Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu

Grădina Experimentală de la Conacul Neamţu

Context. Schimbările climatice.

Procesul de deşertificare este o problemă cronică deja în sudul României. Specialiştii estimează că peste 1000 de hectare de teren devin dune de nisip anual, ceea ce înseamnă  că în 50 de ani marea majoritate a pământurilor sudice vor fi acoperite cu nisip, în lipsa unor acțiuni imediate.

Conacul Neamţu din Olari este amplasat pe un teren acum de 1,3 ha care, în perioada interbelică, era centrul administrativ alt unui domeniu agricol, înconjurat de o grădină de agrement. În anii 50 a devenit CAP-ul din sat, treptat devenind un teren secătuit, transformat în maidan.

Aflat în lunca Olteţului, la 30 km de Slatina şi 43 km de Craiova, satul Olari din comuna Pârşcoveni este o zonă preponderent agrară, sărăcită, cu tendinţe certe de deşertificare datorită schimbărilor climatice, defrisărilor şi distrugerii sistemelor de irigaţie existente. Multe familii trăiesc doar din şomaj, locuitorii sunt lipsiţi de acces la informaţie, motiv pentru care practică acelaşi tip de agricultură fără rezultat cu care au fost obişnuiţi.

Soluţia

„Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” va iniția un model de agricultură experimentală care să ofere o stabilitate solului, cu soluţii sustenabile pentru viitor. De asemenea dorim să oferim un model de utilizare şi salvare a acestor tipuri de terenuri aride, secătuite şi către comunitatea rurală. Astfel, oamenii locului vor putea practica o agricultura de subzistenţă și chiar de producție medie pe termen lung.

În acest proces suntem parteneri cu Ierburi Uitate pentru expertiza deţinută în arheologia culinară, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană sau uitate de gastronomia contemporană. Împreună am plănuit să creăm o mică grădină experimentală în jurul conacului. Vom cultiva acolo câteva specii și soiuri rezistente la secetă, la căldurile toropitoare ale Olteniei și la tipul de sol. Vom încerca anul acesta un experiment cu câteva specii istorice mai rezistente, dar care să aibă o legătură și cu locul.

Grădina experimentală

Pentru asta am ales schinduf (Trigonella foenum-graecum) o plantă aromatică de la care se utilizează atât frunzele cât și semințele și despre care știm că se foloseau în bucătăria oltenească veche și măzăroi (Lathyrus sativus) o leguminoasă aproape necunoscută astăzi, dar mult consumată în Balcanii din vechime, pentru care am comandat semințele din Croația. Adăugăm două feluri de anghinare (Cynara scolymus), ingredient care apare în Manuscrisul Brâncovenesc de la începutul anilor 1700 dându-ne indicii, practic, că aceste plante se cultivau în sudul României.

Vom planta patru specii tradiționale de porumb mesoamerican bine adaptat la condiții de secetă, obţinute de la o colecționară de soiuri rare din Satu Mare.

Încercăm să ajutăm solul secătuit de la Olari prin practicarea agriculturii tradiţionale după metoda „trei surori” prin care porumbul este cultivat alături de fasole și dovleci, trei specii care cresc în armonie și se ajută reciproc afânând pământul în adâncime și îmbogățindu-l natural cu azot și nutrienți.

Alăturăm astfel şi câteva soiuri de fasole tradiționale (între care Anasazi) și altele de dovleci de multe feluri și tigve (Lagenaria siceraria) altă plantă culinară care apare în Manuscrisul Brâncovenesc, consumată la curtea domnească înainte ca dovlecii să ajungă în estul Europei, dar astăzi uitată cu desăvârșire.

La toamnă vom mai pune și viță de stafide pe care o vom lua de la Stațiunea de Cercetare de la Drăgășani și, poate, și lavandă.

Apa

Pe vremuri exista o sursă de apă, precum şi o fântână decorativă. Considerăm prioritară realizarea unui puţ care să ofere apă curată pentru aceste lucrări agricole, puţul vechi fiind găsit colmatat. Ne-am apucat aşadar de forarea unui puţ nou. Deşi previziunile iniţiale arătau că vom găsi apa la 20 metri adâncime s-a dovedit că natura are însă planurile ei şi apa se află la o adâncime de 33 metri. S-au adăugat lucrări de  denisipare și protecție suplimentară la nisip astfel încât costurile s-au dublat. Cu toate acestea, printr-un call public am reuşit să strângem suma de 5.825 lei  care a fost acoperită de 34 donatori privaţi şi Grădinile Bilceşti din judeţul Vâlcea. Tuturor le mulţumim.

.

Ierburi Uitate a început, în 2012, ca un proiect independent de explorare botanică din perspectiva arheologiei culinare, cu accent pe plantele alimentare din flora spontană uitate sau pierdute de gastronomia contemporană. În timp, proiectul a evoluat în câteva direcții complementare, implicând o echipă de oameni sudată în jurul acelorași pasiuni aflate la intersecția dintre cercetarea botanică și antropologia alimentară, cu incursiuni în istorie și artă, dar înglobând și o latură fizică de interacțiune cu natura concretizată prin activități de grădinărit comunitar, voluntariat și educație de mediu. Așa s-a născut ”Grădina Istorică”, un sector tematic localizat în Grădina Botanică din București populat cu plante cultivate în epocile de dinaintea sosirii și răspândirii speciilor vegetale aduse din Lumea Nouă, iar mai apoi proiectul Legumim, o grădină urbană de legume crescute etic și sustenabil după principiile permaculturii.

https://www.facebook.com/IerburiUitate

 

Serial 13 – Texturi uitate

Serial 13 – Texturi uitate

Detaliu de soclu cu tencuială de similipiatră șpițuită care prezintă o degradare din cauza umezelii. Burlanele neîntreținute sau poziționate greșit și trotuarele care nu au o pantă corectă de evacuare rapidă a apelor pluviale favorizează stagnarea apei, pătrunderea umezelii și deteriorarea în timp a tencuielii de soclu.

Introducerea de utilități noi – cum e țeava de gaze – constituie o degradare frecvent întâlnită la clădirile istorice din București. Poziția noilor obiecte este dictată de nevoile practice fără a lua în considerație caracterul istoric al fațadei și posibilitatea ca acestea să fie cât mai puțin invazive la nivel vizual.

Foto: Andrei Mărgulescu

.

Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.

Serial 12 – Texturi uitate

Serial 12 – Texturi uitate

Noile utilități sunt bine-venite, dar când sunt poziționate aleatoriu pe o fațadă istorică, ajung să o sufoce și să degradeze finisajele prin prin tot felul de găuri și prinderi. În această imagine a unei case din cartierul Icoanei, „aranjamentul” țevilor și a aparaturii de gaze, a cutiilor poștale sau a interfonului dăunează esteticii clădirii, dar și experienței urbane.
Foto: Andrei Mărgulescu

.

Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.

Serial 11 – Texturi uitate

Serial 11 – Texturi uitate

De cele mai multe ori intervențiile nepotrivite, de tipul graffiti, instalarea de utilități noi sau reparațiile nepotrivite degradează finisajele istorice de fațadă. Acest soclu din mozaic de ciment bej-gălbui a suferit mai multe intervenții care nu țin cont de natura istorică a clădirii sau de caracterul estetic și arhitectural al materialului.

Tencuielile istorice interbelice sunt vulnerabile, în primul rând pentru că sunt încă prea puțin studiate și cunoscute. Proiectul la care lucrăm își dorește să le revalorifice pentru a le înțelege mai bine și a le putea conserva corespunzător în viitor.

Credit foto: Andrei Mărgulescu

.

Detalii din proiectul „Texturi uitate – Bucureştiul Interbelic”, proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio desfăşurat în toamna anului 2019 şi finalizat prin ghidul Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli, autor Ruxandra Sacaliş.

PUZ-uri Bucureşti

PUZ-uri Bucureşti

Oraşul este un organism complex, ceea ce stricăm într-o parte se răspândeşte canceros şi în alta. Conversaţia generală din primele luni ale anului 2021 depre PUZ-urile sectoarelor în Bucureşti a fost susţinută argumentat de către Fundaţia Pro Patrimonio prin două interviuri ale arhitecţilor Raluca Munteanu şi Şerban Sturdza, la Republica.ro şi Radio România Actualităţi (min15:30).

Salvarea şi protejarea patrimoniului îşi au locul în dezvoltarea oraşului dacă aceasta ţine seamă de un ansamblu general, de interesul cetăţenilor, de calitatea vieţii, de ecologie, de ceea ce în Europa se practică la scară largă, Baukultur. Toate ţin de politica generală a primăriei, ca un tot unitar. Ne bucurăm că opiniile Fundaţiei Pro Patrimonio, alături de alţi specialişti, au stârnit societatea civilă care a luat atitudine şi astfel Primăria Generală a Capitalei a votat ca timp de un an să suspende PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6.

Credit foto: Dragoş Lumpan

Casa George Enescu din Mihăileni și Conacul Neamţu din Olari, centre educaționale pentru comunitățile locale

Casa George Enescu din Mihăileni și Conacul Neamţu din Olari, centre educaționale pentru comunitățile locale

 

București, 09 martie 2021

Fundaţia Pro Patrimonio și UiPath Foundation anunță continuarea și în 2021 a programului „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii” derulat în comunităţile din jurul Casei George Enescu din Mihăileni, monument istoric din judeţul Botoşani, precum şi inițierea unui proiect nou, „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” – monument istoric din judeţul Olt.

Programul educaţional dedicat comunităţii de copii de la Mihăileni şi împrejurimi, gândit să înceapă în luna februarie 2020, a fost adaptat pe parcurs, fiind influenţat de restricţiile naţionale şi zonale cauzate de pandemie. Astfel, o parte a activităților au fost derulate în lunile iulie – septembrie 2020. Casa George Enescu din Mihăileni a fost inaugurată la 19 august 2020 cu un  concert de pian, în contextul a nouă zile de ateliere de educație non-formală la care au participat 20  de copii din Mihăileni.

24 de copii din localităţile Mihăileni şi Vârfu Câmpului își urmează pasiunea pentru muzică în cadrul programului „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii (AMEC). În luna octombrie 2020, copiii au primit instrumentele muzicale – blockflöte – și au început lecțiile de studiu al instrumentului şi de cultură muzicală. Cele peste 600 de ore de educație muzicală s-au desfăşurat atât în curtea Casei George Enescu, cât și online, în funcție de vreme. Programul continuă şi pe parcursul anului 2021.

Anul 2020 a marcat și parteneriatul dintre UiPath Foundation și Fundaţia Pro Patrimonio în implementarea programului educaţional „Future Acceleration Program” în județul Botoșani. Prin acest program, 20 de copii din familii vulnerabile din trei comunități din jurul Casei George Enescu beneficiază de sprijin integrat menit să le asigure accesul la educație: burse lunare, îmbrăcăminte, rechizite școlare, articole sanitare, tablete, precum și activități educaționale online. În septembrie 2020, toți copiii au participat la UiPath Foundation Virtual Camp – o tabără interactivă educațională, cu ateliere pe diverse teme: programare (Scratch), STEM, arhitectură, editare foto, desen, sport și stil de viață sănătos. Din octombrie 2020, copiii din județul Botoșani au participat la aproximativ 800 de ore de pregătire la limba și literatura română, matematică și limba engleză.

Copiii din ambele programe au beneficiat și de peste 500 de ore de activități de educație non-formală – ateliere practice și tabere online – nu numai pentru a-i aduce mai aproape de istoria şi cultura locului din care provin, ci și pentru a-i încuraja să-și descopere potențialul și să exploreze lumea în care trăim.

În paralel cu activităţile de la Botoşani, în  2021 parteneriatul între cele două organizații va fi extins în județul Olt, în comunitățile din împrejurimile Conacului Neamţu de la Olari. Astfel, vor fi organizate ateliere de educaţie non-formală pentru copiii din Olari, în cadrul proiectului „Centrul experimental de Studii şi Educaţie de la Conacul Neamţu din Olari” şi va fi reluat șantierul de restaurare a conacului, întrerupt anul trecut.     

 „Greutăţile au fost învinse. Acţiunea care a fost începută anul trecut a depăşit dificultăţile date de pandemie. Soluţiile s-au verificat în timp, au satisfăcut dorinţele fundaţiei şi au încântat beneficiarii, copiii din comunitate. Datorită rezultatelor bune de-o parte şi de alta, printr-o analiză judicioasă, o nouă intervenţie se porneşte într-o altă zonă, cu probleme specifice sudului României, cum este cea de la Olari. Pornim de la micro-zona de iradiere geografică și socio-culturală a monumentului și extindem strategia către macro-explorarea și re-descoperirea teritoriului. Încercăm să reconstruim teritorii, să coagulăm comunități, să le cartăm resursele, să experimentăm responsabil. Ne-am adaptat şi mergem mai departe în cele două comunităţi cu abordări specifice fiecăreia în parte.” a declarat Şerban Sturdza, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio.

“Ultimul an a afectat considerabil accesul la educație de calitate pentru copiii din familii dezavantajate și sprijinul integrat oferit prin Future Acceleration Program a făcut o diferență  reală în viețile copiilor din județul Botoșani, precum și din celelalte patru zone din țară unde lucrăm cu parteneri la fel de dedicați precum Fundația Pro Patrimonio. Cu limitările generate de pandemie, dezvoltarea și consolidarea unor hub-uri educaționale inovatoare în inima comunităților rurale oferă o șansă reală la un viitor mai bun copiilor din medii vulnerabile. Ne bucurăm să contribuim prin acest parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio la dezvoltarea unor ecosisteme educaționale sustenabile în județul Botoșani și, de anul acesta, și în județul Olt, în comunitățile din jurul Conacului Neamțu din Olari.” Raluca Negulescu-Balaci, Director executiv UiPath Foundation.

Derularea programului muzical

Derularea programului muzical

05.03.2021

În luna octombrie a anului trecut, 24 de copii din localităţile Mihăileni şi Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani, au primit instrumentele muzicale – blockflöte – și au început lecțiile de studiu a instrumentului şi cultură muzicală. Cele peste 600 de ore de educație muzicală de până acum s-au desfăşurat în curtea Casei lui George Enescu, când vremea a fost favorabilă, după care s-au derulat online.

Programul iniţiat şi desfăşurat de către Fundaţia Pro Patrimonio în parteneriat cu UiPath Foundation este intitulat „Academia de Muzică şi Educaţie pentru Copii”. Program de educaţie muzicală, complementar celui şcolar, dedicat copiilor din şcolile gimnaziale din jurul Casei George Enescu din Mihăileni, acesta îi ajută pe copii să își dezvolte interesul pentru activitățile școlare curente și, în acest mod, să își completeze bagajul cultural. Cultura muzicală dezvoltă creativitatea, gândirea logică, structurează gândirea critică și dezvoltă sensibilitatea artistică a tinerilor în formare. În plus, muzica coagulează comunități, ajută la păstrarea identității locale și completează o percepție corectă asupra patrimoniului. Într-o zonă cu tradiție instrumentală și vocală încă prezentă, dar cu risc mare de vulnerabilitate socială, cum este zona Botoşani – Dorohoi, muzica consolidează  sentimentul de apartenență la comunitate, element foarte important pentru refacerea coeziunii sociale.

Doamna profesoară Paula Gavriluţă este profeosara de muzică care îi ajută pe copii să desluşească partiturile de blockflöte dar le transmite şi informaţii legate de cultura muzicală atât de necesară. În anul Beethoven accentul a fost pus pe descifrarea unor fragmente din Simfonia a IX-a, iar în apropierea lunii decembrie au învăţat despre cântecul patriotic al lui Anton Pann dar şi despre marele compozitor George Enescu, cel care cânta răniţilor sau organiza concerte caritabile. Cu ajutorul unor jocuri interactive online copiii învaţă să recunoască instrumentele muzicale iar prin audiţia muzicală pun în ordine frazele muzicale în funcţie de intensitatea lor şi în funcţie de instrumentele care apar în orchestră.

La începutul anului 2021 grupa de copii din programul de muzică a primit partituri noi şi  continuă să-şi dezvolte abilităţile de utilizare a instrumentului.

Programul continuă şi pe parcursul anului 2021 în parteneriat cu UiPath Foundation.

Cutii poştale

Cutii poştale

În comunitatea de copii din Olari, în aproprierea Conacului Neamţu, proiectele non-formale propuse în ultimii 6 ani de Fundaţia Pro Patrimonio au tot timpul mare căutare. La finalul anului trecut copiii au completat o serie de fişe cu planurile și propunerile dedicate conacului, pentru proiectul “Să înţelegem cum reabilităm o clădire istorică”. Cu această ocazie am pregătit terenul pentru un nou proiect, similar cu cel desfăşurat cu copiii de la Mihăileni, din jurul Casei lui George Enescu, realizarea unor cutii poştale. Fiecare copil a primit un kit de lucru şi o serie de indicaţii iar întreaga organizare locală a fost sprijinită cu entuziasm de doamnele Liliana Chera și Mariana Stancu, cărora le mulţumim pentru implicare. Grupa de 15 copii ne-a surprins plăcut cu colecţia inedită de cutii poştale pe care vrem să le împărtășim prin această mini-expoziţie de Mărţişor!

 

Ghidul Salva-Monument. Un proiect în cadrul „In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”.

Ghidul Salva-Monument. Un proiect în cadrul „In-Herit – Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”.

Proiectul In-Herit, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului se desfăşoară în perioada 2020 – 2021 şi este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Fundaţia Pro Patrimonio, partener de proiect, este responsabilă de realizarea aplicaţiei online Ghidul Salva-Monument, parte integrantă din platforma online generală. 

Aplicația web va fi adresată proprietarilor de clădiri istorice, specialiștilor și publicului larg pentru ca aceștia să poată fi informați cu privire la modalitățile practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului. O componentă importantă a ghidului va fi şi prezentarea problemelor practice de avizare, documentare, aspecte economice sau legate de finanțare care pot fi întâlnite.

Toate aceste teme vor fi prezentate într-un format cât mai accesibil, în formule de exprimare cât mai simple însoţite de imagini grafice sugestive. Ghidul Salva Monument va fi un agregator de conţinut pentru patrimoniu.

Motivul

Patrimoniul construit al României se degradează, mai ales în ultimii 30 de ani, într-un ritm mult mai accelerat decât capacitatea proprietarilor de le a reabilita, menține și utiliza. Societatea este puţin educată și informată cu privire la modalitățile de reabilitare și mentenanță, dar și asupra posibilităților de valorificare a clădirilor și ansamblurilor de patrimoniu. Totuşi, tot mai mulți cetățeni caută să se informeze şi să înţeleagă instrumentele prin care se poate activa şi revitaliza patrimoniul, în contextul unei insuficiente colaborări și comunicări cu administraţia publică.

Fundaţia Pro Patrimonio îşi propune să realizeze o platformă online interactivă — Ghidul Salva-Monument — care va fi integrată în programul amplu „In-Herit : Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural” realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Ghidul va fi un suport pentru proprietarii de clădiri istorice, specialiști, publicul larg prin care aceştia vor putea să găsească modalități practice și constructive de întreținere, conservare și valorificare a patrimoniului – atât o resursă culturală, cât și o resursă economică. Platforma digitală va oferi și o legătură între cetățeni și specialiști, din domenii variate – arhitectură, juridic, economic etc. 

Ne propunem sa oferim un sprijin activ, gratuit, pentru cât mai multe situaţii comune în care diferite categorii de public se pot găsi. Fundaţia primeşte lunar o medie de 10 întrebări despre cum se salvează, intervine, finanţează o clădire istorică. Cererile sunt diverse, dar au la baza educaţia slabă a publicului şi lipsa acuta de informare publică. În cele mai multe cazuri întrebările şi solicitările ajung la Fundaţie deoarece instituţiile publice răspund vag sau deloc. Cetăţenii interesaţi nu au la dispoziţie un document simplu de pe care să înteleagă care sunt paşii, care sunt timpii de răspuns, care sunt autorităţile competente şi care sunt legile precum şi cum trebuie completate cererile şi către cine trebuie adresate.

Ghidul Salva-Monument va adresa:

    • Probleme tehnice: diagnostic, evaluare stadiu fizic, materiale, forță de muncă
    • Probleme birocratice: parcursul legislativ pentru intervenții, drepturi și obligații legislative
    • Probleme administrative: utilizare, protecție, integrarea/adaptarea în context
    • Probleme economice: modalitate de finanțare, resurse economice etc
    • Capitol dedicat specialiștilor are se ocupa de conservarea si protejarea cladirlor istorice – patrimoniul imobil
    • Categorii de intervenţii reparaţii de urgenţă, conservare, reabilitare
    • Lista specialiști, studii de caz, glossar

Pentru a construi cât mai reprezentativ acest Ghid ne-am propus să realizăm o consultare publică prin intermediul unui sondaj astfel încât să putem adresa o plajă cât mai largă de posibile situaţii şi întrebări ale publicului.

Pentru completarea formularului vă rugăm să accesaţi acest link http://bit.ly/SONDAJ-SALVA-MONUMENT

Sondajul este deschis public până pe 03 martie 2021.


Rezultatele sondajului 


Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă.
În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro

Cartarea resurselor locale din jurul Mihăilenilor

Cartarea resurselor locale din jurul Mihăilenilor

Proiectul „Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzical”  a început!

Pentru a cunoaște mai bine locul în care se află Casa lui George Enescu și împrejurimile acesteia ne-am propus în perioada 1-4 iulie 2020  exercițiul cartării meșterilor și a resurselor locale din jurul casei. Pe o rază aproximativă de 50 – 60km în jurul obiectului de arhitectură, două echipe au patrulat timp de patru zile pentru a schița povestea din jurul Mihăileniului.

Traseul a avut la bază hărțile de meșteri existente online: https://hartamesterilorconstructii.ro/ și https://www.hartamestesugarilor.ro/, informații prețioase și bogate culese de la muzeele de etnografie și centrele de informare turistică din zonă precum și indicii oferite chiar de oamenii locului. Abundența meșterilor din aceste locuri ne-a obligat să facem o selecție forțată a vizitelor pe teren și să păstrăm deschise pistele de cercetare și pentru alte dăți.

Am reușit să vizităm 25 de meșteri și ne-am familiarizat cu diferențele și asemănările culturale ale Bucovinei și Moldovei la pas prin sate și orașe sau în cercetări muzeale.

Chiar dacă tema acestui proiect se limitează la cercetare, ideile noastre de viitoare colaborări au pornit deja la drum cunoscând meșteri atât de pricepuți și din domenii atât de variate.

În experiența maraton a cercetării de teren am cunoscut: fierari, împletitori, sculptori și tâmplari, pietrari, pielari, sticlari și țesătoare. La fel ca și în cercetarea de la Câmpulung Muscel din judeţul Argeş, din jurul Vilei Golescu, am rămas impresionați atât de bucuriile cât și de greutățile fiecărui meșteșug.

Păstrarea și readaptarea tuturor acestor tradiții la prezent sperăm să facă cândva obiectul unei viitoare colecții Honest Goods a Casei lui George Enescu din Mihăileni și să incite cât mai mulți oameni să acceseze resursele umane și culturale existente în apropiere.

Mulțumim pe aceasta cale meșterilor pentru găzduire și povești precum și voluntarelor, Ruxandra Sacaliș și Ana Luiza Simion, fără de care nu am fi putut afla atâtea lucruri.

„Zilele Casei Enescu – explorări și exerciții cultural-muzicale” este un proiect cultural proiect cultural al Fundaţiei Pro Patrimonio co-finanţat de AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.

Tablou activitati Cartarea resurselor locale din jurul Mihăilenilor

Ce poti face tu?

Newsletter Donează