25 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
03.04.2025
Art & Jardins | Hauts-de-France, o asociație franceză dedicată artei peisagere, lansează un apel de proiecte pentru proiectarea Grădinii Păcii Românești în Soultzmatt, Alsacia. Acest proiect de peisaj memorial va fi un omagiu adus soldaților români deportați în Primul Război Mondial, ale căror rămășițe odihnesc în cea mai mare necropolă românească din Franța, înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Concursul se adresează echipelor formate din arhitecți și peisagiști profesioniști de naționalitate română, având ca obiectiv crearea unui spațiu de contemplare și amintire, în armonie cu peisajul local și purtător al unui mesaj de pace.
Buget de producție: 48.000 € TVA inclus
Comisioane pentru echipa selectată: 8.800 € TVA inclus
Eligibilitate: Echipe formate din cel puțin un profesionist român în domeniul arhitecturii peisagistice
Deadline aplicații: 15 mai 2025
Vizită la fața locului (acoperită de organizator): Iunie 2025
Depunerea proiectului final: Iulie 2025
Construcția grădinii: Noiembrie 2025 – Martie 2026
Candidaturile trebuie trimise până la 15 mai 2025 la: artetjardins.hdf@gmail.com
Descărcați apelul de licitație (în franceză și engleză): https://www.artetjardins-hdf.com/wp-content/uploads/2025/03/Call-for-bids-Roumanian-Garden-of-Peace-Soultzmatt-France.pdf
Cimitirul românesc Schaefertal, situat în Val du Pâtre, comuna Soultzmatt, este cea mai mare necropolă românească din Franța, conținând rămășițele a 678 de soldați români deportați de armata germană și care au murit în captivitate în 35 de comune alsaciene în timpul Marelui Război.
În timpul războiului, prizonierii decedați au fost îngropați inițial în gropi comune sau cimitire improvizate. După război, guvernul român a însărcinat Comitetul Alsacia pentru Mormintele Românești să adune mormintele împrăștiate, în conformitate cu riturile și tradițiile ortodoxe. Comuna Soultzmatt-Wintzfelden a donat terenul fostului lagăr de muncă, situat pe înălțimile lui Gauchmatt, pentru a găzdui cimitirul. Necropola a fost înființată în 1920, iar procesul de regrupare a rămășițelor a continuat până în iunie 1939.
Regele Ferdinand și Regina Maria au inaugurat necropola la 9 aprilie 1924. Acolo a fost ridicat un monument, purtând inscripția: „În memoria soldaților români care au murit pentru libertate”. Situl este vizitat și onorat cu regularitate de autoritățile române și franceze, servind ca simbol al suferinței și al prieteniei franco-române. Necropola a fost înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pe 20 septembrie 2023.
Mai multe detalii despre inițiativele Art & Jardins I Hauts-de-France: https://www.artetjardins-hdf.com/en/
Credit foto: Wikipedia
Către:
Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani
În atenția: Domnului Director Executiv Dănuț Huțu
Spre știință: Institutul Național al Patrimoniului
Ref: Cerere de clasare de urgență Gară Leorda
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, București, vă solicită, în baza prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență pentru Gara din Leorda.
Gara Leorda este inaugurată la 1.11.1871, odată cu linia Verești – Botoșani (44 km, concesionar V. von Ofenheim / Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy, care construiește, în aceeași perioadă, și liniile Suceava – Roman și Pașcani – Iași). Linia avea 3 stații noi (Leorda, Bucecea, Botoșani).
Gările acestei concesiuni fac parte dintr-o serie coerentă tipologic (cea mai veche astfel de serie din Vechiul Regat), într-o arhitectură de tip romantic, cu accente medievalizante și neo-gotice. Această opțiune este justificată de tipologia adoptată de aceeași companie pentru gările deja construite de ea în Galiția, și în special pe linia Lemberg – Cernăuți – Suceava. Stațiile intermediare (între care și Leorda) au o aparență mai austeră, în timp ce stațiile terminus sau de ramificație (Suceava Ițcani, Verești, Pașcani, Roman, Botoșani și, în special, Iași) beneficiază de compoziții arhitecturale mai rafinate. O parte dintre aceste gări au fost înlocuite în sec. XX.
Gara Leorda este identică cu gara învecinată de la Bucecea. Leorda este singurul nod feroviar din jud. Botoșani, căpătând acest statut odată cu inaugurarea, la 15.12.1888, a liniei Leorda – Dorohoi.
Încadrare cf. OMCC 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare:
Criteriul vechimii – valoare mare (criteriu ponderat superior de categoria tipologică a bunului, în situaţia categoriilor/programelor pentru care realizarea de bunuri în România a început pe scară largă după 1775 – cf. OMC 3195/2023)
Criteriul valorii arhitectural-urbanistice și artistice – valoare medie (coerență stilistică, reprezentativitate pentru epocă și program, plastica fațadelor)
Criteriul rarității – valoare mare (apartenența la o serie restrânsă și coerentă, cea mai veche și coerentă din România / Vechiul Regat)
Criteriul valorii memorial-simbolice – valoare mică (legată de perioada modernizării infrastructurii și orașelor / prezență în memoria comunității)
Îndeplinește condițiile de clasare în grupa valorică B (cel puțin trei calificative „medie” sau peste).
Dintre gările realizate de Compania Lemberg-Czernowitz-Jassy sunt deja clasate în LMI cele din Botoșani (BT-II-m-B-01923), Suceava-Ițcani (SV-II-m-B-05468), Iași (IS-II-m-B-03891), Podu Iloaiei (IS-II-m-B-04223), Târgu Frumos (IS-II-m-B-04262), Lețcani (IS-II-m-B-04191) și Roman (NT-II-m-B-10690). Se mai păstrează din această serie și gările din Liteni, Lespezi, Verești, Leorda și Bucecea (deocamdată neclasate – ar trebui clasate și ele, v. mai sus).
Arh. Șerban Sturdza,
Președinte Pro Patrimonio România
Specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice 382 S/20.11.2009
și
Arh. Toader Popescu
Specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice 205 E/25.02.2022
Către:
Doamna Natalia Intotero, Ministrul Culturii
Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, București,
tel.: 021 224 44 21, fax: 021 223 31 57, cabinet.ministru@cultura.ro
Ref.: Cetatea geto-dacică Argedava” Argedava” (cod LMI GR-I-s-A-14816, cod RAN 104172.01)
PP02/ 06.02.2025
Stimată doamnă ministru,
Vă semnalăm faptul că proiectul pentru drumul expres București-Alexandria pune în periocol situl arheologic „Popești – Cetatea geto-dacică Argedava” Argedava” (cod LMI GR-I-s-A-14816, cod RAN 104172.01).
CNAIR a elaborat un studiu de fezabilitate (SF) pentru DMV București-Alexandria care prevede amplasarea drumului – dig cu un pod – la numai 10m nord de limita sitului Popești-Argedava (Fig. 1-3) – unul dintre situri arheologice de importanță excepțională pentru România și pentru Europa în general. Urmarea ar fi afectarea ireversibilă a sitului însuși – ca informație arheologică și ca formă de relief, a potențialului arheologic al zonei de protecție a sitului, a percepției sitului și a ansamblului de monumente din care situl face parte, precum și a perspectivelor de valorificare a acestora pentru publicul larg.
Din punct de vedere istoric, situl arheologic cuprinde resturi de locuire ce se întind, cu mici întreruperi, pe ultimii cca. 4600 de ani. Prin diversitatea epocilor reprezentate, este de o raritate excepțională în România și în Europa de Sud-Est în general, iar prin etapa Argedava este unul dintre monumentele istorice fundamentale pentru identitatea națională.
Situl arheologic este bine conservat și cunoscut prin cercetări arheologice sistematice făcute, începând cu 1954, de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (inițial Muzeul Național de Antichități) și prin zeci de studii.
Zona de protecție a situl arheologic Popești-Argedava a fost definită de Institutul Național al Patrimoniului în 16 ianuarie 2020, apoi confirmată de Direcția Patrimoniul Cultural din Ministerul Culturii, pe baza aprobării în Comisia Națională de Arheologie din data de 17 ianuarie 2020, și comunicată autorităților locale – respectiv Primăria Mihăilești și Direcției Județene pentru Cultură Giurgiu – în mai multe rânduri, împreună cu măsurile de luat de către aceste autorități pentru protajarea sitului (ultima dată prin adresa Institutului Național al Patrimoniului nr. 66/06.01.2022). Cu toate acestea Primăria Mihăilești nu a luat niciun fel de măsuri de protecție a sitului arheologic – și, de altfel, a niciunuia dintre celelalte monumente conexe: planul urbanistic general (PUG) al UAT Mihăilești este din 2 006 și nu include nicio mențiune a vreunuia dintre monumentele istorice din UAT; PUG a fost prelungit în 2017 pentru încă 10 ani și în prezent este demarată elaborarea unui PUG nou. Primăria nu a făcut un plan urbanistic zonal pentru Popești-Argedava, și nici nu au fost elaborate obligațiunile de folosință, așa cum specifica adresa Institutului Național al Patrimoniului nr. 66/06.01.2022. Nici Direcția Județeană pentru Cultură nu s-a ocupat de problemă și, astfel, protecția ce trebuia asigurată sitului arheologic prin acte ale autorităților locale lipsește până în prezent.
Vă solicităm să interveniți pentru a revoca Avizul nr. 11/A/09.02.2024 emis Direcția Județeană pentru Cultură Giurgiu (DJC) și pentru sprijin CNAIR să găsească un traseu pentru drum care să nu afecteze situl.
Cu stimă,
Arh. Raluca Munteanu
Fundația Pro Patrimonio
Fig. 1. Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV București-Alexandria cf. SF al CNAIR (linia roșie), cu propunerea de deviere a DMV (linia albă); m pe sit – monumentele istorice Biserica „Sf. Treime” și Şcoala veche; m 1 și m 2 – cimitirul Argedavei.
Fig. 2. Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV așa cum rezultă din datele trimise de CNAIR în 30 octombrie 2024.
Fig. 3. Detaliu la Fig. 2, cu distanțele marcate: Situl arheologic Popești-Argedava și traseul DMV așa cum rezultă din datele trimise de CNAIR în 30 octombrie 2024.
Fig. 4. Promontoriul cu situl arheologic Popești-Argedava în relație cu Argeșul (https://peisaje-arheologice.ro/sit-arheologic-asezare-popesti-giurgiu-587/
Fig. 5. Popești-Argedava cu etapele de locuire (cod LMI GR-I-s-A-14816). BST – Biserica „Sf. Treime” (cod LMI GR-II-m-A-15063); Sv – Şcoala veche (cod LMI GR-II-m-B-15064); Nt – necropola tumulară (cod LMI GR-I-s-B-14817).
Fig. 6. Stânga: Situl arheologic Popești-Argedava cu aria (poligon roșu) de cercetat preventiv conform coordonatelor topografice din Avizul DJC Giurgiu nr. 11/A/09.02.2024, corectate pentru eroare materială. Dreapta: Sectoarele A (de nord/Acropola) și B (central) ale sitului, cu Palatul vizibil în Sectorul A/Acropola (imaginile sunt la aceeasi scară).
În weekend-ul 19-20 octombrie a avut loc la Cluj-Napoca proiectul cultural Someșul Post Industrial – o explorare a patrimoniului natural și industrial de-a lungul apei. Timp de 2 zile, echipa Someș Delivery a organizat tururi ghidate, expoziții, discuții, lansări de carte și workshop-uri pe tema regenerării urbane sustenabile a fostelor platforme industriale clujene, cu integrarea culoarului verde-albastru și a patrimoniului cultural de factură industrială din vecinătatea Someșului.
Evenimentul a avut loc în contextul în care acest important areal al fostelor industrii clujene este vizat de proiecte de regenerare urbană care pot afecta patrimoniul industrial și ecosistemul acvatic, dacă vor fi popuse soluții de tipul demolare integrală și construire a unor mari ansambluri de locuințe și spații comerciale, așa cum deja se întâmplă în cazul platformei Carbochim. De altfel, majoritatea evenimentelor au avut loc în parcul Armătura, aflat în imediata vecinătate a fostei platforme Carbochim, care se află în plin proces de demolare, fiind acoperit cu munți de moloz.
Sâmbătă, în cadrul conferintei Conversia platformelor industriale. Patrimoniu natural. Patrimoniu industrial. Bunuri comune, arh. Ștefana Pascu a susținut prezentarea “Rafinăria postindustrială”, în care a arătat provocările cu care se confruntă societatea civilă și specialiștii implicați în salvarea patrimoniului cultural mobil și imobil al rafinăriei “Steaua Română” din Câmpina. Prezentarea a punctat complexitatea procesului de revitalizare și conversie a unei platforme industriale istorice, care pe lângă componentele de cercetare, proiectare, avizare, implică și dialogul cu proprietarii, conștientizarea comunității, implicarea autorităților. Deocamdată, statutul rafinăriei din Câmpina rămâne incert, în condițiile în care procedura de clasare a ansamblului în Lista Monumentelor Istorice nu este finalizată, iar proprietarul principal a solicitat recent autorităților locale desființarea tuturor construcțiilor din incintă, cu excepția a 3 clădiri. Totuși, specialiștii și organizațiile profesionale sau cu activitate în domeniul patrimoniului cultural, printre care și Pro Patrimonio, continuă eforturile de soluționare a situației în sensul protejării și reutilizării adaptative a elementelor cu valoare culturală în viitoarea dezvoltare urbanistică a zonei.
În cadrul aceluiași eveniment, au mai susținut prezentări Enikö Vincze și Ana Horhat, care au abordat teme precum tendințele generale în cazul restructurării zonelor industriale din perspectiva dezvoltării urbanistice, a transformării sociale ori a prezenței florei și faunei specifice. Prezentările au fost urmate de o dezbatere, unde invitații au răspuns la întrebări și s-a discutat despre viitorul acestor spații care poartă amprenta trecutului industrial al României.
„Transformarea radicală a unui sit începe așadar cu o listă de „re-” sau re-fuzul (de a construi) pentru a evita specula cu resurse, ca o primă atitudine, apoi vin re-utilizarea, re-ciclarea. Un sit industrial de transformat nu mai este un teren pustiu, ci un rezervor de resurse, cu un biotop și clădiri (spații reutilizabile)“. – Aglaée Degros, în „Arta proiectului urban. Catalog critic de regenerare postindustrială în practica lui Marcel Smets”
Citeşte şi:
Răspuns Direcţia Patrimoniu Cultural referitor la Rafinăria Steaua Română
Articol HotNews 08.09.2024 Cea mai veche rafinărie din România, în pericol de demolare. Un avertisment rămas fără reacție de la Ministerul Culturii
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii pentru Rafinăria Steaua Română
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
28 iulie – 11 august 2024, Rozdil
Fundaţia Pro Patrimonio a participat in luna august la programul UREHERIT unde peste 50 de voluntari ucraineni și români au fost implicați în lucrări de conservare la Palatul Lanckoronski-Rzewuski din Rozdil, regiunea Lviv, Ucraina.
Programul educațional și lucrările de conservare au avut loc în cadrul Școlii internaționale de vară pentru patrimoniu organizate în cadrul proiectului european UREHERIT de către doi dintre cei 11 parteneri din consorțiu – Ro3kvit: Coaliția Urbană pentru Ucraina și Ordinul Arhitecților din România (OAR) – cu implicarea Heritage UA, Building Ukraine Together BUR, Fundația Pro Patrimonio, Asociația Monumentum / Ambulanța pentru Monumente și Studio Govora.
În perioada 28 iulie – 11 august 2024, în satul Rozdil, regiunea Lviv, a avut loc o tabără de voluntariat pentru patrimoniu ucraineano-română. Peste 50 de voluntari – studenți la arhitectură și studii culturale, membri ai unor ONG-uri renumite specializate în patrimoniu și experți din ambele țări au contribuit la programul educațional și la intervențiile de la fața locului. Accentul a fost pus pe testarea diferitelor metode și acțiuni participative pentru protecția și recuperarea patrimoniului.
Din partea Pro Patrimonio, arhitecta Raluca Munteanu s-a întors încărcată de impresii copleşitoare după două săptămâni petrecute în cadrul şcolii de vară: „Am acceptat invitația OAR de a participa la workshopul din Ucraina, alături de colegii de la Ambulanța pentru Monumente și Studio Govora, urmând să transmit din experiența Pro Patrimonio de a interveni pe clădiri istorice și de a lucra și educa tinerii. De data asta eu am fost cea care a învățat. Am învățat de la tinerii voluntari determinarea și rezistența de a se implica și de a spera la o lume normală, de a reconstrui atât comunitățile cât și clădirile, distruse atât de brutal, inuman și absurd. Spiritul lor hotărât și curajul au fost o inspirație pentru noi, iar cele două săptămâni au lăsat în urmă spații pe care acum comunitatea locală deja le folosește. În vremuri de restriște valoarea acestor spații este mult mai mare, pentru că ajută la întărirea coeziunii. Le mulțumesc prietenilor ucrainieni pentru lecțiile învățate și prietenilor și colegilor de aici cu care am muncit cot la cot.”
Puteţi afla mai multe despre acest program ambiţios în materialul detaliat pregătit de Ordinul Arhitecţilor din România, partener al acestui proiect, link aici.
PP23/2.09.2024
Către: DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ TIMIȘ
Domnului Sorin Vlad Predescu, Director Executiv
secretariat@culturatimis.ro
Referitor la: Clasarea în regim de urgență în Lista Monumentelor Istorice a remizei/ căzărmii vechi de pompieri din Lugoj (corpul principal P+1 și cele două garaje dinspre stradă), Str. V.V. Delamarina, nr. 25 – 1911, mun. Lugoj, jud. Timiș
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, solicită Direcției Județene pentru Cultură Timiș declanșarea procedurii de clasare în regim deur în Lista Monumentelor Istorice a remizei/ căzărmii vechi de pompieri din Lugoj (corpul principal P+1 și cele două garaje dinspre stradă), Str. V.V. Delamarina, nr. 25 – 1911, mun. Lugoj, jud. Timiș, în baza art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În urma unui grav incendiu, survenit la mijlocului lunii februarie 1873 și soldat cu distrugerea gospodăriei fraților Bayer din Str. Bisericii, mai mulți cetățeni au convenit să fondeze Reuniunea Pompierilor Voluntari din Lugoj. Formațiunea, a patra din Banat ca vechime dupa cele din Lipova (1867), Timișoara (cartierul Fabric-1868) și Oravița (1870), a început să funcționeze oficial peste un an, după aprobarea statutelor de către Ministerul de Interne (12 oct.1874). Începuturile au fost grele, banii pentru uniforme si rechizite provenind, fie din colecte de la balurile pompierilor, fie din partea primăriei. Odată cu transformarea Lugojului în oraș cu magistratură rânduită (1889), crește și interesul primăriei pentru impunerea normele de prevenire a incendiilor și asigurarea unor intervențiii rapide în cazurile de foc. Având sprijinul primarului în funcție (din 1889 datează tradiția ca acesta să fie ales președinte de onoare al asociației), corpul pompierilor din Lugoj se dezvoltă treptat. În 1906 primarul Marsovszky aprobă organizarea unei echipe permanente de pompieri profesioniști, compusă din 6 oameni remunerați de consiliul local. Misiunea lor a fost să întrețină ustensilele, să semnalizele incendiile și să intervină de urgență la stingerea focului până la sosirea voluntarilor. În 1908 este introdus serviciul de salvare, prevăzut din 1910 cu o trasură specială.
Vechea remiză de pompieri din Str. Fagetului („Facseti utca”), astăzi Str. V. Vlad Delamarina, nr. 25. (utilizată încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea) este înlocuită în 1911 cu cazarmă proiectată și construită de meșterul constructor Johann Pongracz (11.726 coroane). Pompierii vor depune o activitate de salvare meritorie în timpul inundațiilor din 26-27 mai 1912, în cazarma pompierilor găsindu-și adăpost 300 de sinistrați. Cele două puncte de observație din oraș, până la introducerea telefonului ca mijloc de semnalizarea a incendiiilor au fost: turnul Catedralei Greco-Catolice din Piața J. C. Drăgan (1875) și turnulețul de lemn (cca. 3 m) aflat pe cazarma pompierilor ( în partea stângă).
După cum putem observa din fotografiile de epocă, corpul principal (P+1) este retras de la aliniamentul stradal și are o fațadă decorată cu carămidă din clincher de culoare roșie. Înspre stradă, de-a lungul căii de acces în incinta unității, au fost construite două garaje – inițial tratate tot în clincher roșu, iar ulterior tencuite – pentru mașinile de pompieri. Ansamblul a fost utilizat de pompierii lugojeni până în 1987: Reuniunea Pompierilor Voluntari și de Salvare Lugoj, din 1956 Compania P.C.I. Lugoj în cadrul Grupul regional P.C.I. Timişoara, din 1968 Detașamentul de pompieri Lugoj în cadrul Inspectoratului Județean de Prevenire a incendiilor TImiș.
În 1987, odată cu finalizarea noului sediu a Detașamentului de Pompieri Lugoj din Strada Făgetului, nr. 150, ansamblul de clădiri a rămas gol. În 1993 este cumpărat de Societatea “Belcar” S.R.L. din Deta, ulterior ajungând in posesia unui italian care astăzi dorește să-l demoleze.
De asemenea, menționăm faptul că ansamblul se află în zona de protecție a Casei memoriale Victor Vlad Delamarina, situată pe aceeași stradă la numărul 19.
La o evaluare preliminară potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare, se constată faptul că aceasta este susceptibil de a întruni criteriile de clasare în Lista Monumentelor Istorice:
Ținând cont de însemnătate istorică și valoarea patrimonială a ansamblului menționat pentru comunitatea lugojeană vă rugăm să aprobați clasarea în regim de urgență a corpului principal și a celor două anexe (garajele) dinspre stradă.
Fără a fi o condiție pentru declanșarea procedurii de clasare, în vederea finalizării acesteia este necesară întocmirea unui dosar, care, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, este în sarcina Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Studiul istorico-arhitectural ce urmează a fi elaborat va evalua cu exactitate valoarea culturală potrivit criteriilor de clasare, va identifica dacă pe parcelă se află și alte elemente purtătoare de valoare culturală care trebuie protejate, urmând a sta la baza deciziei Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în baza prezentei cereri formulate potrivit art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001.
Anexăm imagini cu identificarea corpului de clădire la care se referă prezenta solicitare de clasare.
arh. Șerban Sturdza, Președinte Pro Patrimonio România
specialist atestat Ministerul Culturii no. 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istorice
Fig. 1 – Identificarea corpului de clădire care a determinat solicitarea declanșării procedurii de clasare
( sursa: https://earth.google.com )
Fig. 2 – Identificarea corpului de clădire care a determinat solicitarea declanșării procedurii de clasare – fotografii de epocă (1933)
Fig. 3 – Identificarea corpului de clădire care a determinat solicitarea declanșării procedurii de clasare – fotografii actuale
10.02.2025
Ne bucurăm să anunţăm că în urma documentaţiei trimise în luna august 2024 către DCJ Timiş de către Fundaţia Pro Patrimonio, pentru cererea de clasare de urgenţă a remizei/ căzărmii vechi de pompieri din municipiul Lugoj, jud. Timiş, aceasta a fost acceptată şi a fost declanşată procedura de clasare.
Este o veste bună pentru Lugoj şi un exemplu de înţelegere a nevoii de a proteja patrimoniul existent din partea autorităţilor locale. Nu în ultimul rând apreciem existenţa unei societăţi civile in Lugoj care a ştiut să ia atitudine, să ceară ajutor şi să încerce să salveze ceea ce încă are.
Pe parcursul unui an va trebui întocmit dosarul de clasare.
PP24/3.09.2024
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ TIMIȘ
Domnului Sorin Vlad Predescu, Director Executiv
secretariat@culturatimis.ro
Referitor la: Clasarea în regim de urgență în Lista Monumentelor Istorice a Podului istoric de cărămidă din satul Tapia, municipiul Lugoj, jud. Timiș
Stimate domnule Director Executiv,
Prin prezenta, Fundația Pro Patrimonio România, fundație legal constituită, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice, având sediul în str. Pictor Verona nr. 13, mun. București, solicită Direcției Județene pentru Cultură Timiș declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență în Lista Monumentelor Istorice a Podului istoric de cărămidă din satul Tapia, municipiul Lugoj, jud. Timiș, în baza art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Situat într-un peisaj pitoresc, pe vechiul drum principal dintre Lugoj și Criciova (Lugos—Kricsovai közut sau Lugos – Zsidóvár közut, la km 6), podul de cărămidă de la Tapia, care traveresează canalul omonim, face parte din prima generație de poduri, de factură industrială (standarde de rezistență, plan tip, cărămidă de fabrică etc.) ridicate în Comitatul Caraș-Severin începând cu anul 1880.
Cu toate că a existat o dorință din partea Oficiului Regal de Stat în Construcții Lugoj (Lugosi M. Kir. Államépítészeti Hivatal) de a înlocui numeroasele poduri de lemn care împânzeau județul Caraș-Severin și implicau reparații după fiecare viitură, edificarea celor de cărămidă s-a facut după necesitățile de moment. Utilizarea betonului armat în construcția de poduri se generalizează în județul Caraș-Severin, în jurul anului 1910 (vezi licitațiile lucrărilor publice tipărite în ziarele de specialitate: Vállalkozók Lapja, Gazdasági Mérnök, Építő Ipar).
În aceste condiții, de-a lungul anilor, majoritatea podurilor de cărămidă din aceată categorie au dispărut. Podul din Tapia, ridicat între 1881-1882[1], reprezintă un exemplu rar de construcție utilitară timpurie din zona Lugojului, cu o certă valoare de patrimoniu industrial. Va rugăm să luați în considerare clasarea lui în regim de urgență!
La o evaluare preliminară potrivit normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice aprobate prin OMC nr. 2260/2008, cu modificările și completările ulterioare, se constată faptul că aceasta este susceptibil de a întruni criteriile de clasare în Lista Monumentelor Istorice:
Ținând cont de însemnătate istorică și valoarea patrimonială a ansamblului menționat pentru comunitatea lugojeană vă rugăm să aprobați clasarea în regim de urgență a corpului principal și a celor două anexe (garajele) dinspre stradă.
Fără a fi o condiție pentru declanșarea procedurii de clasare, în vederea finalizării acesteia este necesară întocmirea unui dosar, care, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 422/2001, este în sarcina Direcției Județene pentru Cultură Timiș. Studiul istorico-arhitectural ce urmează a fi elaborat va evalua cu exactitate valoarea culturală potrivit criteriilor de clasare, va identifica dacă pe parcelă se află și alte elemente purtătoare de valoare culturală care trebuie protejate, urmând a sta la baza deciziei Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.
Vă rugăm să ne informați cu privire la derularea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în baza prezentei cereri formulate potrivit art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Legea nr. 422/2001.
Anexăm imagini cu identificarea corpului de clădire la care se referă prezenta solicitare de clasare.
arh. Șerban Sturdza, Președinte Pro Patrimonio România
specialist atestat Ministerul Culturii nr. 382 S /20.11.2009 în Registrul specialistilor în domeniul protejării monumentelor istorice
Fig. 1 – Identificarea construcției care a determinat solicitarea declanșării procedurii de clasare ( sursa: https://earth.google.com și hărți storice)
Fig. 2 – Identificarea corpului de clădire care a determinat solicitarea declanșării procedurii de clasare – fotografii actuale și proiectu de epocă (1880?)
Cu stimă,
arh. Șerban Sturdza, Președinte Pro Patrimonio România
[1] S.J.A.N. TImiș, Fond Prefectura Severin Nr. inv. 1761, Registru indice adiminstrativ 4/ 1881: POD – în legătură cu refacerea POD-ului din hotarul comunei Tapia aflat pe ruta Lugoj-Jdioara -12820; 13060; 15520 (HÍD – Lugos-zsidovári útvonalon Tápia község határában levő híd helyreállítása eránt – 12820; 13060; 15520)
09.09.2024
Ca urmare a documentaţiei înregistrate de DCJ Timiş cu nr 3832/03.09.2024, întocmită de Fundaţia Pro Patrimonio, prin care se solicită clasarea în regim de urgenţă a podului de cărămidă – sat Tapia, DJ 680, km 4+000, jud Timiş, Direcţia Judeţeană Timiş comunică:
Se declanşează procedura de clasare Conform Legii 422/2001, fiind îndeplinite condiţiile pentru aceasta, conform Art 21, alin (2) si alin (3).
În urma consultării DTAD depus de D.J.C Prahova nr 732/17.06.2024 şi ulterior a completărilor trimise de către DJC Prahova în data de 19.07.2024 referitoare la studiul întocmit de Fundaţia Pro Patrimonio referitor la Rafinăria Steaua Română, str Calea Doftanei nr 15, mun. Câmpina, jud. Prahova, Direcţia Patrimoniu Cultural – Ministerul Culturii consemnează:
-Secţiunea de Evidenţă în şedinţa din data de 17.07.2024, în urma analizei, constată că un ansamblu industrial care a evoluat coerent timp de 125 de ani nu poate fi obiectul unor demolări punctuale. prin urmare este necesară clasarea ca ansamblu cu componente identificabile precis şi doar apoi poate lua in considerare eliminarea etapizată a componentelor care, dovedite ca fiind lipsite de orice valoare culturală, rămân neclasate.
– Plenul CNMI în şedinţa din data de 24.07.2024 aflat în consultare pe ordinea de zi a şedinţei, Plenul CNMI recomandă clasarea ca ansamblu cu componente identificate precis şi doar apoi se poate lua în considerare eliminarea etapizată a componentelor care, dovedite ca fiind lipsie de orice valoare culturală, rămân neclasate. Este necesară completarea documentaţiei tehnice conform normelor metodologice de clasare şi inventariere, astfel încît să poată fi analizată ca subiect de evidenţă în cadrul CZMI, SE-CNMI şi a plenului CNMI.
Redăm scrisoarea mai jos pentru conformiate 2024.08.07_raspuns DPC Ministerul Culturii
Citeşte şi
Articol HotNews 08.09.2024 Cea mai veche rafinărie din România, în pericol de demolare. Un avertisment rămas fără reacție de la Ministerul Culturii
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii pentru Rafinăria Steaua Română
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă către Ministerul Culturii,
Bucureşti,
8 august 2024
Solicităm Ministrului Culturii, Raluca Turcan, finalizarea procedurii de clasare a ansamblului industrial al fostei Rafinării „Steaua Română” Câmpina. Situl industrial este un unicat național și chiar european, iar pentru Câmpina o importantă resursă culturală și identitară, dar și o resursă socio-economică pentru dezvoltarea orașului. Fiind o „insulă” centrală de dimensiuni importante, ansamblul rafinăriei „Steaua Română” are un potențial de reconfigurare urbanistică și conversie arhitecturală unic, datorită bogăției formelor arhitecturale și dimensiunii lor, pretându-se la operații urbane majore, realizabile etapizat în folosul locuitorilor și al dezvoltării turismului.
În 15 iulie 2024 a avut loc la Câmpina o masă rotundă profesională pe subiectul patrimoniului industrial și al cazului Rafinăriei din Câmpina, organizată de Primăria Municipiului Câmpina și Ordinul Arhitecților din România, Filiala Prahova, în cadrul Bienalei de arhitectură Oltenia – Muntenia 2024. Participanții, specialiști în domeniile arhitectură, urbanism, patrimoniu mobil și imobil, peisagistică, istorie, inginerie petrolieră, muzeografie, au agreat un memorandum comun care conține principiile de acţiune în vederea conservării şi punerii în valoare a resursei culturale a sitului industrial al fostei Rafinării „Steaua Română” Câmpina ( link aici ).
În prezent există în analiză la Ministerul Culturii o documentație pentru clasarea ansamblului Rafinăriei „Steaua Română” şi un „Studiu istorico-arhitectural de fundamentare pentru evaluarea resursei culturale, cu referinţe specifice la Turnul de Răcire” depuse de Fundaţia Pro Patrimonio. Dat fiind că în paralel există o cerere de avizare pentru desființarea unor construcții din ansamblu, vă solicităm finalizarea procedurii de clasare, pentru a permite întâi evaluarea coerentă și completă a resursei culturale, identitare și de dezvoltare durabilă. Avizarea pripită a demolărilor poate distruge iremediabil valori culturale și memoriale importante atât pentru identitatea locală cât și pentru istoria națională și europeană.
România, în ultimii 20 de ani, a pierdut prin demolare prea multe situri industriale care ar fi putut fi reconvertite și păstrate pentru memoria locală și valoarea culturală. Este o prioritate națională ca patrimoniul industrial să fie studiat și valorificat mai atent. Pentru aceasta este necesară implicarea activă a Ministerului Culturii, cazul Rafinăriei „Steaua Română” fiind reprezentativ pentru valoarea și potențialul patrimoniului industrial.
O campanie de strângere de semnături a fost pornită pe platforma Declic:
Foto: Raluca Marţiş
Citeşte şi
Studiu pentru Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Scrisoare deschisă – „Rafinăria Steaua Română”
Vizite pentru public la Rafinăria Steaua Română din Câmpina
Câmpina, 15 iulie 2024
Pe 15 iulie 2024, Fundaţia Pro Patrimonio reprezentată de arh. Şerban Sturdza, a participat la masa rotundă profesională cu specialiști implicaţi în protejarea și valorificarea patrimoniului construit ce a avut ca subiect patrimoniul industrial din Câmpina.
Întâlnirea profesionala a fost organizată în contextul desfăşurării Bienalei Oltenia-Muntenia, a actualizării PUG Municipiul Câmpina, a necesității stabilirii direcțiilor de dezvoltare a comunității și fundamentării studiului pentru patrimoniul construit si patrimoniul industrial – fosta Rafinărie Steaua Română.
La finalul discuției a fost agreat un Memorandum pregătit de arh. Serban Sturdza, arh Ștefana Pascu şi ist. geograf Mădălin Focșa pentru susținerea principiilor de acțiune în vederea conservării și punerii în valoare a resursei culturale fosta Rafinărie „Steaua Română” Câmpina.
Noi, participanții la masa rotundă profesională pe subiectul patrimoniului industrial și al cazului Rafinăriei din Câmpina, desfășurată la Câmpina în ziua de 15 iulie 2024 în organizarea Primăriei Municipiului Câmpina și a Ordinului Arhitecților din România, în cadrul Bienalei de arhitectură Oltenia – Muntenia 2024,
Ca specialiști în domeniile arhitectură, urbanism, patrimoniu mobil și imobil, peisagistică, istorie, inginerie petrolieră, muzeografie,
Cunoscând faptul că gestionarea și viitorul acestui obiectiv este o chestiune de interes public,
Cunoscând că obiectivul reprezintă un areal de 17ha aflat în centrul municipiului Câmpina, cu o mare pondere în suprafața acestuia și un impact decisiv în dezvoltarea orașului și a zonei,
Cunoscând valoarea culturală deosebită a obiectivului și considerând prin urmare că el trebuie gestionat responsabil pentru generațiile prezente și viitoare,
Luând la cunoștință faptul că Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism ale municipiului Câmpina se află în curs de actualizare, că pentru obiectivul Rafinăria „Steaua Română”-Câmpina este în derulare procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice (fiind depășit termenul de protecție juridică), precum și faptul că există un demers de avizare la Ministerul Culturii pentru desființarea unor construcții din ansamblu, în acest scop fiind depuse la Comisia Națională a Monumentelor Istorice două studii istorico-arhitecturale diferite, unul de către proprietarul majoritar și altul de către un specialist neutru,
Ne exprimăm prin aceasta susținerea pentru următoarele principii de acțiune în vederea conservării și punerii în valoare a resursei culturale Rafinăria „Steaua Română” – Câmpina:
* cadastrul corect și complet al tuturor parcelelor din arealul rafinăriei “Steaua Română”, care să includă în mod individual toate construcțiile (inclusiv subterane), sistemele de conducte pentru transportul produselor petroliere și sistemele aferente utilităților;
* releveele corecte și complete ale tuturor construcțiilor aflate in situ;
* o expertiză tehnică ce va determina starea de conservare a structurilor din ansamblu, va identifica problemele structurale și va face recomandări pentru intervenții ulterioare de consolidare;
* un studiu de mediu pentru determinarea gradului poluării istorice, care să propună și soluții de ecologizare puțin sau deloc invazive, în vederea evitării unor operațiuni de amploare pe arealul din centrul orașului, dar și pentru a asigura integritatea fizică a structurilor cu valoare culturală mare.
Vom depune toate diligențele pentru ca persoane fizice, asociații, fundații, instituții etc, să susțină, coordoneze, realizeze, supervizeze, după caz, conform legislației în vigoare, demersurile de reglementare, conservare și punere în valoare a resursei culturale Rafinăria „Steaua Română” – Câmpina.
Considerăm că obiectivul Rafinăria „Steaua Română” din Câmpina este o prioritate națională în ce privește protecția patrimoniului mobil și imobil în România, fiind expresia cea mai amplă și coerentă – păstrată azi in situ – a importanței industriei petroliere în modernizarea României, și că ea reprezintă o moștenire identitară culturală pentru care interesul național reclamă o valorificare durabilă.
Lista de semnătari ai memorandumului: arh. Serban Sturdza, arh. Alexandru Bondrea, arh. Alexandru Răuță, dr. arh Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România, urb. Roxana Pandele, dr. arh. Irina Iamandescu, peisagist dr. Alexandru Mexi, arh. Ruxandra Nemțeanu, Dr. arh. Toader Popescu, dr. arh. Voica Marius, Dr. urb. arh. Sorin Manea, Dr. arh. Daniel Comșa, Conf.dr. Bogdan Suditu, ing. dr. Cristina Duşescu-Vasile (decan Facultatea de Tehnologia Petrolului şi Petrochimie – UPG Ploiesti), ing. dr. Loredana Negoiță (UPG Ploiesti), Chimist dr. Ana-Maria Manta (UPG Ploiesti), Alfred Roth, dir. științific Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, arh. Elena Iordache, arh. Oana Iacob, arh. Veronica Heni, arh. Nicoleta Iubu, arh. Stefan Cristescu, arh. Ioana Șinca, arh. Ștefana Pascu.
[1] „Reambularea topografică și actualizarea cadastrală” (RTAC), „Circulațiile terenurilor și zonele cu destinații speciale” (CTZDS), „Circulația și căile de comunicații” (CCC), „Altimetria” (ALT), „Relațiile periurbane” (RP), „Infrastructura de servicii și cea industrială” (ISI), „Locuirea și cartierele orașului” (LCO), „Operațiunile urbane” (OU), „Indicatori urbanistici de performanță” (IUP), „Mobilitatea la nivel urban, periurban și metropolitan” (MUPM) – vezi Caiet de sarcini. Actualizarea PUG al municipiului Câmpina (iulie 2023) pe pagina de internet www.e-licitatie.ro.
Foto: Raluca Marţiş
Citeşte şi
