23 DE ANI ÎN SERVICIUL PATRIMONIULUI ȘI COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA
≡
Clubul Conac pentru cei mici și-a mutat sediul în locul fostei cantine de pe domeniul Perticari-Davila. Cantina, spaţiu din perioada comunistă este un reper al satului, loc cunoscut, dar folosit parţial. Fundația Pro Patrimonio a început lucrările de amenajare a acestui loc nou împreună cu comunitatea de copii din Izvoru. Copiii au putut contribuit direct la creionarea și crearea identății unui spațiu de care se vor folosi pe viitor pentru ateliere și evenimente.
Dintre atelierele pregătite, copiii au ales să aducă natura în atelier cu flori de origami, au contribuit direct la viitorul panou de membrii ai Clubului Conac, pictându-și portretele unii altora pe lemn, au vopsit stâlpul de amintiri și au avut grijă să-și lase scrise și desenate impresiile întâlnirilor de la Conac. Voluntari și ajutoare de nădejde din comunitatea au pregătit locul pentru expunerea panourilor cu povestea locului și au amenajat un mic spațiu de proiecții, pe care copiii l-au și testat în aceași după-masă de film la Conac. Lucrările continuă și așteptăm la următorul atelier voluntari și membrii ai comunității chiar și mai numeroși pentru finalizarea amenajării.
În 27 mai 2017 Asociatia Domeniul Perticari-Davila a organizat inaugurarea fermei locale având ca vorbitori invitaţi: arh. Raluca Munteanu, coordonator de programe Pro Patrimonio; d-na Irina Ghica Cantacuzino, proprietara domeniului, d-na Clarisse Deniau, preşedinta asociaţiei, dl. Nicolas Triboi, director al asociaţiei şi dl. Claudiu Neguţ, primar al comunei Izvoru, jud. Argeș. Evenimentul a fost urmat de slujba de binecuvântare a conacului şi a fermei, de vizitarea parcului istoric şi a zonei de producţie şi de prezentarea unei expoziţii de fotografii.
Asociatia Domeniul Perticari-Davila a fost creată în noiembrie 2016 din dorința de a readuce la viață un domeniu istoric important, lăsat în paragină în ultima perioadă. De atunci se organizează activități culturale și legate de patrimoniul local, iar anul acesta s-au pus bazele unei ferme de legume, biologică, productivă. Asociația dorește să valorizeze patrimoniul cultural și peisager local pentru a defini un adevărat model viabil economic, inovativ și autonom, ce poate oferi o dinamică zonelor rurale, adesea lipsite de viziune.
https://www.facebook.com/domeniulPerticariDavila/
Parcul istoric al Domeniului Davila-Perticari de la Izvoru, jud. Argeș și ferma sa biologică își deschid porțile pe toată perioada anului tuturor celor care doresc să adere la asociație. Asociația se vrea a fi productivă, însă coșul ei nu conține doar legume, poartă valorile viziunii sale asupra lumii: susține și dezvoltă o agricultură de proximitate, încurajează forța de muncă locală; favorizează legăturile între urban și rural, între consumator și producător şi participă la formarea de specialiști în domeniul agriculturii ecologice.
Detalii https://intofarms.org/izvoru-farm/
Biserica din Urși, jud. Vâlcea (1784)
În cazul bisericii de lemn din satul Urşi, jud. Vâlcea (1784), au fost observate probleme foarte grave la acoperiș, structură, fundații și pictura murală aflată în stare fragilă. Pe 12 iunie 2010 bolta altarului se prăbușește, fapt pentru care Ordinul Arhitecților și Fundația Pro Patrimonio, cu donații și muncă voluntară realizează o structură de protecție a bisericii, desfac acoperișul putred și, împreună cu prof. Dan Mohanu și studenții Universității Naționale de Arte București, realizează o consolidare proviziorie a frescelor. Arhitecții Ștefan Bâlici și Virgil Apostol au realizat voluntar proiectul de restaurare pentru biserica din Urși.
Începând cu anul 2010, la Urşi se desfăşoară un şantier amplu de restaurare, ce include şi conservarea frescelor interioare şi exterioare. Lucrările se fac cu sprijinul comunităţii care îşi doreşte finalizarea lucrărilor şi redeschiderea bisericii pentru utilizare curentă, dar şi pentru vizite turistice. Lucrările de restaurare se realizează din 2013 cu sprijinul organizației internaționale World Monuments Fund.
În cazul micii biserici de lemn din Urşi, muzeul inaugurat în 2014, cu ocazia Watch Day, este amplasat într-o încăpere din grădiniţa satului şi conţine elemente deteriorate înlocuite, imagini din timpul lucrărilor de restaurare, explicaţii despre tehnică, pictură şi valoarea bisericii. În exemplul de la Urși, unul dintre proiectele de succes, aflate în curs de desfășurare, preotul local și primarul au acordat o susținere foarte mare proiectului.
Biserica din Urși a fost construită în perioada 1757-1784, ctitori fiind Ion Danciu și popa Costandin. După incendiul din 1838, biserica a fost reparată și pictată în 1843 de către meșterii Gherghe, Nicolae and Ioan atât la interior cât și la exterior. Din 1913 în sat a fost construită o nouă biserică de zidărie, cea de lemn rămânând pentru cimitir. Ultima reparație a avut loc în 1943.
Recital de vioară susținut în 2013 de Alexandru Tomescu în biserica de lemn din Ursi, pentru strângerea de fonduri necesare restaurării.
https://www.youtube.com/watch?v=tfztXhRxwQY
Biserica din Pojogeni, jud. Gorj (1797)
Un caz aparte al proiectului 60 de biserici de lemn îl reprezintă biserica de lemn din satul Pojogeni (1797), județul Gorj, care a fost găsită în stare de precolaps şi, în anul 2009, salvată prin demontare şi remontare la Mănăstirea Cămărăşeasca (cca 1780) din Târgul Cărbunări, aflată la 10 km depărtare. Biserica de lemn a intrat atât în viaţa monahală, cât şi în cea a comunităţii învecinate în foarte scurt timp, ea fiind folosită şi îngrijită adecvat.
Întregul proces de salvare a fost documentat într-un volum-jurnal de șantier:
Strămutarea bisericii din Pojogeni (septembrie-octombrie 2009), Ed. Simetria, 2010 (LINK)
Biserica din Budurăști, jud. Vâlcea (1755-1756)
Biserica de lemn din Budurăști constituie un caz trist de prăbușire și degradare ireversibilă.
Biserica s-a prăbușit, dar s-au păstrat fragmente din pictura murală, aflată în diverse stadii de degradare. Ele au fost extrase în 2016 de către echipa Pro Patrimonio pentru conservare.
De câțiva ani, pe șantierul bisericii de la Urși, jud. Vâlcea, se implică anual, în medie, câte 30-40 voluntari. Din iunie pînă în octombrie, grupe de câte 7-8 restauratori și studenți lucrează la conservarea frescelor. În 2017, pentru prima data, am dedicat o săptămână voluntarilor din străinătate, cu scopul de a încuraja turismul cultural și de a promova valoarea excepțională pe care o au biserica și peisajul cultural al zonei. 7 voluntari ai National Trust UK, cu vârste și pregătiri diverse, au ajutat timp de o săptămînă la conservarea frescelor interioare sub îndrumarea Anei Chiricuță, asistată de Andrei Dumitrescu, restauratori de pictură.
Fondurile necesare au fost donate de persoane și organizații particulare, cei mai importanți sponsori fiind World Monuments Fund şi Fundaţia Prințul de Wales România. Comunitatea locală (parohia, primăria, precum și locuitorii satului) susține proiectul, oferind anual cazare și masă tuturor voluntarilor și meșterilor care lucrează la salvarea bisericuței de lemn din sat.
[vc_row type=”in_container” full_screen_row_position=”middle” scene_position=”center” text_color=”dark” text_align=”left” overlay_strength=”0.3″][vc_column column_padding=”no-extra-padding” column_padding_position=”all” background_color_opacity=”1″ background_hover_color_opacity=”1″ column_shadow=”none” width=”1/1″ tablet_text_alignment=”default” phone_text_alignment=”default” column_border_width=”none” column_border_style=”solid”][/vc_column][/vc_row]
La sfârşitul anului 2010, Primăria Bucureștiului a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase pentru refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuarea locuitorilor iarna). Premisele aflate la baza proiectului au fost fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu, ignorând realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier.
Zona Matache, din centrul Bucurestiului, a trecut prin schimbări dramatice și radicale care și-au pus amprenta asupra comunității, lăsând cartierul și inima sa, monumentul istoric Hala Matache (demolat în noaptea de 25 martie 2013) într-o stare de dezagregare socială și economică. Acțiunile societății civile împotriva demolărilor de monumente istorice au atras atenția asupra nevoii de regenerare și de integrare a proiectului, de modernizare a străzilor cu proiecte mai ample de revitalizare a țesutului urban și social.
În prezent, zona este abandonată de administrație și apare ca o rană imensă necicatrizată.
Fundația Pro Patrimonio s-a implicat în acțiunea de salvare a zonei și a Halei Matache, propunând soluții concrete de regenerare urbană și dialogând cu administrația. S-au concretizat două direcții-martor.
Prima o reprezintă volumul Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), o carte-manifest, o carte-proiect, o carte-martor a unui fenomen de activism urban concentrat, care își imagina că oricine poate avea iniţiativă şi propune soluţii pentru cartier şi oraş. La data apariţiei cărţii, februarie 2012, operaţiunea Diametrala Nord-Sud părea a fi departe de a se fi terminat și exista speranța ca Hala Matache să rămână în picioare (din păcate, va fi demolată la 25 martie 2013). Volumul conceput de Mirela Duculescu a primit Premiul naţional ex aequo pentru secţiunea carte, Bienala Naţională de Arhitectură 2012.
Textul integral al cărții este disponibil aici: link carte Matache
A doua direcție este reprezentată de filmul documentar Matache. Berzei-Buzești realizat de Dragoș Lumpan în 2016, ce are la bază un amplu material. Schimbările în zonă sunt surprinse în filmări, timelapse-uri și fotografii realizate în perioada 2010-2016. Filmul include interviuri cu arhitecți, urbanisti, antropologi, reprezentanţi ai societăţii civile, locuitori și comercianți din zonă, fostul primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, și imagini de arhivă. Filmul oferă o perspectivă obiectivă asupra unui țesut urban specific, fiind un exemplu și studiu de caz pentru alte orașe care se confruntă cu situații similare. Filmul a beneficiat de sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național și a primit Premiul AFCN pentru inovație în promovarea patrimoniului de arhitectură 2016.
Noutățile despre film (work in progress) și proiect pot fi urmărite pe pagina Platforma Matache.
În septembrie 2017, SoNoRo Conac a pus din nou muzica în slujba salvării patrimoniului arhitectural românesc, deruând și o campanie de strangere de fonduri pentru reabilitarea acoperișului conacului Neamțu din Olari, județul Olt. Campania constă în organizarea unui concert caritabil la conac, pe 21 septembrie, și a unui sistem de donații comunicat pe tot parcursul lunii septembrie.
Programul muzical cuprinde lucrări de Jean Sibelius, Friedrich Händel – Johan Halvorsen, Eugène Ysaÿe și Franz Schubert, în interpretare artiștilor Cristina Goice – vioară, Sabin Penea – vioară, Răzvan Popovici – violă, Radu Nagy – violoncel.
Detalii aici: https://www.youtube.com/watch?v=AV7VfqYXRmk
Conacul este administrat de către Fundația Pro Patrimonio ce desfășoară lucrări de conservare şi reabilitare graduală și încearcă, în același timp, să refacă legătura conacului cu comunitatea, prin acțiuni educative și culturale destinate tinerilor și copiilor.
>Casa Monteoru din București (15 septembrie – 10 octombrie 2014)
Organizată de Filiala București a Ordinului Arhitecților din România împreună cu Fundația Pro Patrimonio, expoziția Proiect pentru solidaritate, Casa George Enescu din Mihăileni, Casa Monteoru, 15 septembrie – 10 octombrie 2014, face parte din campania de sensibilizare și strângere de fonduri pentru salvarea în regim de urgență a casei în care și-a petrecut copilăria George Enescu.
Expoziția a propus o incursiune în povestea unui loc fragil și încărcat cu istorie, readus la viață cu ajutorul benevol din partea arhitecților și a oamenilor de cultură, prezentând intervenția de urgență realizată în vara lui 2014 pentru a salva de la prăbușire casa mamei compozitorului George Enescu. Expoziția a fost completată cu diferite evenimente conexe, printre care oncertul Sonoro, din data de 16 septembrie 2014, care încheie programul SoNoRo Conac 2014.
