniment al Summitului Patrimoniului Cultural European 2025, care se desfășoară în perioada 12-15 octombrie la Bruxelles. Ceremonia a beneficiat și de sprijinul Loteriei Naționale a Belgiei.
Comisia Europeană și Europa Nostra au acordat marele premiu unui număr de cinci laureați și premiul publicului unui câștigător pentru 2025 – toți beneficiind de o recompensă financiară în valoare de 10 000 EUR. Câștigătorii Marelui Premiu au fost selectați dintre cei 30 de câștigători din acest an, din 24 de țări europene de Consiliul de administrație al Europa Nostra, pe baza recomandării unui juriu de experți independent.
Câștigător al Marelui Premiu la categoria Conservare și reutilizare adaptivă
Restaurarea Primăriei din Anvers, una dintre cele mai vechi clădiri civice renascentiste din Europa de Nord, a consolidat funcția acesteia ca centru politic și administrativ al orașului. Printr-o abordare holistică și sofisticată din punct de vedere tehnic, acest proiect a îmbunătățit accesul publicului și durabilitatea, protejând în același timp un monument inclus în lista UNESCO pentru generațiile prezente și viitoare. Restaurarea, realizată între 2018 și 2022, a fost condusă de orașul Anvers, împreună cu HUB și Origin Architecture & Engineering.
Programul de arheologie glaciară – Secretele gheții, NORVEGIA
Câștigător al Marelui Premiu la categoria Cercetare
Secretele gheții este un program inovator de cercetare și sensibilizare din Innlandet (Norvegia), care documentează peste 4.500 de artefacte – jumătate din descoperirile arheologice glaciare din lume. Prin combinarea inovației științifice, metodologiei, educației și implicării publicului, programul evidențiază impactul urgent al schimbărilor climatice asupra arheologiei de altitudine. Lansat în 2006, Programul de arheologie glaciară este condus de municipiul Innlandet, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Culturală al Universității din Oslo și Muzeul Norvegian al Muntelui din Lom.
Pro Monumenta – Mentenanța preventivă a monumentelor, SLOVACIA
Câștigător al Marelui Premiu la categoria Educație, formare și competențe
Pro Monumenta este o inițiativă națională care sprijină întreținerea durabilă a patrimoniului construit. Prin inspecții, formare meșteșuguri și implicarea publicului, inițiativa demonstrează cum intervenția timpurie și întreținerea calificată pot reduce costurile și îmbunătăți rezultatele conservării. Inițiativa este condusă de Consiliul Monumentelor din Republica Slovacă, cofinanțată de SEE și subvențiile Norvegiei și implementată în parteneriat cu Direcția Norvegiană pentru Patrimoniul Cultural.
Căminul ariciului – Inventarea unei lumi mai bune, SERBIA
Câștigător al Marelui Premiu la categoria Implicarea și sensibilizarea cetățenilor
Acest proiect a reimaginat un poem îndrăgit de copii – poemul lui Branko Ćopić, Hedgehog’s Home (Căminul ariciului) – prin co-creație cu copii mici și elevi, promovând dialogul intergenerațional și incluziunea. Dezvoltat de Muzeul Iugoslaviei din Belgrad, proiectul Casa ariciului – Inventarea unei lumi mai bune a stârnit reflecții asupra căminului, comunității și memoriei comune în Serbia și dincolo de granițele acesteia.
Inge Bisgaard, GROENLANDA / DANEMARCA
Câștigătoarea Marelui Premiu la categoria Campioni ai patrimoniului
Inge Bisgaard și-a dedicat cariera conservării patrimoniului arhitectural al Groenlandei. Prin activități de teren pionierat, elaborarea de politici și dialogul cu comunitatea, ea a lucrat pentru conservarea atât a arhitecturii tradiționale din lemn, cât și a patrimoniului secolului XX – contribuind la definirea unei strategii naționale de conservare care combină știința, meșteșugul și identitatea culturală. Munca sa face legătura între cunoștințele academice și practica de zi cu zi, rămânând în același timp ancorată în dialogul cu comunitatea
Câștigătorul Premiului Publicului 2025 este restaurarea Puerta de Alcalá din Madrid, Spania, care a combinat meșteșugul tradițional și analiza științifică într-un proiect public de amploare, finanțat de municipiul Madrid. Peste 100 de specialiști, printre care conservatori, ingineri, fierari, pietrari și sculptori, au colaborat pentru a analiza și restaura acest monument emblematic din capitala Spaniei. Acest proiect impresionant a obținut cel mai mare număr de voturi, exprimate printr-un sondaj online la care au participat aproximativ 10 000 de cetățeni din toată Europa.
Glenn Micallef, comisarul european pentru echitate intergenerațională, tineret, cultură și sport, i-a felicitat pe toți laureații din 2025: “Încă o dată, câștigătorii Premiilor europene pentru patrimoniu / Premiilor Europa Nostra demonstrează diversitatea și bogăția patrimoniului cultural european. Felicit călduros toți câștigătorii ediției din 2025 pentru realizările lor remarcabile în ceea ce privește protejarea și promovarea patrimoniului nostru comun. Competențele lor extraordinare, acțiunile inovatoare și angajamentul lor enorm constituie un exemplu pentru practicile viitoare în domeniul patrimoniului cultural. Cu o dedicație imensă față de patrimoniul nostru comun, atât profesioniștii, cât și voluntarii au demonstrat cum se pot implica comunitățile atât la nivel local, cât și transfrontalier, unind oameni din medii și generații diferite, lucrând împreună pentru mai multă incluziune, coeziune socială, durabilitate și un viitor mai bun în Europa și dincolo de granițele acesteia.”
Prof. Dr. Hermann Parzinger, președinte executiv al Europa Nostra, a declarat: “Într-o perioadă în care cultura și valorile comune ale Europei sunt amenințate atât din exterior, cât și din interior, ne-am reunit la Bruxelles pentru a sărbători excelența Europei în domeniul patrimoniului cultural. Câștigătorii Premiilor europene pentru patrimoniu / Premiilor Europa Nostra 2025 demonstrează puterea patrimoniului de a uni Europa și cetățenii săi în vederea promovării unei societăți mai frumoase, mai coezive, mai durabile și mai democratice. Aplaudăm și admirăm puterea exemplului tuturor câștigătorilor premiilor noastre, cu un accent special pe laureații Marelui Premiu și pe câștigătorul Premiului Publicului. Aceștia sunt o sursă de inspirație pentru viitorul Compas cultural al UE și un adevărat far care luminează calea pe care trebuie să o urmăm în Europa și dincolo de granițele acesteia”.
Ceremonia de decernare a Premiilor europene pentru patrimoniu are loc anual în cadrul Summitului european al patrimoniului cultural, organizat de Europa Nostra și cofinanțat de Uniunea Europeană. Organizarea summitului din acest an la Bruxelles are o semnificație deosebită într-un moment în care Comisia Europeană este pe punctul de a publica primul „Compas Cultural pentru Europa” al UE și în care instituțiile UE și statele membre discută următorul program-cadru financiar multianual al UE. De aceea, summitul de la Bruxelles se desfășoară sub motto-ul „Patrimoniul contează pentru Europa”! Concentrându-se pe temele centrale ale valorilor-cheie ale Europei, începând cu pacea, democrația și solidaritatea, Summitul Patrimoniului Cultural European 2025 subliniază relevanța politică, socială, economică și de mediu a patrimoniului cultural pentru viitorul Europei și al cetățenilor săi.
Bucureşti, 11 octombrie 2025
Al patrulea eveniment din seria aniversară #25PP s-a desfășurat în vila monument istoric de pe strada Romulus 77. Casa a fost loc pentru o întâlnire plină de emoție, în care prieteni vechi, parteneri de drum și susținători ai patrimoniului s-au reunit pentru a marca un moment simbolic, 25 de ani de la înființarea Fundației Pro Patrimonio. Realizată de arhitectul Paul Smărăndescu în anul 1906 Vila Romulus 77 a fost restaurată cu grijă 100 de ani mai târziu de către Șerban Sturdza, președintele fundației.
Evenimentul din 11 octombrie 2025 a oferit o incursiune în istoria, misiunea și proiectele care definesc Pro Patrimonio. Familia Adela și Mihnea Vîrgolici a fost gazda serii, oferind spațiul și sprijin logisitc pentru un eveniment dedicat celebrării patrimoniului și profesioniștilor care se implică în salvarea lui.
Președintele fundației, Șerban Sturdza a rememorat parcursul fundației în acest sfert de secol și a adus în prim-plan nevoia de sprijin pentru proiecte urgente, precum salvarea Bisericii de lemn din Șirineasa. Membru fondator și președintele consiliului director al fundației, domnul Nicolae Rațiu, a subliniat rolul esențial al Pro Patrimonio în peisajul cultural românesc, începuturile foarte puțin cunoscute ale fundației, prime proiecte sprijinite, ajutorul dat costant pentru protejarea patrimoniului de la Roșia Montană.
„Camera secretă” a reprezentat unul dintre punctele de atracție ale serii. Regizorii Andreea și Andrei Grosu (Unteatru) au imaginat și implementat împreună cu experți de la UNArte un spațiu aparte, închis, ce a oferit o perspectivă inedită asupra detaliilor invizibile dintr-un proces de restaurare. În paralel, o expoziție dedicată arhitectului Matei Lăzărescu (prezentat de arhitectul Ștefan Mănciulescu, printr-o înregistrare video a completat prezentarea procesului laborios, migălos al unei restaurări de calitate. Panoul cu rămășițele unei picturi exterioare de la Biserica de lemn din Budurăști din jud. Vâlcea (1755-1756) prezintă un caz trist de prăbușire și degradare ireversibilă, salvate și recompuse cu ajutorul UNArte (restaurator Mădălina Dediu). Acestea reprezintă tot ceea ce a mai rămas dintr-o biserică, un semnal dramatic al iminenței pericolului asupra patrimoniului pe care încă îl mai avem în diferite stadii dar îl neglijăm.
Atmosfera a fost întregită de două recitaluri de pian susținute de Raluca Știrbăț, prietenă apropiată a fundației, și de o degustare de vinuri oferită cu generozitate de Cramele Purcari, însoțită de brânzeturi românești și deserturi rafinate.
Seara a inclus și explorarea, mansardei casei, unde designerul vestimentar Mihai Manciu și-a prezentat colecția de creații pline de culoare, eleganță și semnificație.
25 de ani de activitate ai Pro Patrimonio nu sunt doar o cifră rotundă, ci o mărturie a unui angajament pe termen lung față de cultură și responsabilitate. Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și celor care vor alege să se implice mai departe.
DONEAZĂ PENTRU ŞIRINEASA DEVINO MEMBRU
Citește și:
Cycle Patrimoine, ediţia a IV-a. #25PP aniversare la Paris.
În septembrie 2025, Primăria Câmpina a lansat o consultare publică asupra concluziilor studiului istoric de fundamentare pentru noul Plan Urbanistic General. Deși acest tip de document are caracter tehnic și științific, fiind elaborat de specialiști atestați și destinat exclusiv avizării de către organisme competente, consultarea s-a transformat rapid într-un pretext pentru o campanie virulentă împotriva patrimoniului. Apeluri publice, petiții și articole denigratoare au atacat propunerile de protejare a unor zone istorice și a siturilor valoroase, între care se află și rafinăria, un reper al memoriei industriale locale și naționale.
Organizațiile reunite la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu, ediția a II-a, atrag atenția asupra derapajelor grave de percepție și acțiune în acest caz. Patrimoniul nu este o frână în calea dezvoltării, ci o resursă esențială pentru regenerare urbană sustenabilă. Respectarea și includerea patrimoniului în planificarea urbană modernă trebuie să devină o practică firească, nu un motiv de controversă.
Apelul comun lansat în cadrul Forumului poate fi citit integral și semnat la linkul:
Poziția organizațiilor participante la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România referitoare la consultarea publică organizată de Primăria Municipiului Câmpina cu privire la propunerile Studiului istoric de fundamentare a Planului Urbanistic General
Noi, organizațiile participante la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România (ediția a II-a – 4 octombrie 2025, București), dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la situația creată prin punerea în „consultare publică”, de către Primăria mun. Câmpina, a concluziilor studiului istoric general elaborat pentru fundamentarea reglementărilor viitorului Plan urbanistic general.
Situația de fapt, așa cum reiese ea din documente publice, este următoarea:
Față de cele de mai sus, dorim să afirmăm cu fermitate următoarele:
Dincolo de aspectele problematice semnalate mai sus, dorim să mai subliniem unele aspecte de ordin general:
Sperăm, deci, ca administrația publică, comunitatea locală și specialiștii implicați să poată conlucra în folosul orașului și al patrimoniului său, pe care fiecare generație este datoare atât să-l îmbogățească prin contribuții proprii, cât și să-l transfere mai departe, perpetuând astfel identitatea locală.
[1] https://urbanism.primariacampina.ro/actualizare-plan-urbanistic-general-2025/ , 1.3.11. Studiu istoric – Patrimoniu construit.
[2] https://www.petitieonline.com/nu_blocai_oraul_lsai_campina_s_se_dezvolte#a
[3] https://oglindadeazi.ro/stiri/petitie-impotriva-clasarii-a-382-de-cladiri-din-campina-ca-monumente-istorice/ , https://campinatv.ro/News/Article/2939f3c6-37e7-4c9d-7355-54d576ab52cd_sute-de-familii-din-campina-nu-vor-mai-putea-sa-schimbe-o-tigla-pe-casa-daca-pug-ul-se-aproba-in-forma-actuala , https://campineanul.ro/News/Article/d35a5cd5-8216-4f97-abac-37a48d6e9409_aberatiile-din-pug-campina-cum-a-ajuns-orasul-sa-fie-sufocat-de-patrimoniu-in-exces , https://www.facebook.com/photo?fbid=25920080690915067&set=a.875848152431667 etc.
[4] https://oar.archi/stiri/pozitia-ordinului-arhitectilor-din-romania-privind-consultarea-publica-pentru-pug-campina/
inițiator Fundația Pro Patrimonio
Semnatari:
Pro Patrimonio
Asociația 37
Artis Peritia/Kraft Campus
MKBT: Make Better
Studiogovora
Salvați Piața Veche
ICOMOS România
Ordinul Arhitecților România
Patrimoniul Arh. Socolescu
ARA (Asociația Arhitectură. Restaurare. Arheologie)
Re:Rise
Front la Dunăre
Biserici Înlemnite
Asociația Monumentum
ACS (Art Conservation Support)
Partriage
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”
Asociația Arche
Asociația Docomomo România
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Politecnico di Milano
Asociația Istoria Artei
Asociația Nod Makerspace
Citeşte şi:
Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România, ediția a II-a
Răspuns Direcţia Patrimoniu Cultural referitor la Rafinăria Steaua Română
Articol HotNews 08.09.2024Cea mai veche rafinărie din România, în pericol de demolare. Un avertisment rămas fără reacție de la Ministerul Culturii
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii pentru Rafinăria Steaua Română
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
București, 6 octombrie 2025
Pe 4 octombrie 2025, Fundația Pro Patrimonio, în calitate de reprezentant oficial al rețelei Europa Nostra în România, a organizat în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, la Sala Gabroveni din București, Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România (FOP), ediţia a II-a. Forumul reprezintă o inițiativă de constituire a unei rețele informale de colaborare, comunicare și acțiune comună între organizațiile implicate activ în protejarea patrimoniului cultural.
Evenimentul și-a propus să consolideze dialogul și cooperarea între organizațiile active printr-un format de lucru colaborativ. Forumul a reunit reprezentanți ai societății civile, experți, cercetători și factori de decizie în jurul a trei teme majore:
Concluziile principale ale grupurilor de lucru au fost următoarele:
Concluziile grupurilor de lucru vor fi înaintate autorităților române și către Europa Nostra, ca parte a unui efort comun de a orienta politicile publice către o protecție reală, eficientă și durabilă a patrimoniului cultural.
O altă temă majoră ridicată în cadrul Forumului a vizat protecția și recunoașterea rolului societății civile și al profesioniștilor din domeniul patrimoniului în fața practicilor de intimidare, discreditare publică și presiune mediatică. A fost subliniat faptul că, la peste două decenii de la primele inițiative consistente în protejarea patrimoniului, persistă cazuri în care organizații non-profit și specialiști sunt contestați, deși acționează legal, profesionist și în interesul public.
Exemplul cel mai recent – Rafinăria Steaua Română din Câmpina – evidențiază urgența adoptării unor mecanisme de protecție și recunoaștere a acestor actori, precum și importanța solidarității în interiorul rețelei de patrimoniu. În acest sens, participanții au lansat un apel public de susținere, pe care organizatorii îl fac disponibil tuturor celor care împărtășesc aceste valori și doresc să contribuie la protejarea patrimoniului cultural din România.
Prima ediție a FOP a avut loc în 2024, în marja Summitului European al Patrimoniului Cultural de la București, și s-a concretizat prin elaborarea unui „Manifest pentru protejarea patrimoniului cultural din România”. Documentul, semnat de peste 70 de organizații, a formulat cinci direcții de acțiune prioritară, printre care: alinierea la standarde europene de intervenție, evaluări de impact asupra mediului în cazul demolărilor, reformarea normativelor privind riscul seismic, inițierea de proiecte-pilot de regenerare urbană și înființarea de școli profesionale pentru meseriile de patrimoniu.
Forumul din 2025 și-a propus să continue acest demers colectiv, să aducă în prim-plan soluții concrete și să susțină articularea unei voci coerente și influente a societății civile din România în domeniul patrimoniului.
Mulțumim ARCUB – partener în organizarea acestui eveniment încă de la prima ediţie; Berliner Donut, Art Consult și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale pentru sprijin.
Între 23 și 26 septembrie 2025, Fundația Pro Patrimonio, în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte București, departamentul Conservare-Restaurare, a organizat un curs intensiv dedicat tehnicilor microscopice aplicate în studiul materialelor din patrimoniul construit. Cursul a fost susținut de prof. dr. Johannes Weber de la Universitatea de Arte Aplicate din Viena, partener al proiectului încă de la început.
Participanții – profesioniști și studenți din domeniul restaurării – au avut acces la o introducere riguroasă în analiza microscopică a pietrei, mortarelor și ceramicii, în scopul înțelegerii degradărilor și compoziției originale a acestor materiale. Pe lângă explicațiile teoretice, cursul a inclus demonstrații practice, prin vizualizarea la microscop a unor mostre concrete. S-a discutat aplicarea acestor metode în conservarea suprafețelor pictate și în restaurarea tencuielilor de fațadă, punând în valoare modul în care microscopul devine un instrument indispensabil în diagnosticul de conservare.
Impresiile participanților confirmă impactul formativ al acestor sesiuni:
„A fost un curs foarte intensiv cu informații noi pentru mine legate de microscopie. Calitatea participanților și a prezentărilor a fost la cel mai înalt nivel.”
„Foarte util cursul, intensiv și extensiv.”
În 2024, proiectul de cercetare practică „Texturi Uitate” pornit în 2019 a intrat într-o etapă avansată de testare și aplicare a rezultatelor pe clădiri istorice reale. În ianuarie, echipa de cercetare a elaborat primele recomandări tehnice privind intervențiile asupra fațadelor istorice finisate cu tencuieli pe bază de ciment – un subiect controversat și dificil, dat fiind că soluțiile alternative sunt greu de accesat și de aplicat pentru proprietari. În mai, au fost publicate opt fișe tematice sub titlul „Texturi uitate – tencuieli istorice. Principii şi recomandări”, care sintetizează cercetarea asupra tencuielilor de tip simili-piatră/mozaic. În lunile următoare, proiectul a inclus teste aplicate pe teren, în special la fațada Vilei Kimmel din Timișoara și blocul Malaxa din București – intervenții atent documentate și analizate în colaborare cu specialiști internaționali, precum cei de la Universitatea de Științe Aplicate din Viena. Cercetările s-au axat pe reproducerea fidelă a texturilor originare, testarea sărurilor, permeabilității și compatibilității materialelor, dar și pe soluții de consolidare durabile.
Acest curs a încheiat o etapă valoroasă în cadrul „Texturi Uitate”, dar interesul constant și întrebările venite din partea profesioniștilor indică nevoia continuării cercetării. Proiectul rămâne deschis, iar Fundația Pro Patrimonio își propune să extindă aceste demersuri și în 2026, pentru a răspunde nevoilor şi solicitărilor și pentru a contribui la păstrarea autentică a fațadelor istorice prin metode documentate, accesibile și adaptate contextului actual.
De patru ani, Caroline d’Assay, președinta filialei Pro Patrimonio Franța, desfășoară o activitate remarcabilă de promovare a patrimoniului românesc în Franța, construind punți de dialog cultural între cele două țări. Sub inițiativa sa și în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Paris, seria de evenimente Cycle Patrimoine a devenit un reper anual în jurul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Această platformă reunește specialiști, public interesat și reprezentanți ai instituțiilor culturale într-un cadru de reflecție și valorizare a patrimoniului din România, aducând în prim-plan proiecte diverse – de la salvarea conacelor istorice până la intervenții contemporane de peisagistică urbană.
Ediția din 2025 a debutat pe 17 septembrie cu vernisajul expoziției „Parcuri și peisaje din România”, găzduită de Institutul Cultural Român din Paris. Gândită ca un traseu vizual prin grădinile și parcurile istorice ale României, expoziția a pus în valoare creațiile marilor peisagiști ai secolelor XIX–XX – precum Édouard Redont, Achille Duchêne, Wilhelm Knechtel sau Friedrich Rebhuhn – alături de exemple contemporane de intervenție în spațiul public, cum este proiectul Rethinking Someș de la Cluj.
Evenimentul a fost completat de conferința „De la grădină la peisaj: provocările de mâine pentru peisajele din România”, susținută de Nicolas Triboï, arhitect peisagist format în Franța și activ în România. Triboï a vorbit despre ecologie, responsabilitate față de teritoriu și modele participative de transformare a peisajului, exemplificând cu proiectul Periplava, desfășurat împreună cu studenți pe malul Dunării. Alături de el, Jérémie XXX – descendent al arhitectului care a proiectat cartierul Vatra Luminoasă din București – a prezentat mecanismul francez de clasare a parcurilor sub statutul Jardin Remarquable, oferind o privire comparativă asupra politicilor de protejare a peisajului.
Pe 18 septembrie, seria de evenimente a culminat cu o serată aniversară organizată la Ambasada României la Paris, în eleganta sală Salon doré a Hôtel de Béhague. Momentul a marcat 25 de ani de activitate ai Fundației Pro Patrimonio, sărbătoriți cu emoție și recunoștință în prezența Excelenței Sale, doamna ambasador Ioana Bivolaru.
Caroline d’Assay a deschis seara cu o alocuțiune emoționantă (varianta în limba franceză Discurs Caroline d’Assay_18.09.2025_Ambasada Romaniei Paris) despre parcursul fundației, iar arhitectul Șerban Mănciulescu a adus un omagiu personal și profesional lui Șerban Sturdza, președintele Fundației, ale cărui gânduri au fost transmise printr-un mesaj video. Programul a fost întregit de un recital cameral susținut de tinerii muzicieni Iseult Basarab Brâncovan (vioară), Laura Brunou (pian) și Alexandre Frochot (violoncel), care au interpretat lucrări de Gabriel Fauré și George Enescu – o punte simbolică între culturile română și franceză.
Citeşte şi
Cycle Patrimoine – ediţia a III-a. Patrimoniul balnear și termal al României: trecut și viitor.
Cycle Patrimoine – ediţia a II-a
Manoirs en Roumanie. „Les Conac”, Vie et Destin
Conștientizarea patrimoniului în acțiune din România
Pe 20 septembrie 2025, Kitul și Caravana de Patrimoniu au făcut un mic popas într-un cartier bucureștean plin de povești – Mântuleasa, în cadrul evenimentului Urban Explorers – Night Session, organizat de Asociația Youth Vision for Society.
Am lăsat pentru o clipă în urmă zonele rurale, pentru a explora patrimoniul ascuns al orașului: detalii de feronerie, fațade cu personalitate, ferestre care inspiră povești și grădini care par să fi evadat dintre blocuri.
Împreună cu participanții am bricolat caiete de exploratori urbani, din lemn și hârtie reciclată, am identificat plante, simboluri, case, și am imaginat cum ar arăta aceste locuri înverzite și îmblânzite de natură. Am personalizat trăistuțe și săculeți prin tehnici de linogravură, inspirându-ne din fragmente de oraș culese la pas.
Această incursiune face parte din programul „Kit și Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul UiPath Foundation. Acest demers aduce patrimoniul aproape de copii și comunități din toată țara, de la Mihăileni la Câmpulung, de la Olari la Nucșoara.
Mulțumim pentru invitație și pentru ocazia de a adapta patrimoniul la ritmul orașului. Ne-am simțit ca într-o aventură de o zi în care harta a fost țesută din ferestre, pași curioși și visuri desenate în caiete de explorator.
Credit foto: Mirela Duculescu
Între 4 și 16 august 2025, poiana Hainucilor din Nucșoara s-a transformat într-un laborator de idei, jocuri și descoperiri. Tabăra de patrimoniu organizată de Fundația Pro Patrimonio, pe parcursul a doua serii, a reunit peste 40 de copii din întreaga țară. Copii din comunitățile proiectului, aleși în baza unui concurs de proiecte și copii din afara proiectului, dornici să se alăture aventurii, s-au grupat în echipe de explorare a peisajului cultural și natural de la Nucșoara.
Într-un decor natural spectaculos – pe tărâmul fagilor seculari, a potecilor și orizonturilor deschise direct către vârfurile Carpaților, a poveștilor ascunse cu partizani, a caselor bătrâne, a meșteșugurilor cu țesături și lemn și a încrengăturilor de lacuri, a râurilor scăldabile, a cerului cu stele multe și a liniștii cu clinchet de vaci – participanții au trăit o experiență interdisciplinară de învățare activă prin explorarea patrimoniului construit, natural și cultural local. A fost totodată și momentul final al unui proiect complex desfășurat timp de un an în cinci comunități din România.
Tabăra a fost construită ca un proces de educație prin experiență, care a combinat descoperirea locului cu activități aplicate de cartare, meșteșug, gândire critică și creație. Iată câteva dintre activitățile cheie:
Dincolo de activități, ceea ce a rămas puternic a fost energia copiilor și legăturile create între comunități. Iată câteva fragmente de trăiri autentice:
„Doamna, e cea mai frumoasă tabără! Să ne mai luați!” –
a spus un copil venit din Mihăileni, după un drum de 10 ore, dar plin de entuziasm.
#
Domnul Doru, profesor din Călărași, a fost invitat după ce i-am citit povestea într-un articol din Scena9.
A venit cu tot sufletul, cu umor și cu inspirație – un model de dascăl cu adevărat implicat.
#
„Trebuie să aducem programul și la noi!” – mama Iuliei, din Câmpulung,
ne-a chemat înapoi în comunitatea ei. Provocarea e acceptată.
#
O mamă care a venit doar pentru două zile s-a alăturat întregii tabere,
ajutând la bucătărie și devenind parte esențială a echipei.
#
Trupa băieților mari ne-a asigurat că la anul fie nu mai cresc ca să poată veni din noi, fie îi luăm ca traineri.
Alegerea e a noastră, dar ei în tabără tot vin.
Tabăra a fost punctul final al proiectului „Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează”, un program complex de educație pentru patrimoniu care a implicat: peste 40 de ateliere și întâlniri în școli și comunități; două caravane naționale în locații istorice precum Casa Enescu (Mihăileni), Viscri 18, Vila Golescu (Câmpulung), Conacul Neamțu (Olari), Biserica Pojogi;zeci de copii, profesori, mentori și voluntari implicați activ în reimaginarea viitorului prin patrimoniu.
Dacă putem la Nucșoara, putem în orice sat din România!
Proiectul „Kit şi Caravană de Patrimoniu – Case și Comunități care Conlucrează” este realizat de Fundația Pro Patrimonio, susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, cu sprijinul UiPath Foundation.
Citeşte şi
Prima Tabără de Patrimoniu Pro Patrimonio – Aventură și Creativitate la Nucșoara
Credit foto: Ioana Iacob. Mulţumim, Ioana!
Cu ocazia redeschiderii Casei Enescu din Mihăileni și în cadrul festivalului Concerte pe Siret, Fundația Pro Patrimonio l-a găzduit în rezidență pe muzicologul Vlad Văidean. Cunoscut pentru cercetările sale aprofundate în muzica lui George Enescu, Vlad este una dintre vocile tinerei generații de muzicologi preocupați de reinterpretarea moștenirii enesciene în cheie contemporană. Pentru el, Mihăileniul nu este doar un loc cu încărcătură biografică, ci un spațiu viu, în care memoria culturală se poate reactiva prin cercetare, reflecție și prezență creatoare.
„Am avut bucuria să respir pentru câteva zile, la Mihăileni, aerul pe care în atâtea veri l-a respirat și George Enescu în casa bunicilor săi materni, acolo unde prezența mamei sale adorate l-a făcut să se simtă probabil mai protejat și mai senin decât în oricare alt loc. M-a emoționat gândul că pot să scriu și să meditez acolo unde a făcut-o și el, că pot să mă culc și să mă trezesc în cele două iatace pe care le-a îndrăgit într-atât, încât a transpus amintirea dimensiunilor și atmosferei lor în dormitorul-chilie din propria lui locuință de la Sinaia.
Ani de zile, pianista Raluca Știrbăț a purtat lupte încăpățânate pentru readucerea la viață a acestei case esențiale în devenirea enesciană. Grație Fundației Pro Patrimonio și lui Șerban Sturdza, care reușește să mobilizeze, în jurul numeroaselor lui proiecte, energii locale din diverse zone ale țării, Casa Cosmovici-Enescu din Mihăileni a fost prinsă la rândul ei în această rețea de edificii restaurate cărora li se caută din răsputeri modalitățile ideale de reintroducere într-un circuit cultural cât mai firesc. Nu e vorba aici de o gândire de tip muzeal. La Mihăileni, Casa Cosmovici-Enescu e în așteptare nu de vizitatori de câteva clipe, ci de rezidenți atinși oarecum de același tip de visare creatoare ce l-a animat și pe oaspetele ei cel mai vrednic. Acesta am înțeles că e visul lui Șerban Sturdza, și cred că el coincide perfect cu ceea ce de bună seamă ar fi agreat George Enescu însuși.”– Vlad Văidean
Foto: Adrian Hariga
Rezidența lui Vlad Văidean s-a încheiat cu un moment special dedicat publicului: vineri, 22 august, ora 19:00, la Conacul Miclescu din Călinești – Sala din Deal, muzicologul a susținut conferința „George Enescu și Arnold Rosé”. Evenimentul a oferit o perspectivă rară asupra legăturii artistice și personale dintre Enescu și celebrul violonist austriac, prilej pentru o incursiune profundă în contextul istoric și cultural al începutului de secol XX.
Despre Vlad Văidean
Născut în 1992, Vlad Văidean a studiat muzicologia la Universitatea Națională de Muzică din București, completându-și studiile la Institutul de Muzicologie din Leipzig. Este autor premiat, colaborator constant al celor mai importante reviste și festivaluri de profil din România, cu o activitate publicistică și academică susținută. Doctoratul său a propus o reconsiderare a personalității și creației lui George Enescu, un subiect care rămâne în centrul intereselor sale. În prezent, este cercetător științific și lucrează la „Noul catalog tematic al creației lui George Enescu”, un demers esențial pentru înțelegerea profundă a operei compozitorului român.
Mai multe despre Vlad Văidean aici
Citeşte şi:
144 de ani de la nașterea lui George Enescu sărbătoriți la Mihăileni
