23 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
În septembrie 2017, SoNoRo Conac a pus din nou muzica în slujba salvării patrimoniului arhitectural românesc, deruând și o campanie de strangere de fonduri pentru reabilitarea acoperișului conacului Neamțu din Olari, județul Olt. Campania constă în organizarea unui concert caritabil la conac, pe 21 septembrie, și a unui sistem de donații comunicat pe tot parcursul lunii septembrie.
Programul muzical cuprinde lucrări de Jean Sibelius, Friedrich Händel – Johan Halvorsen, Eugène Ysaÿe și Franz Schubert, în interpretare artiștilor Cristina Goice – vioară, Sabin Penea – vioară, Răzvan Popovici – violă, Radu Nagy – violoncel.
Detalii aici: https://www.youtube.com/watch?v=AV7VfqYXRmk
Conacul este administrat de către Fundația Pro Patrimonio ce desfășoară lucrări de conservare şi reabilitare graduală și încearcă, în același timp, să refacă legătura conacului cu comunitatea, prin acțiuni educative și culturale destinate tinerilor și copiilor.
>Casa Monteoru din București (15 septembrie – 10 octombrie 2014)
Organizată de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România împreună cu Fundația Pro Patrimonio, expoziția Proiect pentru solidaritate, Casa George Enescu din Mihăileni, Casa Monteoru, 15 septembrie – 10 octombrie 2014, face parte din campania de sensibilizare și strângere de fonduri pentru salvarea în regim de urgență a casei în care și-a petrecut copilăria George Enescu.
Expoziția a propus o incursiune în povestea unui loc fragil și încărcat cu istorie, readus la viață cu ajutorul benevol din partea arhitecților și a oamenilor de cultură, prezentând intervenția de urgență realizată în vara lui 2014 pentru a salva de la prăbușire casa mamei compozitorului George Enescu. Expoziția a fost completată cu diferite evenimente conexe, printre care oncertul Sonoro, din data de 16 septembrie 2014, care încheie programul SoNoRo Conac 2014.
Seria de ateliere peisagere și de grădinărit, desfășurate la Ansamblul Golescu în perioada 2012-2016, stă sub semnul preocupărilor europene legate de noțiunea de peisaj cultural (cu o valoare culturală deosebită care a rezultat în urma interacţiunii dintre om şi mediul natural) din care peisajul natural face parte integrantă. Totodată, procesul și cunoștințele rezultate din ateliere reprezintă o perioadă de schimburi și formare profesională pe tema peisajului, care au contribuit la condițiile de creare a unui Observator de Peisaj Cultural la Câmpulung.
Peisajul joacă un rol important în domeniile cultural, ecologic, de mediu şi social, constituind suportul activității economice (protecţia, managementul şi planificarea peisajului pot contribui la crearea de noi locuri de muncă), potrivit Convenției Europene a Peisajului de la Florența, 2000, ratificată de România prin Legea 451/2002.
De asemenea, atelierele dedicate grădinăritului și desfășurate în parcul vizitabil și vila Golescu au la bază filosofia potrivit căreia „o grădina istorică este o compoziție arhitecturala și vegetală care, din punct de vedere istoric și artistic, prezintă un interes public” (Carta Grădinilor Istorice, Florenţa, 1982).
Ca urmare, atelierul de grădinărit din august 2012, coordonat de peisagistul Nicolas Triboi, la care au participat studenți la peisagistică de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București s-a axat pe lucrul în grădină, lecturi despre peisaj, explorarea teritoriului înspre zona agricolă, discuții despre schimbarea biodiversității etc.
Practic, Pro Patrimonio și-a propus ca în 2012 să realizeze un atelier de grădinărit după modelul șantierelor de voluntari organizate de asociația franceză Rempart. Obiectivele atelierului au fost curățarea grădinii și inițierea în folosirea uneltelor de grădinarit (foarfeci, coase, fierăstrău, roabă etc.), curățarea copacilor bătrâni, extinderea grădinii (prin crearea unor alei noi și camere verzi în crângul dinspre pădure), renovarea zidurilor din piatră (zidărie uscată), construcția unei pergole (reconstrucție după o fotografie de arhivă) etc.
În continuare, atelierul din 2013, supravegheat de peisagiștii Nicolas Triboi și Clément Briandet (ambii absolvenți ai École Nationale Supérieure du Paysage de Blois et Versailles), a aprofundat noțiunea de peisaj. Privind dinspre grădina vilei Golescu către marele peisaj, programul acestui atelier de formare a îmbinat prezentările teoretice cu dezbaterile și activitățile practice pe subiectele alese, legate de evoluția peisajului, cu ieșiri și întâlniri cu actorii locali care modelează aceste peisaje în relație cu vila Golescu.
Vila Golescu și Colecția Honest Goods, design de obiect și meșteșug în relație cu patrimoniul de arhitectură
Proiectul Honest Goods face parte din strategia Fundației Pro Patrimonio de concepere a unei mărci durabile de patrimoniu. Seriile de obiecte Honest Goods reflectă un proiect practic de pionierat în design de obiect și meșteșug din care au rezultat obiecte versatile de uz zilnic care rezolvă nevoi general valabile – corpuri de iluminat, ustensile, țesături și accesorii de gătit și luat masa – și stau sub semnul moștenirii de arhitectură și a peisajului cultural. Caracterul unic al colecției este conferit de inspirația designerilor, tehnica meșterilor locali, procesul de creație și producere cu final deschis, de tip research by design.
Explorarea a pornit în 2016, având ca sursă de inspirație Vila Golescu (clădire de patrimoniu din Câmpulung, județul Argeș), nevoile locului și ale împrejurimilor, urmărind obiceiurile, meșteșugurile și materialele din zona Muscelului, pornind de la noțiunea de peisaj cultural. Ne-am propus să reutilizăm un monument istoric nu prin conservare și muzeificare, ci prin locuire și integrare in viața cotidiană.
Echipa multidisciplinară formată din arhitecți, designeri și studenți a documentat meșterii din sate, a căutat soluții structurale, de prindere și finisare, pornind de la nevoi umane de bază. In cadrul acestui proiect „locomotivă” ne propunem respectarea următoarelor principii care atestă viziunea asupra designului (fără a impune un stil anume): funcționalitate in raport cu materiale locale, practica contemporană de folosire, multifuncționalitate, versatilitate (obiectele să poată fi folosite in interior și exterior, in mediul rural și cel urban, in spațiul domestic și in cel public), obiectele să fie compacte, modulare, ergonomice.
Provocările sunt de ambele părți: designerii își construiesc ideile pornind de la tehnicile și limbajul local, iar meșterii își adaptează (uneori cu dificultate) și chiar aprofundează (uneori firesc și foarte deștept) meșteșugul în proiectul de colaborare cu designerii, iar povestea din trecut este împletită cu nevoia din contemporan.
Prima testare a ideii și a obiectelor la nivel internațional s-a făcut la London Design Festival în septembrie 2016, iar la nivel național prin expozițiile de la Galeria Posibilă din București (2016) și Vila Golescu din Câmpulung Muscel (2016).
Prototipurile regândite și refăcute după stadiul de experiment, inițiat în 2016, au fost expuse la Romanian Design Week 2017, în cadrul expoziției Threads of Tradition, organizată de RDW și Institutul Cultural Român Madrid (Central de Diseño, Centro Cultural Matadero, Madrid, 15 iunie-16 iulie 2017) și în cadrul expoziției cu vânzare Forumul Tradițiilor Creative (Muzeul Țăranului Român, 5-10 septembrie 2017).
Designeri: Andreea Machidon, Ruxi Sacaliș, Veronica Olariu
Caietul Honest Goods poate fi consultat aici.
Seria de obiecte Honest Goods este disponibilă pentru vânzare online pe website-ul Pro Patrimonio la Shop Honest Goods
Având ca punct de pornire Vila Golescu din Câmpulung Muscel, atelierele educative pentru copii, denumite „Ghiduş de Câmpulung”, au încercat să familiarizeze copiii cu noțiuni legate de arhitectură și patrimoniu. Totul a pornit de la întrebări precum: Care credeți că sunt cele mai interesante locuri din orașul vostru? Dar cele mai puțin atrăgătoare? Cunoașteți clădirile considerate monumente istorice? Dar termenul de „patrimoniu”? Ce vă lipseşte în oraşul vostru? Dar părinţilor şi bunicilor voştri? Care ar fi proiectul comunitar pe care l-aţi începe de mâine? Care sunt spaţiile voastre publice preferate? Cum puteţi descrie mediul înconjurător în drumul vostru de acasă până la şcoală?
La „Ghiduş de Câmpulung” 2015, coordonat de arh. Alexandra Mihailciuc și artistul vizual Delia Popa, copii au învațăt să lucreze în piatră de la un meșter din Albești.
La „Ghiduş de Câmpulung” 2016, cei mici au explorat Ansamblul Golescu și orașul în imagini şi cuvinte-cheie: povestea casei mele desenată de celălalt, schimb de experienţă cu copiii din satul Izvoru (jud. Argeș), casa-mască, descoperă oraşul, cum imaginăm ceea ce e dincolo de faţadă?, harta Câmpulungului cu propuneri şi intervenţii, la pas prin natură- cum promovăm Vila Golescu printr-o vedere?, vânătoare de comori, relevee şi hărţi emoţionale, ştafeta la desen.
Atelierele au fost elaborate de Povestaşii în colaborare cu Artcrowd şi oferite gratuit copiilor din Câmpulung Muscel de Fundaţia Pro Patrimonio.
Gândite ca mijloace de sensibilizare, educație teoretică și practică, atelierele de textile desfășurate la Vila Golescu (iulie 2015 și 2016) au permis participanților familiarizarea cu noțiunea largă de peisaj cultural (valori locale de arhitectură, mod de locuire, gastronomie, schimburi economice).
Textilele constituie o parte importantă a valorilor patrimoniului cultural, care trebuie redescoperită, conservată şi transmisă generaţiilor viitoare. Textilele constituie mărturii ale tehnologiei, modei, esteticii, și vieţii sociale dintr-o anumită perioadă, oferind informații depre aspecte inedite ale manifestărilor vieții zilnice de odinioară.
Participanții la ateliere s-au familiarizat cu misterele activității de restaurare-conservare a textilelor de patrimoniu, au luat cunoștință despre complexitatea procesului de restaurare și au făcut aplicații practice pe piese textile originale din moștenirea Golescu.
Atelierele au fost coordonate de Dr. Ing. Carmen Marian, specialist în conservarea și restaurarea de patrimoniu textil arheologic, fost cercetător în cadrul Laboratorului de restaurare textile al Centrului de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
http://textilerestorationconservation.com/vila-golescu/
Atelierul pentru conservarea grădinii istorice, desfășurat în perioada 14-20 mai 2017, face parte din seria de workshop-uri anuale, educative și practice, organizate la Ansamblul Golescu, care îi susțin misiunea de Observator de Peisaj Cultural în zona Câmpulung. Peisajul este o resursă comună, purtătoare de calitate și diversitate identificată la scară europeană. Abordarea peisageră este dinamică, permițând dezvoltarea spațiului, a amenajărilor și a cadrului de locuire și de lucru.
În 2017, lucrul cu participanții a inclus repararea structurilor de piatră ale pereţilor grădinii, curățare de vegetaţie şi ajutor în reconstrucţia unei vechi pergole. Coordonatorii atelierului au fost peisagistul Nicolas Triboi și arhitecta Raluca Munteanu.
„Activităţile culturale reuşesc să susţină cheltuielile de întreţinere [pentru vila și parcul Golescu], dar uneori pentru reparaţiile curente trebuie găsite alte surse (sponsorizări). Anul acesta am avut un atelier de peisagistică unde participanţii au plătit o taxă de participare, prin care s-au finanţat lucrările de renovare a parcului istoric: plante noi, materiale (piatră, var pentru pavaj etc.)”, explică arh. Raluca Munteanu – director de programe al Fundaţiei Pro Patrimonio.
„Cei 15 participanți (englezi – voluntari ai National Trust, francezi, peisagiști români) au refăcut pavajul exterior, pergola de trandafiri, au făcut răriri de vegetație și igienizări necesare. În parcul dendrologic cu specii rare și-au găsit locul acum un copac paw-paw, un larix, un pin negru, un arțar canadian. Le așteptăm să crească alături de copacul lalea și toate celelalte plante existente. Interesant este faptul că în activitățile de curățare a teraselor parcului s-a observat că acestea sunt drenate pe toata suprafața cu un strat de piatră peste care se află pământul înierbat, iar apa se filtrează prin piatră și se scurge controlat, astfel încât terasele sunt foarte stabile. Este încă un semn că grădina, în integralitatea sa a fost foarte inteligent proiectată de la bun început. În afara activităţilor concrete de refacere a grădinii, schimburile inter-culturale şi influenţa locului şi a peisajului şi-au spus cuvântul. Participanţii au făcut excursii la biserica Sfânta Marina – printre cele mai vechi din Câmpulung, Cimitirul Eroilor din Lereşti, biserica din Bilceşti şi Conacul Alimănişteanu din Bilceşti. Au luat masa la una dintre gospodinele locale din satul Lunca Gârţii şi au făcute ture cu maşina să vadă casele tradiţionale din Dragoslavele. Marcant pentru voluntarii străini s-au dovedit vâltoarea de spălat covoare şi cergi de la Rucăr, precum şi dioramele din Mausoleul Mateiaş. Toate acestea le-au creat un bagaj de experienţe culturale, gastronomice şi senzoriale bogat şi intens”, povesteşte Raluca Marţiş, director de comunicare al Pro Patrimonio.
Detalii despre atelier și Vila Golescu la emisiunea Bonton din 25 iunie 2017:
http://www.digi24.ro/emisiuni/bonton/bonton-25-iunie-17-30-749448
Aprofundând noțiunea de peisaj cultural, Observatorul de Peisaj Golescu a propus în 2016 o nouă temă de experimentat: relația dintre peisajul culinar local și bucătăria contemporană. Dacă prima serie de ateliere a fost dedicată grădinăritului în parcul centenar de la vilă, explorării teritoriului, a dealurilor și munților din împrejurimi, în 2016 Ansamblul Golescu a devenit locul de pornire pentru „a gusta” din peisajele sale magnifice.
Atelierul a fost susținut de doi peisagiști (Nicolas Triboi și Alina Adăscăliței) și doi bucătari (francezul Théo Ducher și gospodina Mariana din vecinătate, satul Lunca Gârții).
Argumentul coordonatorilor: Peisajele se află la baza produselor locale pe care le putem folosi în alimentația noastră. Diversitatea peisajelor din jurul Câmpulugului asigură o bogăție de multe ori necunoscută pentru produsele de calitate: câmpii calde și fertile, coline cultivate, munți pastorali și sălbatici. Ce poate fi mai prietenos decât o masă bună ce deschide spiritul? Nu e cumva bucătăria locul ideal de reinterpretare senzorială a peisajelor? De ce n-ar fi acesta un moment ideal pentru a te reîncărca? Legume, ciuperci, carne, brânzeturi, plante aromatice… „spune-mi ce mănânci ca să-ți spun cine ești!” Peisajele au gust, sunt comestibile și trebuie să le redescoperim pentru a le „găti” mai bine.
Atelierul a cuprins mai multe etape: descoperirea produselor locale, a locurilor de producție, a producătorilor; degustarea produselor locale și clasificarea acestora, analize științifice și de gust; atelierele de bucătărie: întâlnirea dintre bucătăria tradițională și cea contemporană; editarea unui ghid de rețete de la Vila Golescu
