Apel public de susţinere PUG Câmpina

În septembrie 2025, Primăria Câmpina a lansat o consultare publică asupra concluziilor studiului istoric de fundamentare pentru noul Plan Urbanistic General. Deși acest tip de document are caracter tehnic și științific, fiind elaborat de specialiști atestați și destinat exclusiv avizării de către organisme competente, consultarea s-a transformat rapid într-un pretext pentru o campanie virulentă împotriva patrimoniului. Apeluri publice, petiții și articole denigratoare au atacat propunerile de protejare a unor zone istorice și a siturilor valoroase, între care se află și rafinăria, un reper al memoriei industriale locale și naționale.

Organizațiile reunite la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu, ediția a II-a, atrag atenția asupra derapajelor grave de percepție și acțiune în acest caz. Patrimoniul nu este o frână în calea dezvoltării, ci o resursă esențială pentru regenerare urbană sustenabilă. Respectarea și includerea patrimoniului în planificarea urbană modernă trebuie să devină o practică firească, nu un motiv de controversă.

Apelul comun lansat în cadrul Forumului poate fi citit integral și semnat la linkul:

https://bit.ly/ApelPUGCampina

Apel comun

Poziția organizațiilor participante la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România referitoare la consultarea publică organizată de Primăria Municipiului Câmpina cu privire la propunerile Studiului istoric de fundamentare a Planului Urbanistic General

Noi, organizațiile participante la Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România (ediția a II-a – 4 octombrie 2025, București), dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la situația creată prin punerea în „consultare publică”, de către Primăria mun. Câmpina, a concluziilor studiului istoric general elaborat pentru fundamentarea reglementărilor viitorului Plan urbanistic general.

Situația de fapt, așa cum reiese ea din documente publice, este următoarea:

Pentru fundamentarea actualizării PUG mun. Câmpina (proiectant general: Asocierea SC BTFARCH RO COMPANY SRL – SC UGMA LANDFORM CONCEPT SRL – SC URBIS GEOPROIECT SRL) a fost elaborat, alături de multe alte studii și cercetări, Studiul istoric general / Studiu de fundamentare analitic – Patrimoniu construit (proiectant de specialitate: SC FORUM ART SRL, șef proiect specialitate dr. arh. Andrei Barbu Mulțescu, specialist în domeniul protejării monumentelor istorice atestat de Ministerul Culturii)[1]. Acest studiu elaborat conform prevederilor Ordinului MTCT nr. 562/2003, identifică valorile culturale specifice (protejate și neprotejate), caracterizează teritoriul UAT Câmpina din perspectiva evoluției și structurării sale istorice și formulează propuneri privind protejarea și punerea în valoare a patrimoniului construit, propuneri ce urmează să fie preluate în reglementarea urbanistică (PUG și RLU);
Prin adresa nr. 38304 / 9.09.2025, Primăria mun. Câmpina a inițiat un proces de „consultare publică”, prin care solicita în mod expres „cetățenilor ale căror imobile sunt propuse pentru a fi clasate în LMI sau propuse în zona protejată cu valoare istorică și arhitecturală / zonă protecție monumente istorice” formularea de comentarii și observații cu privire la aceste propuneri;
În cadrul perioadei de consultare, o asociație locală a lansat o petiție online, intitulată „NU BLOCAȚI ORAȘUL! LĂSAȚI CÂMPINA SĂ SE DEZVOLTE!”[2], prin care se reclamă faptul că aplicarea propunerilor studiului ar conduce la pericolul unui blocaj urbanistic, la afectarea directă a cetățenilor și încălcarea drepturilor acestora; de asemenea, se reclamă o presupusă lipsă a fundamentării legale și științifice a propunerilor studiului. În același timp, este declanșată o virulentă campanie de presă și de postări în mediul online împotriva studiului și a elaboratorilor săi, conținând titluri și afirmații false și defăimătoare și mergând până la nivelul atacurilor la persoană și amenințărilor voalate[3].

Față de cele de mai sus, dorim să afirmăm cu fermitate următoarele:

Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului construit reprezintă obiective de interes public general, atât la nivel local cât și național, statuate ca atare prin legislația națională și convențiile internaționale la care România este parte. În acest sens, identificarea, caracterizarea și reglementarea regimului acestui patrimoniu reprezintă pași esențiali și obligatorii în demersul de elaborare a documentațiilor de urbanism (în special a planurilor urbanistice generale), demers desfășurat sub semnul primatului interesului public.
Elaborarea studiilor istorice de fundamentare a documentațiilor de tip PUG reprezintă un demers de cercetare fundamentală și aplicată complex și bine normat (vezi Ordinul MTCT nr. 562/2003, Ordinul MDRAP nr. 233/2016 etc.), care este întreprins de specialiști cu experiență, deținători ai unor atestări specifice în domeniu, și care este supus avizării unor organisme științifice (comisii constituite în cadrul Ministerului Culturii). Studiul în discuție, elaborat pentru fundamentarea PUG mun. Câmpina, corespunde, din punct de vedere formal (structură / metodologie de elaborare) standardelor și normelor în vigoare, iar specialistul coordonator al acestuia deține toate atestările profesionale necesare. Dincolo de aceste constatări obiective de ordin formal, singurul organism legal îndrituit să se pronunțe pe fond asupra corectitudinii și adecvării propunerilor studiului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/2001, este Comisia Națională a Monumentelor Istorice, prin Secțiunea Urbanism și Zone Protejate. Studiul reprezintă o documentație cu caracter tehnic și științific, ale cărei concluzii nu se supun consultării sau dezbaterii publice (similar, de exemplu, cu concluziile unei expertize tehnice de încadrare a unei clădiri în clase de risc seismic). Orice concluzii trase în urma unei astfel de consultări sunt neavenite.
Informarea și consultarea publică reprezintă acțiuni esențiale și obligatorii pe parcursul elaborării oricărei documentații de urbanism. Ele se desfășoară într-un cadru legal normat de Ordinul MDRT nr. 2701/2010. Acesta stabilește, la art. 27, faptul că în etapa de elaborare a studiilor de fundamentare cerințele şi opțiunile publicului legate de dezvoltarea urbană durabilă sunt obținute de elaboratorul documentației de urbanism prin metode de cercetare sociologică relevante pentru obiectivele propuse, efectuate de către persoane specializate în pregătirea, derularea şi analizarea rezultatelor metodelor corespunzătoare, atestate conform legii în privința elaborării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului. În consecință, considerăm că niciun simulacru de consultare restrânsă în mod arbitrar și „cu teză” nu poate conduce la rezultate relevante sau posibil de luat în considerare.
Deși nu contestăm dreptul niciunei organizații sau persoane fizice sau juridice de a se exprima în mod liber asupra oricărui subiect de interes public, condamnăm fără ezitare calomnia, prezentarea trunchiată sau distorsionată a realității („382 de clădiri propuse spre clasare”, „proprietarii nu vor mai putea schimba nici măcar o țiglă fără avizul Ministerului Culturii”, „paralizarea dezvoltării municipiului Câmpina” și alte falsuri semnalate în poziția Ordinului Arhitecților din România pe acest subiect[4]), încercările de intimidare sau aruncarea în derizoriu a demersurilor unor profesioniști respectați și recunoscuți în mediile de specialitate. În măsura în care documentația ar prezenta deficiențe, identificarea și semnalarea acestora revine organismelor de specialitate cu rol în avizare, iar acest fapt, în măsura în care va fi necesar, va interveni înainte ca aceste deficiențe să poată produce vreun efect.

Dincolo de aspectele problematice semnalate mai sus, dorim să mai subliniem unele aspecte de ordin general:

Patrimoniul construit și monumentele istorice nu reprezintă o piedică în calea dezvoltării, iar orașele nu trebuie puse în situația de a alege în această falsă alternativă (protecție / dezvoltare). În realitate, cele două sunt complementare și potențează reciproc, în măsura în care ambelor li se recunoaște importanța și legitimitatea, iar Europa abundă în exemple de bune practici în acest sens;
Câmpina deține un patrimoniu construit excepțional și foarte variat, cu mult peste ceea ce ne-ar putea lăsa să presupunem dimensiunile relativ reduse ale orașului; acest fapt nu reprezintă un handicap sau o povară ci, dimpotrivă, o excepțională resursă locală, care poate și trebuie să lucreze în beneficiul comunității;
Elaborarea unui plan urbanistic general este un demers extrem de complex, în care consultarea și participarea publicului reprezintă etape esențiale; în același timp, el mobilizează niște resurse profesionale înalt calificate, reprezentate de experți a căror contribuție, în domeniile lor de specializare, trebuie recunoscută și respectată ca atare.

Sperăm, deci, ca administrația publică, comunitatea locală și specialiștii implicați să poată conlucra în folosul orașului și al patrimoniului său, pe care fiecare generație este datoare atât să-l îmbogățească prin contribuții proprii, cât și să-l transfere mai departe, perpetuând astfel identitatea locală.

[1] https://urbanism.primariacampina.ro/actualizare-plan-urbanistic-general-2025/ , 1.3.11. Studiu istoric – Patrimoniu construit.

[2] https://www.petitieonline.com/nu_blocai_oraul_lsai_campina_s_se_dezvolte#a

[3] https://oglindadeazi.ro/stiri/petitie-impotriva-clasarii-a-382-de-cladiri-din-campina-ca-monumente-istorice/ , https://campinatv.ro/News/Article/2939f3c6-37e7-4c9d-7355-54d576ab52cd_sute-de-familii-din-campina-nu-vor-mai-putea-sa-schimbe-o-tigla-pe-casa-daca-pug-ul-se-aproba-in-forma-actuala , https://campineanul.ro/News/Article/d35a5cd5-8216-4f97-abac-37a48d6e9409_aberatiile-din-pug-campina-cum-a-ajuns-orasul-sa-fie-sufocat-de-patrimoniu-in-exces , https://www.facebook.com/photo?fbid=25920080690915067&set=a.875848152431667 etc.

[4] https://oar.archi/stiri/pozitia-ordinului-arhitectilor-din-romania-privind-consultarea-publica-pentru-pug-campina/

inițiator Fundația Pro Patrimonio

Semnatari:

Raluca Munteanu – Pro Patrimonio

Luiza Zamora – Asociația 37

Pierre Bortnowski – Artis Peritia/Kraft Campus

Ana-Maria Elian – MKBT: Make Better

Becuț Alexandru

Alexandra Oniceanu